Fond funciar. Decizia nr. 542/2013. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 542/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 28-02-2013 în dosarul nr. 3335/317/2012
Dosar nr._ Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia nr. 542
Ședința publică din 28 februarie 2013
Completul compus din:
Președinte M. G.
Judecător N. U.
Judecător G. D.
Grefier Firuța Ș.
Pe rol fiind judecarea recursului civil formulat de recurentul reclamant R. G. împotriva sentinței civile nr. 3993/11.12.2012 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul pârât Cochei V. și intimatele C. L. de Fond Funciar Tg-Cărbunești și C. Județeană de Fond Funciar Gorj.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns recurentul reclamant R. G. asistat de avocat N. M. în substituire pentru avocat Pîrlău N. și intimatul pârât Cochei V. asistat de avocat D. M., lipsă fiind intimatele.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, s-a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat N. M., pentru recurentul reclamant R. G., a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii ca fiind lipsită de obiect. A motivat că, în mod greșit instanța de fond a admis excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii, soluția corectă fiind aceea de respingere ca rămasă fără obiect. A susținut că terenul pentru care reclamantul a solicitat anularea actelor emise pârâtului nu se regăsesc în actele respective, astfel că acțiunea nu avea obiect.
Avocat D. M., pentru intimat, a solicitat respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată. A motivat că reclamantul nu a solicitat la reconstituirea terenul ce a făcut obiectul reconstituirii pentru pârât, astfel că, în mod corect a fost admisă excepția lipsei de interes.
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-Cărbunești la data de 28.08.2012, sub_, reclamantul R. G. a chemat în judecată pe pârâții C. V., C. L. de Fond Funciar Tg-Cărbunești și C. Județeană de Fond Funciar Gorj, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a proceselor-verbale de punere în posesie din 10.06.2008 și 12.11.1998, a adeverințelor de proprietate nr. 260/12.11.1998 și nr. 1468/21.11.1995, a HCJ nr. 32/21.10.1991, precum și a tuturor actelor premergătoare emise pe numele lui C. V., în calitate de moștenitor al lui C. E., cu privire la terenul prevăzut în actul de vânzare-cumpărare (sub semnătură privată) din 31.10.1954 și să se dispună reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea reclamantului cu privire la acte teren.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, în fapt, prin înscrisul sub semnătură privată, numit contract de vânzare-cumpărare din 31.10.1954, încheiat între el, în calitate de vânzător, și C. E. (tatăl lui C. V.), în calitate de cumpărător, s-a prevăzut că a fost vândut un teren, lung din Drumul R., dinspre răsărit, mergând în cursul hotarului, spre apus, până în Gardul Vii, dinspre pârâul Pietricele, având lățimea de 4 m, cu lipsă și spor, după cursul hotarului. În baza acestui înscris sub semnătură privată, pârâtul C. V. a solicitat Comisiei Locale de Fond Funciar Tg-Cărbunești reconstituirea dreptului de proprietate iar prin actele emise în baza Legii nr. 18/1991 s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate.
În continuarea motivării, reclamantul a mai arătat că prin sentința civilă nr. 735/09.03.2012, pronunțată în dosarul nr._ * al Judecătoriei Tg-Cărbunești, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia nr. 266/27.06.2012 a Tribunalului Gorj, a fost admisă acțiunea sa împotriva pârâtului C. V. și s-a constatat nulitatea absolută a înscrisului sub semnătură privată intitulat Act de vânzare-cumpărare, datat 31.10.1954, încheiat între R. C. G. și C. E.. Datorită acestui fapt, este clar că pârâtul C. V. nu este persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la acest teren, în sensul art. 8 alin. 2 din Legea nr. 18/1991. Așa cum rezultă din depozițiile martorilor audiați în dosarul nr._ * al Judecătoriei Tg-Cărbunești, din copia rolului agricol și cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, reclamantul și familia sa au folosit acest teren atât înainte de înființarea CAP-ului, cât și după desființarea acestuia, de la ei fiind preluat de CAP.
A mai arătat reclamantul că prin HCJ nr. 32/21.10.1991 le-a fost invalidată cererea de reconstituire cu privire la acest teren pe considerentul că înscrisul sub semnătură privată menționat mai sus, terenul a fost înstrăinat.
În drept, au fost invocate disp. art. III pct. 1 lit. a) din Legea nr. 169/1997 raportat la art. 8 alin. 2 din Legea nr. 18/1991.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a arătat că se folosește de proba cu înscrisuri și a solicitat atașarea dosarului nr._ * al Judecătoriei Tg-Cărbunești la prezentul dosar.
În cadrul probei cu înscrisuri reclamantul a depus la dosar: sentința civilă nr. 735/09.03.2012, pronunțată în dosarul nr._ * al Judecătoriei Tg-Cărbunești, reconstituire nr. 368/19.02.1991 formulată de R. C. G..
Pârâtul C. V. a formulat în termen legal întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantului ca nefondată, cu cheltuieli de judecată, pentru următoarele considerente: Reclamantul nu a solicitat la reconstituire, în termenul prevăzut de lege, terenul în litigiu. Singura persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenul ce a făcut obiectul actului sub semnătură privată intitulat Contract de vânzare-cumpărare, datat 31.10.1954, este el, în calitate de moștenitor al lui C. E.. Mai mult, din 1991 și până în prezent a plătit și plătește impozitele aferente acestui teren, fapt ce îl îndreptățește să folosească și să dispună de acest teren în calitate de proprietar. Prin aceeași întâmpinare, pârâtul C. V. a invocat excepția lipsei de interes a reclamantului și excepția lipsei calității procesuale active a acestuia motivat de faptul că reconstituirea terenului se face prin cerere formulată în termen legal. A mai arătat pârâtul că autorul său, împreună cu el, stăpânesc acest teren de peste 58 de ani iar reclamantul a stat în pasivitate mai mult de 30 de ani, motiv pentru care invocă și uzucapiunea (prescripția achizitivă de lungă durată). A fost atașată întâmpinării chitanța nr._/19.01.2012.
Pârâtul C. V. a depus la dosar înscrisuri, respectiv: două file de rol agricol ale numitului C. E., o schiță topografică privind proprietatea moștenitorilor lui C. E., adeverința de proprietate nr. 1468/21.11.1995, adeverința de proprietate nr. 260/12.11.1998, procesul-verbal de punere în posesie din 10.06.2008, procesul-verbal din 12.11.1998, actul de vânzare-cumpărare din 31.10.1954, actul de vânzare-cumpărare din 8.11.1954, adeverința nr. 8205/22.06.2006, chitanța nr._/19.01.2012, o schiță întocmită de Primăria Tg-Cărbunești, în copie, chitanța din 08.11.1954, chitanța din 22.03.1955, chitanța încheiată între E. M. C. și Raza E. C., chitanța din 13.09.1955, adeverința nr. 8205/22.06.2006 și o schiță, adeverința nr. 4850/16.03.2012.
Pârâtele C. L. de Fond Funciar Tg-Cărbunești și C. Județeană de Fond Funciar Gorj nu au formulat în termen legal întâmpinări.
În cauză a fost administrată proba cu expertiză tehnică specialitate topografie, fiind numit expert D. G., de asemenea au fost solicitate relații de la C. locală de fond funciar Tg Cărbunești.
Prin sentința civilă nr. 3993 din 11.12.2012 pronunțată de Judecătoria Tg Cărbunești în dosar nr._ a fost admisă excepția lipsei de interes a reclamantului R. G. în promovarea acțiunii, invocată de pârâtul C. V., fiind respinsă ca lipsită de interes acțiunea civilă formulată de reclamantul R. G., în contradictoriu cu pârâții C. V., C. L. de Fond Funciar Tg-Cărbunești și C. Județeană de Fond Funciar Gorj .
A fost obligat reclamantul la plata către pârâtul C. V. a sumei de 500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit art. III alin.(2) din Legea nr.169/1997, nulitatea actelor de proprietate poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim.
Interesul în promovarea unei acțiuni civile rezidă în folosul practic, legitim, actual și direct, pe care îl urmărește cel care a pus în mișcare acțiunea civilă. Interesul este actual atunci când există în momentul în care se exercită acțiunea civilă și este direct, în sensul că folosul practic trebuie să îl vizeze pe cel care promovează acțiunea, iar nu pe altcineva.
În speță, pentru a obține anularea actelor de proprietate eliberate pârâtului C. V., respectiv procesele verbale de punere în posesie din 10.06.2008 și 12.11.1998, adeverințele de proprietate nr.260/12.11.1998 și nr.1468/21.11.1995 și HCJ nr.32/21.10.1991, reclamantul R. G. trebuie să dovedească faptul că este îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor care fac obiectul actelor de proprietate contestate, fiind prejudiciat, prin încălcarea dreptului său de proprietate, prin eliberarea respectivelor acte.
În speță, reclamantul solicită anularea parțială a tuturor actelor premergătoare menționate mai sus cu privire la terenul înscris în actul de vânzare-cumpărare (sub semnătură privată) din data de 31.10.1954, teren conform actului: cu lățimea de 4 m cu lipsă și spor după cursul hotarului, curea care se învecinează la miazăzi cu E. C. – cumpărătorul din prezentul act, iar la miazănoapte cu I. D., spre răsărit cu șoseaua Drumul R., iar spre apus cu restul proprietății începând dinspre pârâul Pietricele.
Reține instanța că prin raportul de expertiză tehnică de specialitate topografie, ale cărui concluzii nu au fost contestate de către nici una dintre părți, expertul D. G. a transpus în teren suprafața în litigiu, și, raportându-se la toate actele prezentate de părți, a concluzionat că terenul în litigiu (obiect al actului de vânzare din 31.10.1954) nu a fost solicitat la reconstituire de către reclamantul R. G., terenul neregăsindu-se în cererea de reconstituire nr.368/1991, opinia expertului fiind în sensul că terenul în litigiu a fost solicitat la reconstituire de către autorul pârâtului, defunctul C. N. E..
În condițiile în care în procedura reconstituirii dreptului de proprietate legiuitorul a condiționat această procedură de formularea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, se constată că nu justifică interes într-o acțiune în anularea actelor de proprietate eliberate unui terț reclamantul care nu a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile obiect al actelor contestate.
Față de cele reținute, deși este adevărat că prin sentința civilă nr.735/09.03.2012 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr._ *, irevocabilă prin decizia nr.266/2012 a Tribunalului Gorj, s-a constatat nulitatea absolută a actului de vânzare datat 31.10.1954, nu este mai puțin adevărat că reclamantul nu justifică un interes pentru a solicita anularea actelor de proprietate eliberate lui C. V., chiar în măsura în care actele contestate ar cuprinde terenul din actul vechi de proprietate, în condițiile în care reclamantul nu a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul pentru care urmărește anularea actelor pârâtului.
De vreme ce reclamantul nu poate obține reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu, nu justifică interesul de a obține anularea actelor pârâtului, nedovedind afectarea unui drept al său prin emiterea actelor acestuia, în condițiile în care anularea acestor acte nu atrage recunoașterea propriilor sale drepturi pentru terenul în litigiu.
Constatarea lipsei interesului reclamantului în promovarea acțiunii se impune cu atât mai mult cu cât expertul D. G. a concluzionat că terenul în litigiu nu este inclus în procesul verbal de punere în posesie din 12.11.1998 și adeverințele de proprietate nr.260/12.11.1998 și nr.1468/21.11.1995 eliberate pârâtului. Concluzia expertului nu face ca acțiunea să apară ca rămasă fără obiect, așa cum a solicitat reclamantul, ci se impune a fi analizată tot din prisma interesului reclamantului în a solicita și obține anularea actelor de proprietate eliberate pârâtului.
În consecință, instanța de fond a admis excepția lipsei de interes a reclamantei în promovarea cererii de chemare în judecată, excepție invocată de pârâtul C. V., respingând ca lipsită de interes acțiunea civilă promovată de reclamantul R. G., față de această soluție nemaimpunându-se analizarea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului și a fondului cauzei.
Față de disp. art.274 C.pr.civ., constatând culpa procesuală a reclamantului acesta a fost obligat la plata către pârâtul C. V. a sumei de 500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, onorariu avocat (chitanța stată la fila 83 dosarul cauzei).
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat recurs recurentul reclamant R. G., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
A motivat că, în mod greșit instanța de fond a respins acțiunea ca fiind promovată de o persoană ce nu justifică un interes, soluția corectă fiind aceea de respingere a acțiunii ca fiind rămasă fără obiect.
A motivat că prin acțiunea dedusă judecății a solicitat constatarea nulității absolute a actelor de reconstituire emise pârâtului în procedura legilor fondului funciar pentru o suprafață de teren determinată, iar în urma expertizei topografice efectuate, s-a constat că terenul în litigiu nu este cuprins în actele a căror nulitate o solicită reclamantul.
Susține reclamantul că în raport de acest aspect, acțiunea a rămas fără obiect.
Privitor la interesul reclamantului în promovarea acțiunii, a motivat că acesta este justificat prin prisma faptului că a solicitat la reconstituire teren în Câmpul M., teren pentru care este îndreptățit.
Analizând actele și lucrărilor dosarului prin prisma criticilor formulate, instanța de recurs reține recursul ca fiind nefondat, soluția instanței de fond fiind legală și temeinică.
Prin acțiunea dedusă judecății, reclamantul R. G. a solicitat constatarea nulității absolute actelor de proprietate emise pârâtului în procedura Legii 18/1991 privitor la o suprafață de teren descrisă în înscrisul intitulat „contract de vânzare cumpărare” încheiat la 31.01.1954, înscris ce a fost anulat de instanțele de judecată prin sentința civilă nr. 735/09.03.2012 a Judecătoriei Tg-Cărbunești.
În urma expertizei efectuată în cauză, s-a reținut că terenul descris în înscrisul sub semnătură privată intitulat „contract de vânzare cumpărare” încheiat la 31.01.1954, se compune din 4 parcele situate în intravilanul și extravilanul orașului Tg-Cărbunești, acest teren nefiind solicitat la reconstituire de reclamantul R. G., iar pe de altă parte, terenul în litigiu nu este înscris în actele de proprietate eliberate pârâtului C. a căror nulitate se solicită în prezenta cauză.
Raportat la concluziile lucrării tehnice efectuate în cauză, în mod corect instanța de fond a reținut că reclamantul nu justifică un interes legitim în promovarea acțiunii, pe de o parte, el nu poate obține reconstituire dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu atâta vreme cât nu a cerut acest teren la reconstituire, așa cum prevăd dispozițiile art. 8 din Legea 18/1991, iar pe de altă parte, terenul privitor la care părțile își dispută dreptul de proprietate nu este cuprins în actele de reconstituire emise pârâtului, respectiv proces verbal de punere în posesie din 12.11.1998 și 10.06.2008, adeverința de proprietate nr. 260/1998 și 1468/1995.
Susținerea recurentului că acțiunea trebuia respinsă ca fiind rămasă fără obiect este nefondată întrucât o astfel de soluție s-ar fi impus numai în situația în care după promovarea cererii de chemare în judecată actele a căror anulare se solicită ar fi fost desființate într-un alt litigiu, ori, în prezenta cauză nu a intervenit o astfel de situație. Împrejurarea că, în actele pârâtului nu este cuprinsă suprafața de teren cu privire la care reclamantul se pretinde proprietar, conduce la respingerea acțiunii ca fiind promovată de o persoană ce nu justifică legitimitate procesuală activă și un interes legitim în promovarea acțiunii .
Concluzionând, reține tribunalul că sentința instanței de fond este temeinică și legală și în raport de disp. art.312 alin.1 Cpr.civ., va respinge recursul ca nefondat.
În temeiul art. 274 Cprciv., recurentul va fi obligat la plata către intimatul pârât a 500 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul de avocat achitat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil formulat de recurentul reclamant R. G. împotriva sentinței civile nr. 3993/11.12.2012 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul pârât Cochei V. și intimatele C. L. de Fond Funciar Tg-Cărbunești și C. Județeană de Fond Funciar Gorj.
Obligă recurentul la 500 lei cheltuieli de judecată față de intimatul pârât C. V..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28 februarie 2013, la Tribunalul Gorj.
Președinte, M. G. | Judecător, N. U. | Judecător, G. D. |
Grefier, Firuța Ș. |
Red. jud.G.D./tehn.E.C
Jud. fond L. P..
04 Martie 2013/2 ex.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 643/2013. Tribunalul GORJ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 402/2013. Tribunalul GORJ → |
|---|
