Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1783/2013. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1783/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 19-09-2013 în dosarul nr. 3270/263/2011
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1783/2013
Ședința publică de la 19 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. U.
Judecător G. D.
Judecător M. G.
Grefier Firuța Ș.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurentul reclamant B. R. R. împotriva sentinței civile nr. 972 din 08.05.2013, pronunțată de Judecătoria Motru, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul P. C. Padeș și intimatul pârât C. L. Padeș, având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat M. T. pentru recurentul reclamant, în baza împuternicirii avocațiale existente la fila 13 dosar, lipsă fiind intimatul P. C. Padeș și intimatul pârât C. L. Padeș.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că prin serviciul registratură, la data de 13.09.2013, recurentul reclamant prin avocat a depus la dosar chitanța nr._/03.09.2013 privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 4 lei și un timbru judiciar în valoare de 1 leu iar la data de 17.09.2013 recurentul reclamant a depus la dosar chitanța nr._/12.08.2013.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat se constată recursul în stare de judecată și se acordă cuvântul.
Avocat M. T. pentru recurentul reclamant solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată și obligarea intimaților pârâți la plata cheltuielilor de judecată, susținând că în mod greșit instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, întrucât calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecății, iar reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul P. comunei Padeș cu sediul în . legal al comunei și C. local al comunei Padeș.
S-a mai susținut că primarul reprezintă unitatea administrativ teritorială în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum și în justiție.
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru sub nr._ reclamantul B. R. R. a chemat în judecată pârâții P. C. Padeș și C. L. Padeș, solicitând instanței ca, prin sentința ce se va pronunța să fie obligați pârâții să lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 1840 mp aflat pe amplasamentul „La T.”, situat în ..
În motivare reclamantul a arătat că terenul în suprafață de 1840 mp situat în punctul „La T.”, . a fost moștenit de tatăl său B. Ghe. R. de la bunicul său G. N. C. care-l moștenise la rândul său prin partaj succesoral, cu surorile M. C. Gh. P. M. și Rocsa P. Gh. P. de la părinții N. C. și I. N. C. în conformitate cu Cartea de Judecată nr. 210 – Audiența din 8 august 1896 la Judecătoria de pact Ocol Cloșani, jud. M..
A mai susținut reclamantul că, acest act dovedește că tatăl său B. Gh. R., în calitate de moștenitor al lui G. N. C. a moștenit o curea de pământ lată de 14 stânjeni, în hotarul satului Padeș, lungă din hotarul Dobrovești, actual Valea Tarniței, spre Baia de A. și drumul de hotar cu satul Costeni, curea care cuprinde și suprafața ocupată de Primăria Padeș și că acest teren a fost trecut în mod abuziv în domeniul public al C. Padeș, jud. Gorj neexistând un act de expropriere sau o cedare benevolă din partea sa sau a celorlalți moștenitori, situație care se regăsește și în cazul altor zeci de proprietari ai terenurilor vecine ce formează suprafața de 9790 mp.
A mai arătat reclamantul că înțelege să invoce în temeiul art. 4 din L.554/2004, excepția de nelegalitate a HGR nr. 973/05.09.2002 – Tabelului Anexă nr. 47 poziția 50 referitoare la stadionul din Padeș.
Legal citat, pârâtul C. L. al . excepția inadmisibilității și respectiv a tardivității excepției de nelegalitate.
În speță, reclamantul B. R. R. a invocat în temeiul art.4 din L.554/2004 excepția de nelegalitate a HG nr.973 din 05.09.2002 – tabelul anexă nr.47, puiția 50 referitoare la stadionul din Padeș.
În motivarea acestei excepții, a arătat reclamantul că HG nr.973/2002 privind atestarea domeniului public al județului Gorj, precum și a municipiilor orașelor și comunelor din județul Gorj, respective tabelul anexă nr.47, poziția 50 referitoare la stadionul din . nu poate figura în domeniul public al acestei commune întrucât HG 973/2002 nu este un act constitutiv al dreptului de proprietate, ci un act declarativ de drepturi .
Că, acest fapt este dovedit tocmai de temeiul legal în baza căruia Guvernul României a emis HG nr.973/2002, respective art.21 alin.3 din L.213/1998, care se referă strict la modul în care se întocmește evidența bunurilor, aparținând domeniului public al unității administrative teritoriale, respective inventarul acesteia și nicidecum modul în care se constituie domeniul public.
A mai solicitat reclamantul B. R. să se constate că suprafața de 1840 mp aflată pe amplasmentul ,,La T.,, situată în . nu poate să figureze în domeniul public al . 973/2002 nu este un act constitutiv al dreptului de proprietate, ci doar un act declarative de drepturi (fila 3 din dosar).
Că, Hotărârea Consiliului L. prin care se declară regimul juridic al proprietății publice al unor bunuri în condițiile art.3 alin.4 din L.213/1998 nu este un mod de dobândire al proprietății prevăzut de lege.
Instanța de fond este învestită cu soluționarea unei acțiuni în revendicare, a cărei esență o constituie compararea titlurilor de proprietate prezentate de către părți în justificarea dreptului pretins asupra unui imobil.
Din concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză de către d-l expert M. V., a rezultat că terenul pretins de reclamant, în suprafață de 1840 mp este inclus în terenul în suprafață de 9790 mp aferent Stadionului Padeș menționat în anexa la HG nr.973/05.09.2002, anexa 47, poziția 50 (fila 113 din dosar).
Prin urmare, soluționarea în fond a cauzei a depins de soluționarea excepției de nelegalitate a anexei 47, poziția 50 din HG 973/2002 invocată în cauză de către reclamantul B. R..
În consecință, instanța, în baza art.4 din L.554/2004 a sesizat instanța competentă, respectiv Curtea de Apel C. – Secția C. Administrativ și Fiscal cu soluționarea excepției de nelegalitate a H.G. 973 din 5.09.2002 – Tabelului anexa 47, poziția 50 privind atestarea domeniului public al județului Gorj, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din jud. Gorj, invocată de reclamantul B. R. R. .
În baza art. 244 alin.1 pct. 1 C.p.civ. și art. 4 alin.1 din L.544/2004 a fost suspendată judecata cauzei până la soluționarea excepției de nelegalitate.
Prin sentința civilă nr. 623/06.06.2012 pronunțată în dosarul nr._, a fost respinsă excepția de nelegalitate a H.G. 973/05.09.2002 – Tabelului anexa 47, poziția 50 privind atestarea domeniului public al județului Gorj, precum și al municipiilor, rașelor și comunelor din județul Gorj, invocată de reclamantul B. R. R. în contradictoriu cu pârâții P. C. PADEȘ și C. L. PADEȘ și GUVERNUL ROMÂNIEI, sentință ce a rămas definitivă și irevocabilă prin nerecurare.
În ședința publică din 08.05.2013 instanța a pus în discuția părților excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților P. comunei Padeș și C. L. al comunei Padeș, în raport de obiectul cauzei.
Prin sentința civilă nr. 972 din 08.05.2013, pronunțată de Judecătoria Motru, în dosarul nr._ a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților P. C. PADEȘ și C. L. PADEȘ, cu sediul în . și a fost respinsă cererea formulată de reclamantul B. R. R., domiciliat în București, ., sector 2.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că în speță, reclamantul B. R. R. a chemat în judecată, în calitate de pârâți, P. comunei Padeș și C. L. al comunei Padeș.
Pentru a avea calitate procesuală pasivă este necesar să existe o identitate între persoana pârâtului și cel ce se solicită a fi obligat în același raport juridic.
Potrivit dispozițiilor art.21 alin.1 din L.215/2001, unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu.
Or, în cauza de față, Unitatea Administrativ Teritorială . fost chemată în judecată de către reclamant prin cererea introductivă de instanță.
Instanța nu se poate substitui părții în acest demers și nu poate introduce din oficiu părți în cauză cât timp acestea nu au fost atrase la judecată într-una din modalitățile prevăzute de lege.
Astfel, a reținut instanța, pentru ca reprezentantul să poată sta în justiție trebuie să existe o persoană fizică sau juridică, cu calitatea de parte în dosar, pe care reprezentantul să o reprezinte.
Că este așa, în sensul că, potrivit dispozițiilor art.21 alin.2 din L.215/2001, primarul are doar calitatea de reprezentant al intereselor unității administrative teritoriale, o demonstrează și dispozițiile art.2 ind.1 din același act normativ care prevăd că pentru apărarea intereselor unităților administrativ-teritoriale, primarul, respectiv președintele consiliului județean, stă în judecată ca reprezentant legal și nu în nume personal.
Mai mult, art.21 alin.3 din L.215/2001 prevede că primarul, respectiv președintele consiliului județean, poate împuternici o persoană cu studii superioare juridice de lungă durată din cadrul aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean, sau un avocat care să reprezinte interesele unității administrativ-teritoriale, precum și ale autorităților administrației publice locale respective, în justiție.
În aceste condiții, este evident că primarul comunei are doar calitatea de reprezentant, în sensul de mandatar, iar acesta nu se poate substitui părții și nu poate sta în instanță în lipsa citării în cauză a părții pe care o reprezintă.
În ce privește pe pârâtul C. L. Padeș, s-a reținut că, potrivit dispozițiilor art.23 din L.215/2001 autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive.
A mai reținut instanța că atribuțiile consiliului local, autoritatea deliberativă sunt stabilite de art.36 din L.215/2001 și că persoana juridică ce are capacitate deplină de exercițiu este unitatea administrative teritorială, iar nu primarul ori consiliul local.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal și motivat recurentul reclamant criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în sensul că în mod greșit instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, întrucât calitatea procesuală presupuse existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecății și pe de altă parte existența unei identități între persoana pârâtului și cel obligat în același raport juridic.
S-a mai susținut că reclamantul a chemat în judecată, în calitate de pârâți pe P. comunei Padeș cu sediul în . legal al comunei și C. L. al comunei Padeș iar potrivit art. 21 alin. 2 din Legea 215/2001, în justiție unitățile administrativ teritoriale sunt reprezentate, după caz, de Primar sau de președintele Consiliului județean iar în temeiul alin. 2 ind. 1 pentru apărarea intereselor unităților administrativ teritoriale, primarul, respectiv președintele Consiliului județean stă în judecată ca reprezentat legal și nu în nume personal.
În dezvoltarea motivelor s-a mai susținut că reclamantul a indicat cu exactitate persoanele juridice în calitate de pârâte, menționând în acțiunea sa, în data de 23.08.2011, că înțelege să se judece cu P. comunei Padeș cu sediul în ., a înțeles a indica în calitate de pârâtă, unitatea administrativ teritorială Padeș ca persoană juridică, reprezentată legal în instanță de P. comunei Padeș.
Tribunalul, analizând motivele de recurs invocate de recurenta reclamantă constată că recursul este nefondat, având în vedere următoarele considerente:
Prin cererea formulată, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții P. comunei Padeș și C. local Padeș, solicitând obligarea pârâților să lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 1840 mp aflat pe amplasamentul „la T.” situat în ..
În ședința publică din 08.05.2013, instanța a pus în discuția părților excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților P. comunei Padeș și C. local Padeș, în raport de obiectul cauzei.
Dispozițiile art. 137 Cod procedură civilă atribuie instanței obligația de a se pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și a celor de fond care ar putea face de prisos în total sau în parte soluționarea cauzei pe însuși fondul dreptului.
Totodată, excepțiile nu se pot uni cu fondul decât dacă pentru judecarea lor este necesar să se administreze dovezi în legătură cu dezlegarea în fond a pricinii și având în vedere că excepția invocată este o excepția peremptorie, în mod corect instanța s-a pronunțat cu precădere asupra excepției invocate.
Este adevărat că potrivit disp. Art. 21 alin. 2 din Legea nr. 215/2001 primarul are doar calitatea de reprezentant al intereselor unității administrativ teritoriale și dispozițiile art. 2 ind. 1 din același act normativ prevăd că pentru apărarea intereselor unităților administrativ teritoriale, primarul, respectiv președintele Consiliului județean stă în judecată ca reprezentant legal și nu în nume personal, însă în mod corect instanța a reținut că primarul comunei are doar calitatea de reprezentant în sensul de mandatar iar acesta nu se poate substitui părții și nu poate sta în instanță în lipsa citării în cauză a părții pe care o reprezintă.
Din analiza cererii de chemare în judecată rezultă că Unitatea administrativ teritorială . fost chemată în judecată și deci, instanța din oficiu nu poate introduce părți în cauză, cât timp acestea nu au fost atrase la judecată într-una din modalitățile prevăzute de lege și deci, nu este fondat motivul de recurs prin care se susține că reclamantul a înțeles să indice în calitate de pârâtă această unitate.
Din coroborarea disp. Art. 23 și 36 din Legea 215/2001 rezultă că persoana juridică ce are capacitate deplină de exercițiu este unitatea administrativ teritorială iar nu primarul ori consiliul local, astfel că în mod corect instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților și a respins cererea reclamantului.
În considerarea celor expuse, tribunalul constată că instanța de fond a pronunțat o sentință legală și temeinică, motivată în drept și în fapt, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 304 alin. 1 pct. 9 Cod procedură civilă, motiv pentru care urmează a respinge recursul ca nefondat.
Văzând și art. 312 Cod procedură civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat, recursul declarat de recurentul reclamant B. R. R. împotriva sentinței civile nr. 972 din 08.05.2013, pronunțată de Judecătoria Motru, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul P. C. Padeș și intimatul pârât C. L. Padeș.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19.09.2013, la Tribunalul Gorj.
Președinte, N. U. | Judecător, G. D. | Judecător, M. G. |
Grefier, Firuța Ș. |
Red. N.U.
Tehnored. PL
Jud. fond D-C.B.
2 ex./25.09.2013
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 2303/2013. Tribunalul GORJ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 2158/2013. Tribunalul GORJ → |
|---|
