Sechestru judiciar. Decizia nr. 532/2013. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 532/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 14-11-2013 în dosarul nr. 3358/317/2013
Dosar nr._ Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia civilă nr. 532
Ședința publică din 14 noiembrie 2013
Completul compus din:
Președinte G. D.
Judecător A. E. S.
Grefier Firuța Ș.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelantul pârât P. S. L. împotriva încheierii nr.721/22.10.2013 pronunțată de Judecătoria Tg Cărbunești în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă C. I. V..
La apelul nominal făcut în ședința publică a lipsit apelantul pârât P. S. L., a răspuns intimata reclamantă C. I. V..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că prin serviciul arhivă apelantul a depus dovada achitării taxei de timbru aferentă apelului și de asemeni avocat N. C., apărătorul apelantului solicită acordarea unui nou termen, întrucât la acest termen de judecată susține o altă cauză aflată pe rolul Curții de Apel C..
Interpelată de instanță, intimata reclamantă a învederat că nu s-a conformat dispozițiilor instanței privitor la completarea taxei de timbru aferentă fondului cu suma de 50 lei.
Privitor la cererea de amânare a învederat că este de acord cu amânarea cauzei .
Tribunalul, văzând dispozițiile art. 222 alin. 1 c.pr.civ. reține cererea de amânare ca fiind nefondată, amânarea judecății pentru lipsă de apărare poate fi dispusă la cererea părții interesate numai în mod excepțional pentru motive temeinice și care nu sunt imputabile părții sau reprezentantului acesteia.
Reține tribunalul că potrivit dispozițiilor art. 974 alin. 1 c.pr.civ. cererea de sechestru judiciar se judecă de urgență, astfel că apărătorul apelantului avea obligația să-și asigure substituirea, conduita acestuia fiind de natură a tergiversa soluționarea cauzei.
Nemaifiind alte cereri sau excepții de invocat, tribunalul a acordat cuvântul asupra apelului intimatei .
Intimata a solicitat respingerea apelului, motivând că autoturismul asupra căruia a solicitat instituirea sechestrului este singurul bun dobândit de părți în timpul căsătoriei, că pârâtul nu mai are serviciu și există posibilitatea de a înstrăina bunul până la soluționarea dosarului de partaj.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg.Cărbunești la data de 04.09.2012 sub nr._, reclamanta C. I. V. l-a chemat în judecată pe pârâtul P. S. L., solicitând instituirea sechestrului judiciar cu privire la autoturismul marca Ford, tip JU2/FXJAT/FUSION, cu nr. de identificare WFOUXXGAJU9C21735 și nr. de înmatriculare Gj-26/PYS, bun mobil ce a fost dobândit împreuna cu paratul in timpul căsătoriei și numirea sa ca și administrator - sechestru, urmând să îi fie încredințată paza bunului sechestrat.
Cererea fost întemeiată în drept pe disp. 971-972 Cod procedură civilă și art. 975 Cod procedură civilă.
Reclamanta a arătat că a fost căsătorită cu paratul, căsătorie ce a fost desfăcută prin sentința civila 1208/16.04.2013, pronunțată de Judecătoria Tg.Cărbunești în dosarul_ .
A mai arătat că în timpul căsătoriei părțile au achiziționat împreună un autoturism marca FORD, tip JU2 /FXJAT/FUSION cu nr. de identificare WFOUXXGAJU9C2173, care este înmatriculat pe numele paratului_ și care se află în detenția pârâtului, fapt ce îi induce teama că acest bun comun ar putea fi înstrăinat, distrus sau alterat de posesorul său actual, întrucât acesta refuză orice dialog amiabil, existând riscul de a se sustrage de la eventuala urmărire silită. .
De asemenea, reclamanta a precizat că a formulat cerere de chemare în judecată pentru partajarea bunului comun dobândit în timpul căsătoriei. :
In drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 971-975 Cod procedură civilă
În dovedirea cererii a solicitat probatoriul cu înscrisuri și a depus la dosar Contractul de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit, fișa de înmatriculare, cartea de identitate a autovehiculului, .sentința civilă nr. 1208/2011, cartea de identitate, procesul-verbal nr 5/16.08.2013,certificatul de informare nr. .4/16.08.2013, contractul de premediere nr.3/08.2013, taxa de timbru în sumă de 50 lei.
Prin rezoluția din data de 05.09.2013, s-a constatat că cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă îndeplinește cerințele prevăzute de art. 194-197 din codul de procedură civilă și, având în vedere dispozițiile art. 201 alin.1 Cod procedură civilă, i-au fost comunicate pârâtului cererea de chemare în judecată și înscrisurile anexe, punându-i-se în vedere ca, în termen de 5 de zile de la comunicare să depună întâmpinare, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe și de a mai invoca excepții, în afara celor de ordine publică.
I-au fost comunicate pârâtului cererea și înscrisurile anexe la data de data de 05.09.2013, pârâtul primind comunicarea la data de 09.09.2013, iar la data de 16.09.2013 aceasta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii privind instituirea sechestrului judiciar asupra autoturismului marca Ford, tip JU2/FXJAT/FUSION, cu nr. de înmatriculare_ (identificat în obiectul cererii), ca fiind neîntemeiată, nefiind îndeplinite cumulativ condițiile și cerințele prevăzute de lege (art.972 Cod Procedură Civilă);solicitând de asemenea respingerea cererii reclamantei cu privire la încredințarea către aceasta a pazei bunului în cauză (desemnarea ca administrator sechestru) și să-i fie încredințată paza materială a bunului în cauză, ca deținător al bunului, precum și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată (onorariu avocat).
A apreciat pârâtul că prin raportare la dispozițiile legale în materie, respectiv dispozițiile art.972 Cod Procedură Civilă, măsura asiguratorie a sechestrului judiciar poate fi înființată la cererea celui interesat după declanșarea unui litigiu pe fond asupra proprietății sau altui drept real principal, asupra posesiunii asupra unui bun mobil sau imobil, ori asupra folosinței sau administrării unui bun proprietate comună, dacă măsura este necesară pentru conservarea dreptului respectiv, iar pentru a fi dispusă această măsură asiguratorie, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: în primul rând declanșarea unui litigiu pe fond având ca obiect fie dreptul de proprietate sau alt drept real principal, fie posesiunea unui bun mobil sau imobil, fie folosința sau administrarea unui bun comun (condiție care în speță este neîndeplinită); în al doilea rând, persoana care solicită luarea unei astfel de măsuri să aibă un interes în acest sens (cu privire la această condiție instanța urmează să aprecieze); iar în al treilea rând, persoana care face cererea să dovedească necesitatea luării unei astfel de măsuri pentru conservarea dreptului său (condiție care nu este îndeplinită în cauza dedusă judecății).
Or reclamanta își motivează cererea doar pe împrejurarea că pârâtul nu a participat la procedura medierii și că o asemenea împrejurare i-ar induce teama că „acest bun comun ar putea fi înstrăinat, distrus sau alterat de posesorul său actual", precum și împrejurarea că acesta ar fi insolvabil și că prin refuzul unei soluționări amiabile a litigiului, i se conferă motive temeinice că s-ar sustrage de la o eventuală urmărire silită, însă nu face nici o dovadă reală pentru a dovedi cele susținute, și astfel în raport cu prevederile art.1169 Cod Civil, reclamanta avea obligația de a proba faptul că pârâtul a intenționat să înstrăineze bunul în cauză unei alte persoane, acționând în dauna reclamantei.
Măsura sechestrului bunurilor, prin severitatea efectelor sale, nu poate fi adoptată în considerarea unei temeri că pârâtul ar putea înstrăina bunurile asupra cărora se solicită aplicarea măsurii sechestrului judiciar, ci trebuie să fie justificată de dovedirea unor împrejurări neechivoce, care să conducă spre o astfel de concluzie.
A mai arătat pârâtul că în condițiile în care instanța va aprecia că în raport de probatoriul administrat în cauză se probează și se face dovada de către reclamantă a necesității luării măsurii asigurătorii, solicită ca paza bunului sechestrat să îi fie încredințată ca deținător al bunului în cauză (în condițiile dispozițiilor art.975 alin.l, 2 Cod Procedură Civilă.
Cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.205, raportat la art.972, 975 Cod Procedură Civilă.
Prin rezoluția din data de 16.09.2013 i-a fost comunicată reclamantei întâmpinarea cu mențiunea ca în 10 zile de la comunicare, acesta să depună răspuns la întâmpinare.
I-a fost comunicată reclamantei întâmpinarea la data de 16.09,2013, aceasta primind comunicarea la data de_, iar la data de 23.09.2013 a depus răspuns la întâmpinare prin care a arătat că există un proces înregistrat la Judecătoria Tg.Cărbunești ce are ca obiect partajarea bunului mobil ce face obiectul cererii de față, fiind evident că justifică un interes pentru conservarea dreptului asupra bunului mobil, achiziționarea autoturismului făcându-se în timpul căsătoriei cu pârâtul.
A susținut că pârâtul este insolvabil, întrucât nu realizează nici un venit și nici nu i se poate da bunul în pază întrucât este plecat din țară, fiind în imposibilitatea asigurării pazei și conservării bunului sechestrat.
Părțile au fost citate pentru termenul de judecată din 01.10.2013.
Prin încheierea nr.721/22.10.2013 pronunțată de Judecătoria Tg Cărbunești în dosar nr._ a fost admisă cererea privind înființarea sechestrului judiciar formulată de reclamanta C. I. V. în contradictoriu cu pârâtul P. S. L. .
S-a dispus instituirea sechestrului judiciar cu privire la autoturismul marca Ford, tip JU2/FXJAT/FUSION,cu nr.de înmatriculare_, reclamanta fiind desemnată administrator sechestru.
Pentru a pronunța sentința, instanța a reținut următoarele:
Reclamanta și pârâtul au fost căsătoriți, iar în prezent, pe rolul Judecătoriei Tg.-Cărbunești, se află înregistrată sub numărul_ acțiunea civilă având ca obiect partajarea bunului mobil ce face obiectul prezentei cereri.
Autoturismul ce face obiectul acestei cereri se află în detenția pârâtului care la acest moment este plecat din țară.
Reclamanta a depus toate diligențele pentru stingerea litigiului pe care amiabilă, dar s-a lovit de refuzul acestuia.
A reținut prima instanță că sunt îndeplinirea condițiilor prev. de art.972 și 975 Cod procedură civilă., motiv pentru care a admis cererea privind înființarea sechestrului judiciar, dispunând instituirea sechestrul judiciar cu privire la autoturismul marca Ford, tip JU2/FXJAT/FUSION,cu nr.de înmatriculare_, urmând a desemna ca administrare sechestru reclamanta.
Împotriva încheierii a declarat apel pârâtul P. S. L., criticând încheierea pentru netemeinicie și nelegalitate .
În motivarea apelului a solicitat în principal admiterea apelului, desființarea încheierii și pe fond respingerea cererii reclamantei privind instituirea sechestrului judiciar asupra autoturismului_ în subsidiar admiterea apelului, modificarea încheierii în sensul ca paza bunului să fie încredințată pârâtului ca deținător al bunului .
A motivat că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art. 972 C.pr.civ. pentru a se putea dispune măsura sechestrului judiciar, susținând apelantul că persoana reclamantă trebuie să dovedească necesitatea luării unei astfel de măsuri pentru conservarea dreptului său, condiție care nu este îndeplinită în cauza dedusă judecății .
A susținut apelantul că reclamanta își motivează cererea doar pe împrejurarea că nu a participat la procedura medierii, fără însă să facă nici o dovadă reală a acestor susțineri ,respectiv reclamanta trebuia să probeze împrejurarea că apelantul ar intenționa să înstrăineze bunul în cauză altei persoane .
În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 974 alin. 4, art. 975 alin. 1,2 c.pr.civ.
Având în vedere împrejurarea că în soluționarea cererii de sechestru judiciar întâmpinarea nu este obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 998 alin. 1 teza finală c.pr.civ., iar cererea de apel se judecă de urgență, tribunalul nu a mai parcurs procedura prevăzută de art. 471 c.pr.civ., procedând la fixarea termenului de judecată.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor formulate, instanța de apel reține apelul ca fiind nefondat, soluția instanței de fond fiind temeinică și legală, în cauză fiind incidente dispozițiile art. 971 și următoarele C.pr.civ.
Potrivit dispozițiilor art. 972 alin. 1 C.pr.civ. ori de câte ori există un proces asupra proprietății sau altui drept real principal, asupra posesiei unui bun mobil sau imobil, ori asupra folosinței sau administrării unui bun proprietate comună instanța de judecată va putea să încuviințeze, la cererea celui interesat punerea sub sechestru judiciar a bunului,dacă această măsură este necesară pentru conservarea dreptului respectiv.
În prezenta cauză reclamanta C. I. V. a făcut dovada că pe rolul Judecătoriei Tg-Cărbunești sub numărul_, se află înregistrat dosarul de partaj bunuri comune, cauză în care se solicită împărțirea autoturismului marca Ford cu numărul_, bun dobândit în timpul căsătoriei cu pârâtul.
A motivat reclamanta că există riscul ca pârâtul să înstrăineze bunul, din conduita acestuia rezultând că a refuzat să se prezinte la procedura de mediere .
De asemenea, observând întâmpinarea formulată de pârât pentru dosarul de partaj, înscris depus de intimata reclamantă la instanța de apel, se constată că acesta recunoaște caracterul de bun comun al autoturismului, dar susține că reclamanta are o cotă de contribuție de 25 % pentru acest bun, iar pârâtul 75 %, aceasta fiind susținut material de părinții săi.
Susține apelantul în motivele de apel că, condițiile prevăzute de art. 972 alin. 1 C.pr.civ. trebuie îndeplinite cumulativ, iar reclamanta nu a făcut dovada că ar exista riscul înstrăinării bunului .
Reține tribunalul că simpla existență pe rolul instanței a procesului de fond nu este suficientă pentru a încuviința măsura sechestrului judiciar, ci se cere ca persoana interesată să dovedească faptul că măsura este necesară pentru conservarea dreptului.
Raportat la întreg probatoriul administrat în cauză, tribunalul apreciază că această ultimă condiție este îndeplinită și tocmai pentru a preîntâmpina o astfel de situație se impunea instituirea sechestrului judiciar.
De menționat că sechestrul judiciar poate fi instituit și în cazul în care litigiul este generat de faptul că bunul comun este folosit în mod exclusiv de un coproprietar în detrimentul celuilalt, chiar dacă nu există între ei neînțelegeri cu privire la dreptul de proprietate.
Sechestrul judiciar are ca finalitate prevenirea eventualelor manopere dolosive ale debitorului de natură a-l pune pe creditor în imposibilitatea valorificării silite a dreptului său de creanță, în temeiul unui titlu executoriu a cărui dobândire este previzibilă, dacă nu chiar iminentă. În condițiile în care procedura sechestrului judiciar exclude antamarea fondului, iar măsura dispusă are caracter provizoriu nu se poate susține că prin intermediul ei s-ar institui o prezumție de culpă în sarcina debitorului. ( decizia nr. 621/2005 pronunțată de Curtea Constituțională ).
Referitor la solicitarea apelantului de modificare a încheierii în sensul de a fi acesta desemnat ca administrator al bunului, tribunalul reține cererea ca fiind nefondată, scopul pentru care se instituie măsura sechestrului judiciar este acela de a preîntâmpina înstrăinarea sau degradarea bunului .
În condițiile în care ambele părți au un drept de coproprietate asupra autoturismului, acestea aflându-se în stare de devălmășie asupra bunului, indiferent de cotă i se cuvine fiecăruia și care va fi stabilită în dosarul de fond, solicitarea reclamantei de a fi numită administrator al bunului este fondată.
Pentru aceste considerente, văzând și dispozițiile art. 480 alin. 1 c.pr.civ. ,tribunalul va respinge apelul ca nefundat.
Constatând că reclamanta nu s-a conformat dispozițiilor instanței și nu a completat taxa de timbru aferentă fondului, în temeiul art. 38 din OG 80/2013 aceasta va fi dată în debit cu suma de 50 lei, reține tribunalul că cererea de sechestru judiciar se timbrează cu 100 lei taxă timbru conform art. 11 alin. 1 lit. b din OUG 80/2013, la instanța de fond reclamanta depunând taxă de timbru în cuantum de 50 lei, conform chitanței nr._ din 9.02.2013 emisă de Primăria Tg.Cărbunești .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul pârât P. S. L., CNP_, domiciliat în Tg Cărbunești . ., împotriva încheierii nr.721/22.10.2013 pronunțată de Judecătoria Tg Cărbunești în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă C. I. V., CNP_, domiciliată în Tg Cărbunești, . județul Gorj .
În baza art. 38 din OG 80/2013 reclamanta C. I. V. va fi dată în debit cu suma de 50 lei taxă timbru aferentă fondului, sumă ce va fi încasată de primăria în a cărei rază teritorială domiciliază.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 14 noiembrie 2013 la Tribunalul Gorj .
Președinte, G. D. | Judecător, A. E. S. | |
Grefier, Firuța Ș. |
Red. GD/ tehn LS
j.f.M. M.
ex. 4/ 18 noiembrie 2013
| ← Fond funciar. Decizia nr. 987/2013. Tribunalul GORJ | Anulare act. Decizia nr. 1048/2013. Tribunalul GORJ → |
|---|
