Fond funciar. Decizia nr. 1008/2014. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1008/2014 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 18-11-2014 în dosarul nr. 1500/317/2013*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia civilă nr.1008
Ședința publică din 18 noiembrie 2014
Completul compus din:
Președinte N. B.
Judecător R. B. T.
Judecător D. B.
Grefier O.-D. M.
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de recurenții reclamanți C. V., Șteică V., B. M., B. F. B. și B. R. I. împotriva sentinței civile nr.1139/18.06.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul reclamant B. C. P. și intimații pârâți S. G., C. L. Tg-Cărbunești pentru aplicarea Legii 18/1991 și C. Județeană Gorj pentru aplicarea Legii 18/1991.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta reclamantă B. M., personal și asistată de avocat P. M., lipsind recurenții reclamanți C. V., Șteică V., B. F. B., B. R. I., intimatul pârât S. G. și reprezentanții intimatelor pârâte C. L. Tg-Cărbunești pentru aplicarea Legii 18/1991 și C. Județeană Gorj pentru aplicarea Legii 18/1991.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, tribunalul constată recursurile în stare de judecată, acordând cuvântul.
Avocat P. M., pentru recurenta reclamantă B. M., a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare sau rejudecarea dosarului pe fond de către instanța de recurs. A arătat că judecătoria s-a pronunțat asupra acțiunii civile fără a intra în cercetarea fondului și fără a ține cont de decizia de casare, care impunea pronunțarea unei hotărâri în raport de actele de proprietate prezentate de către părți și care vizau reconstituirea dreptului de proprietate. În schimb, cauza a fost soluționată pe excepția lipsei de interes, care a fost pusă din oficiu în discuția părților și această excepție a fost în mod greșit soluționată, omițându-se faptul că reclamanții au interes în anularea titlului de proprietate pentru faptul că acesta cuprinde și porțiuni din proprietatea lor. Astfel, titlul de proprietate contestat a fost eliberat fără a exista o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, cerere care însă a fost formulată de către autorul recurentei reclamante, B. M..
TRIBUNALUL
Asupra recursurilor de față:
Prin acțiunea civilă adresată instanței de judecată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-Cărbunești sub nr._ reclamantul S. G. a chemat în judecată pârâta B. E., solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța să fie obligată să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie porțiunea de teren situată în Tg-Cărbunești, învecinată cu: H. P., DN 67B, Pd O.S. Tg- Cărbunești și restul proprietății sale, înscrisă în titlul de proprietate nr._/19.11.1997 și extrasul de carte funciară nr._ cu numărul cadastral_, porțiune de teren ocupată abuziv și fără nici un drept și să taie pomii plantați fără drept pe porțiunea respectivă și să demoleze gardul.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a dobândit terenul prin contractul de vânzare nr.4659/23.04.1997 de la vânzătorul C. C., dreptul de proprietate fiind intabulat în cartea funciară nr._ Tg-Cărbunești.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.1079 Cod civil.
La data de 20.01.2012 a fost formulată cerere de intervenție de către C. V., solicitând anularea titlului de proprietate nr._/13.10.2005 și arătând că în titlul său de proprietate, în tarlaua nr.73, parcela_ suprafața de teren pe care reclamantul o identifică ca rest al proprietății este de fapt suprafața sa și a fost pus în posesie în anul 2005, cu următorii vecini: N- moștenitori P. P., E- OS Tg-Cărbunești, S-moștenitori S. A., V- DN 67 B, rezultând faptul că terenul menționat în actul de vânzare-cumpărare nr.4659/23.04.1997 se află situat în altă parte, P. A. fiind fiica lui C. C. (P. P. fiind bunicul acesteia). A mai menționat că actul de vânzare se referă la o altă suprafață de teren, iar titlul de proprietate nr._/19.11.1997 este eliberat în mod eronat.
În ședința publică din 17.02.2012 a fost admisă în principiu cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul C. V..
Prin cererea depusă la data de 18.02.2013 în dosarul nr._, intervenientul Cocîlnău V. a arătat că reclamantului S. G. i s-a eliberat titlul de proprietate nr._/19.11.1997 pentru terenul cumpărat cu actul de vânzare-cumpărare nr.4659/23.04.1997 de la numitul C. C., act în care se regăsește ca vecin, iar în titlul de proprietate nu se mai regăsește ca vecin. A precizat că potrivit titlului de proprietate eliberat lui S. G., acesta deține și terenul său, cât și terenurile moștenitorilor P. S. A., C. S., B. E. (decedată la data de 06.02.2013), toate terenurile fiind cumpărate cu același contract de vânzare cumpărare, motiv pentru care a solicitat anularea titlului de proprietate menționat mai sus.
În cauză a fost administrată proba cu interogatoriul pârâtei, declarația acesteia fiind consemnată și atașată la fila 48.
La solicitarea instanței, cu adresa nr.4791/22.03.2012 emisă de Primăria orașului Tg-Cărbunești a fost înaintată întreaga documentație care a stat la baza eliberării titlului de proprietate nr._/19.11.1997 reclamantului S. G., precum și a titlului de proprietate nr._/13.10.2005 pentru intervenientul Cocîlnău V., respectiv: procesul verbal de punere în posesie din data de 08.09.2005 cu schița aferentă, procesul verbal de punere în posesie din data de 06.10.1997 cu schița aferentă, cererea de reconstituire nr.275/14.02.1991 formulată de S. G., cererea de reconstituire nr. 2626/22.03.1991 formulată de C. V. și tabel nominal.
La termenul din data de 23.03.2012 au fost audiați martorii H. M. și C. G., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la filele 67 și 68, iar în ședința publică din data de 06.04.2012 a fost audiat martorul Paschia I., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la fila 71.
În ședința publică din data de 20.04.2012 a fost audiată martora T. E., declarația acesteia fiind consemnată și atașată la fila 74.
A fost încuviințată proba cu expertiză, fiind desemnat prin tragere la sorți pentru a efectua expertiza în specialitatea topografie expertul V. N., care în data de 02.11.2012 a depus decontul justificativ și raportul de expertiză.
La data de 05.12.2012 expertul a depus la dosar completare la raportul de expertiză tehnică judiciară, iar cu adresa nr._/07.12.2012 emisă de Primăria Tg-Cărbunești s-a înaintat planul parcelar.
La termenul din data de 21.01.2013 cauza a fost suspendată în temeiul art.242 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă, iar la data de 31.01.2013 reclamantul a depus cerere de repunere a cauzei pe rol, iar la termenul din data de 18.02.2013 s-a prezentat Șteică V., care a învederat instanței că în data de 06.02.2013 pârâta a decedat, depunând la dosar certificatul de deces privind pe B. E., reclamantul solicitând continuarea judecății în contradictoriu cu moștenitorii acesteia Șteică V. și B. I..
Pârâții Șteică V. și B. I. au depus la dosar cereri prin care, sub aspect reconvențional au solicitat anularea titlului de proprietate eliberat reclamantului S. G..
La data de 29.03.2013 a fost depus la dosar raportul de expertiză tehnică refăcut, iar prin încheierea din 15.04.2013 instanța a dispus disjungerea cererilor de anulare a titlului de proprietate nr._/19.11.1997, formându-se dosarul nr._ al Judecătoriei Tg-Cărbunești.
În acest dosar, la data de 26.04.2013 reclamantul C. V. a depus notă de ședință prin care a arătat că în dosarul nr._ există cerere de intervenție principală, aflându-se toate înscrisurile care susțin această cerere, precum și raportul de expertiză întocmit de expert V. N..
La data de 13.05.2013 au fost depuse note scrise de către B. C.I., acesta solicitând anularea titlului de proprietate nr._/19.11.1997, cu motivarea că la emiterea actelor premergătoare s-au înscris eronat vecinii, fără a se respecta actul ce a stat la baza dreptului de proprietatea al lui S. G., și anume contractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 23.04.1997 și autentificat sub numărul 4659. S-a precizat că în acest contract vânzătorul C. C. face precizarea că terenul pe care l-a vândut lui S. G. îl deține moștenire în urma reconstituirii dreptului de proprietate de către C. L. Tg-Cărbunești pentru aplicarea legii 18/1991, terenul având ca vecini: S- C. V., N- P. A., V- DN 67B, E- Coasta Câmpului, iar la întocmirea actelor premergătoare emiterii titlului de proprietate prin cererea de reconstituire a dreptului de proprietate depusă de S. G. s-au înscris greșit vecinii: N- P. A., E- Ocolul Silvic Tg-Cărbunești, S- H. P., V- DN 67 B. A arătat că nu înțelege de ce reclamantul a mai formulat cerere de reconstituire atât timp cât actul de vânzare cumpărare îi conferea dreptul de proprietate.
La solicitarea instanței, cu adresa nr._ C. L. Târgu-Cărbunești pentru aplicarea legii 18/1991 a comunicat că nu poate preciza cu exactitate dacă s-au trecut eronat vecinii suprafeței de 840 mp din tarlaua 73, parcela_/7 și că nu a fost găsită adeverința nr.1890/1996 privind pe C. C., fiind depus în copie procesul-verbal de punere în posesie din 12.03.2006.
Prin sentința civilă nr.1606/17.06.2013 pronunțată de Judecătoria Tg Cărbunești în_ s-au respins cererile privind anularea titlului de proprietate nr._/19.11.1997 formulate de reclamanții C. V., Șteică V., B. C. I. în contradictoriu cu pârâții S. G., C. L. Tg-Cărbunești pentru aplicarea legii 18/1991 și C. Județeană Gorj pentru aplicarea legii 18/1991.
Împotriva sentinței au declarat recurs C. V., Șteică V. și B. C. I., iar prin decizia nr.1829/25.09.2013 au fost admise recursurile, casată sentința și trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Pe rolul Judecătoriei Tg-Cărbunești la data de 26.11.2013 a fost depusă de către reclamantul B. I. notă de ședință prin care a arătat că prin decizia nr.1829/25.09.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj în mod corect s-a reținut că ceea ce prima instanță a ignorat, și anume că numitul S. G. prin contractul de vânzare cumpărare a cumpărat de la numitul C. C. suprafața de 840 mp teren pășune în intravilanul orașului Tg- Cărbunești, . est-Sub coasta Cîmpului, la vest- DN 64B, la sud cu Cocîlnău V. și la nord cu P. A., fiind eliberat lui S. G. titlul de proprietate nr._/19.11.1997 în care apare la categoria pășune tarlaua 73 . de 840 mp cumpărată cu alți vecini și anume: la N- P. A., E- Pădurea OS. Tg. Cărbunești, S- H. P., V -DN 67B.
A mai susținut reclamantul B. I. că în contractul de vânzare se specifică clar ca vânzătorul C. C. vinde cei 840 mp prin adeverința de proprietate nr.1890/1997, iar în cererea de reconstituire a dreptului de proprietate al lui Savescu G. nu se face nici o referire la aceasta suprafață. Ba mai mult, Primăria Orașului Tg-Carbunesti depune la dosar adresa nr._/7.12.2012 împreună cu planul parcelar cadastral care a fost avut în vedere la emiterea titlurilor de pietate a numiților Savescu G.; Cocilnau V. si Balașa E., plan ce atesta clar poziționarea terenului de 840mp al numitului S. G. înscris în titlul contestat. Din planul parcelar cadastral depus de către primărie rezulta clar ca între proprietatea numitului Savescu si proprietatea lui B. I., se mai afla trei proprietari, deci Savescu G. nu se învecinează pe nici o latura.
Au fost atașate notei de ședință decizia nr.1829/25.09.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ și adresa nr._/07.12.2012 emisă de Primăria Tg- Cărbunești.
A fost atașat spre observare dosarul nr._ al Judecătoriei Tg-Cărbunești.
La solicitarea instanței C. L. Tg-Cărbunești pentru aplicarea legii 18/1991 a emis adresa nr._/16.12.2013 prin care a arătat că titlul de proprietate nr._/19.11.1997 a fost emis pârâtului S. G. în urma contractului de vânzare cumpărare nr.4659/23.04.1997, iar cererea de reconstituire a fost formulată de Ciuidin C..
Au fost atașate adresei, în copie, cererea de reconstituire, tabel cu persoanele îndreptățite la stabilirea dreptului de proprietate, titlul de proprietate nr._, proces verbal de punere în posesie din data de 08.09.2005, schiță teren, adeverința nr.6/04.05.1992, schițe teren, titlul de proprietate nr._/19.11.1997 și schiță teren.
De asemenea, la data de 15.01.2014 pârâta C. L. Tg-Cărbunești pentru aplicarea legii 18/1991 a emis adresa nr._/14.01.2014 prin care a arătat că cererile de înscriere în CAP nu se află în arhiva instituției, că în mod eronat a fost trecută în titlul de proprietate nr.725/19.11.1997 aparținând lui S. Gh.G. suprafața de 840 mp, deoarece aceasta a fost dobândită prin contractul vânzare-cumpărare autentificat sub nr.4659/23.04.1997 de la C. C., iar în titlul de proprietate este trecut vecin în partea de sud H. P. și nu Coâlnău V., deoarece H. P. a ocupat și închis în mod abuziv o suprafață mai mare de teren. A mai arătat pârâta că terenul în litigiu se află în parcela_, tarlaua 73, iar cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de B. E. nu se găsește în evidențele sale.
A depus în copie cererile de reconstituire formulate de pârât C. C., HCJ nr.32/21.10.1991, proces verbal din data de 27.11.1996, adeverința nr.890/01.02.1996, proces verbal de punere în posesie din data de 27.11.1996.
La data de 20.01.2014 s-a depus la dosar cerere de amânare a cauzei și copia certificatului de deces al reclamantului B. C. I..
Prin încheierea din data de 22.01.2014 au fost introduși moștenitorii reclamantului decedat, respectiv B. M., B. R. I., B. C. P. și B. F. B..
La termenul de judecată din data de 11.06.2014, din oficiu instanța a pus în discuția părților excepția lipsei de interes a reclamanților în promovarea cererii de chemare în judecată.
Prin sentința civilă nr.1139 din 18.06.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr._ a fost admisă excepția lipsei de interes și au fost respinse cererile reclamanților C. V., Șteică V., B. C.I., decedat în cursul judecății, cu moștenitori B. M. și B. C. P., B. R. I., B. F. B., în contradictoriu cu pârâții S. G., C. L. Tg-Cărbunești pentru aplicarea legii 18/1991, C. Județeană Gorj pentru aplicarea legii 18/1991, ca fiind formulate de persoane lipsite de interes.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.4659/23.04.1997 de Biroul Notarului Public T. I. din Tg-J., județul Gorj, încheiat între C. C., în calitate de vânzător și pârâtul S. G., căsătorit cu S. E., în calitate de cumpărător, acesta din urmă a dobândit suprafața de 840 mp pășune situat în intravilanul orașului Tg-Cărbunești, ., județul Gorj, cu vecinii: la răsărit - Sub Coasta Câmpului, la apus drumul național 67 B, la miazăzi C. V., la miazănoapte P. A., dreptul de proprietate fiind înscris în cartea funciară nr._ a orașului Tg-Cărbunești, din extrasul de carte funciară pentru informare rezultând o suprafață măsurată de 544 mp.
Ulterior, în favoarea pârâtului a fost emis titlul de proprietate nr._/19.11.1997 prin constituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1320 mp teren situat în intravilanul orașului Tg-Cărbunești, județul Gorj, în care este inclusă suprafața de 840 mp, teren pășune, în tarlaua 73, parcela_/7, cu vecinii: N- P. A., E- Pd. O.S. Tg-Cărbunești, S- H. P., V- DN 67 B.
S-a reținut că în favoarea reclamantului Cocîlnău N.V. a fost emis titlul de proprietate nr._/13.10.2005 pentru suprafața totală de 6,0739 ha, teren situat pe teritoriul satului Pojogeni, oraș Tg-Cărbunești, județul Gorj în care este inclus și terenul cu suprafață de 240 mp din extravilan, tarlaua 73, parcela_, având categoria de folosință pășuni și vecinii: N- moștenitori P. P., E- Ocolul Silvic Tg-Cărbunești, S- moștenitori P.-S. A., V- DN 67B. Autoarei celorlalți reclamanți, B. N. E., i-a fost emisă adeverința de proprietate nr.6/04.05.1992 și proces verbal de punere în posesie în care a fost înscris și terenul în suprafață de 510 mp în extravilanul satului Pojogeni, oraș Tg-Cărbunești, județul Gorj, tarlaua 73, parcela_/8, având categoria de folosință arabil și vecinii: N- C. S., E- Ocolul Silvic Tg-Cărbunești, S- H. Ș., V- DN 67B.
De asemenea, s-a reținut că prin raportul de expertiză întocmit de expert V. N. în dosarul nr._ (dosar în care, prin sentința civilă nr.1267/22.04.2013 a fost admisă acțiunea în revendicare formulată de S. G., în contradictoriu cu Șteică V. și B. I.), a fost identificată ca fiind în litigiu suprafața de 239 mp, suprafață ce nu se suprapune cu terenul din adeverința nr.6/04.05.1992 și procesul verbal de punere în posesie eliberate pe numele B. V. E., concluzionându-se că terenul lui S. G. și terenul indicat de C. V. nu se suprapun, iar terenul în suprafață de 840 mp din titlul de proprietate nr._/19.11.1997 este același cu cel din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.4659/23.04.1997.
Reclamanții au solicitat anularea titlului de proprietate emis pârâtului S. G. motivând că acesta nu era persoană îndreptățită la emiterea titlului, întrucât a dobândit terenul prin contractul de vânzare-cumpărare din anul 1997 și că vecinătățile înscrise în titlul de proprietate nu corespund cu cele din contractul de vânzare-cumpărare, acțiunea promovată fiind lipsită de interes, față de motivele invocate.
S-a arătat de către instanța de fond că potrivit art.III alin.2 din Legea nr.169/1997 nulitatea actelor de reconstituire poate fi invocată de primar, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim și că are un asemenea interes orice persoană ale căreia drepturi ori interese au fost încălcate sau nesocotite la eliberarea titlului și care își justifică dreptul la acțiune prin orice act prin care se dovedește că i-a fost recunoscut, în condițiile Legii nr.18/1991, dreptul ce îi este lezat prin actul a cărui anulare o cere.
S-a reținut că în speță reclamanții nu justifică un interes născut și actual în a cere anularea titlului de proprietate emis în favoarea pârâtului, întrucât în favoarea lor nu a fost recunoscut în condițiile Legii nr.18/1991 dreptul de proprietate pentru terenul înscris în titlul de proprietate contestat și între terenurile pentru care s-a stabilit dreptul de proprietate în favoarea părților (astfel cum au fost identificate prin raportul de expertiză întocmit în dosarul nr._ ) neexistând suprapunere. De asemeni, din acest motiv, constituirea dreptului de proprietate în favoarea pârâtului pentru un teren asupra căruia a dobândit dreptul de proprietate prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat în anul 1997 și înscrierea eronată a vecinătăților nu este de natură să lezeze drepturile recunoscute reclamanților în procedura legii fondului funciar, astfel cum rezultă din considerentele sentinței civile nr.1267/22.04.2013 pronunțată în dosarul nr._ și din concluziile raportului de expertiză întocmit în acest dosar.
Cum reclamanții nu au beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu înscris în titlul de proprietate emis pârâtului, aceștia nu pot pretinde anularea titlului emis pârâtului, întrucât anularea acestuia nu le-ar produce niciun folos material, în sensul că nu ar dobândi un drept de reconstituire în favoarea lor, de vreme ce nu le-a fost recunoscută îndreptățirea la reconstituire în cadrul procedurii prevăzută de Legea fondului funciar, instanța a admis excepția invocată din oficiu și a respins cererile ca fiind formulate de persoane lipsite de interes.
Împotriva acestei sentinței au declarat recurs recurenții C. V., Șteică V., B. M., B. F. B. și B. R. I., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței pronunțată de judecătorie și pe fondul cauzei anularea titlului de proprietate contestat.
În recursul declarat recurenta reclamantă B. M., în calitate de moștenitoare a reclamantului B. I., a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și anularea titlului de proprietate eliberat în favoarea lui S. G.. S-a arătat că în mod greșit s-a reținut de către instanța de fond că recurenta reclamantă nu are interes în a formula o acțiune pentru anularea titlului de proprietate, deoarece acesteia nu i s-ar fi recunoscut dreptul de proprietate pentru terenul înscris în titlul de proprietate contestat. Această situație este generată de faptul că suprafața de teren în litigiu s-a aflat în permanență în posesia terenului din titlul de proprietate contestat și a obținut în procedura Legii nr.18/1991 reconstituirea dreptului de proprietate prin adeverința nr.1161/04.05.2010 ce are la bază HCJ nr.32/1991 în care autorul său a fost validat cu suprafață totală de 4,3976 ha. Totodată, nu este corectă nici reținerea referitoare la faptul că în titlul de proprietate contestat s-a realizat o înscriere eronată a vecinătăților, iar aceasta nu este de natură să lezeze dreptul de proprietate al reclamanților, deoarece această situație, calificată de instanța de fond ca o eroare în scrierea titlului de proprietate, a avut ca efect includerea în proprietatea pârâtului chemat în judecată a suprafeței de 510 mp proprietatea recurentei reclamantei, pe care o stăpânește de peste 60 de ani de la autorul său, B. I.C. și care, de asemenea, a moștenit acest teren de la părinții B. M. I. și B. E.. Nu s-a ținut cont nici de faptul că prin înscrierea eronată a acestor vecinătăți s-a ajuns să se ignore faptul că între terenul cumpărat de către S. G. și terenul revendicat se mai află alte trei proprietăți, și anume C. Spridon cu o lățime de 7 m, M. M. cu o lățime de 10 m, C. V. cu o lățime de 9 m și abia apoi urmează C. C. cu lățimea de 12 m cumpărată de către S. G..
Totodată, în recursul declarat s-a arătat că instanța nu a respectat indicațiile deciziei civile nr.1829/25.09.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj după primul ciclu procesual, prin care a fost casată sentința instanței de fond și trimisă cauza spre rejudecare tocmai pentru a se analiza titlul de proprietate contestat în raport de actele primare de reconstituire ale părților (cererile de reconstituire, hotărâri de validare, proces verbal de punere în posesie, adeverințe de proprietate) și, de asemenea, să se verifice dacă acest titlu de proprietate contestat este în concordanță cu actele premergătoare.
De asemenea, în recursul declarat, recurenții reclamanți B. R. I., B. F. B. și Șteică V. au solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii promovate și anulării titlului de proprietate eliberat în favoarea lui S. G.. S-a arătat că estre greșită reținerea excepției lipsei de interes a reclamanților în raport de dispozițiile art.III alin.2 din Legea 169/1997, deoarece reclamanții își protejează dreptul lezat prin actul a cărui anulare o solicită, iar instanța a ignorat aspectul că autoarei reclamanților, B. E., i-a fost eliberată adeverința de proprietate nr.6/4.05.1992 și proces verbal de punere în posesie pentru terenul în litigiu. În aceste condiții soluția apare ca fiind lipsită de temei legal, deoarece reclamanții au probat drepturile recunoscute prin Legea 18/1991 pentru terenul în litigiu și instanța ar fi trebuit să procedeze la judecarea fondului cauzei și nu la reținerea excepției lipsei de interes.
În recursul declarat, recurentul reclamant C. V. a solicitat, de asemenea, admiterea recursului și în urma judecării cauzei de către instanța de recurs să se dispună admiterea acțiunii și anularea titlului de proprietate eliberat în favoarea lui S. G..
S-a arătat în motivarea recursului că în mod greșit a fost reținută excepția lipsei de interes a intervenientului în condițiile în care titlul de proprietate contestat și eliberat în favoarea lui S. G. a fost emis pentru o suprafață mai mare decât cea dobândită de C. C. prin actul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.4659/23.04.1997, ajungându-se astfel ca în acest mod să fie incluse în titlul de proprietate contestat alte patru proprietăți, și anume cele ale lui C. V., P. S., C. S. și B. E.. Totodată, s-a ignorat concluzia raportului de expertiză întocmită de domnul expert V. N. în care se precizează că C. C. se învecinează în partea de Sud cu C. V., iar terenurile nu se suprapun.
Deși legal citați, intimatul reclamant S. G. și intimatele pârâte C. L. Tg-Cărbunești pentru aplicarea Legii nr.18/1991 și C. Județeană Gorj pentru aplicarea Legii 18/1991 nu au formulat întâmpinare.
Analizând recursurile de față, tribunalul reține că acestea critică sentința instanței de fond pentru soluționarea cauzei pe excepția lipsei de interes a reclamanților în promovarea unei cereri pentru anulare titlu de proprietate, precum și pentru nerespectarea îndrumărilor din decizia de casare anterioară, urmând să verifice legalitatea și temeinicia instanței de fond prin prisma acestor critici.
Astfel, prin acțiunea civilă promovată pe rolul Judecătoriei Tg-Cărbunești și înregistrată sub nr._, reclamantul S. G. a chemat în judecată pârâta B. E. solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligată aceasta din urmă să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de teren înscrisă în titlul său de proprietate nr._/19.11.1997 și intabulată în cartea funciară cu numărul cadastral_. În acest dosar s-a formulat cerere de intervenție principală de către intervenientul C. V., care a solicitat anularea titlului de proprietate contestat, iar la rândul lor și moștenitorii pârâtei B. E. au solicitat, pe cale reconvențională, anularea titlului de proprietate eliberat în favoarea lui S. G., cauza fiind disjunsă și înregistrată sub nr._ pe rolul Judecătoriei Tg-Cărbunești.
În acest dosar având ca obiect anulare titlu de proprietate în cererea formulată de reclamanții C. V., Șteică V. și B. I., s-a pronunțat sentința civilă nr.1606/17.06.2013 de către Judecătoria Tg-Cărbunești în care a fost respinsă acțiunea civilă formulată împotriva pârâtului S. G., la pronunțarea acestei hotărâri avându-se în vedere raportul de expertiză întocmit în dosarul nr._ al Judecătoriei Tg-J. având ca obiect revendicarea suprafeței de teren aflată în litigiu între părțile cauzei.
Prin decizia civilă nr.1829/25.09.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ s-au admis recursurile declarate de reclamanții Șteică V., C. V. și B. I., a fost casată sentința instanței de fond și trimisă cauza pentru rejudecare. Instanța de recurs a stabilit că în rejudecare urmează să se analizeze actele de proprietate eliberate părților în procedura Legii 18/1991, dacă titlul de proprietate contestat a respectat suprafața care a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.4659/23.04.1997 prin care S. G. a dobândit terenul în litigiu, precum și să se analizeze susținerile părților legate de faptul că vecinii din titlul de proprietate contestat au fost consemnați eronat. De asemenea, s-a mai criticat și faptul că în mod greșit judecătoria a avut în vedere la pronunțarea sentinței raportul de expertiză întocmit în cadrul dosarului având ca obiect revendicare, raport care a avut alte obiective, specifice acestui obiect și nu a analizat actele de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea părților în raport de motivul de nulitate absolută a titlului de proprietate invocat în cauza de față.
Tribunalul constată că, deși au fost date aceste îndrumări, care urmau să fie avute în vedere de către instanța de fond, judecătoria nu s-a conformat îndrumărilor date, în aplicarea dispozițiilor art.315 Cprciv. Astfel, deși au fost solicitate organului local Tg-Cărbunești relații cu privire la demararea de către părți a procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul care face obiectul litigiului de față, iar aceste relații au fost comunicate prin adresele existente la dosarul de fond, probatoriul administrat nu a fost completat cu o probă esențială (și impusă, de altfel, de instanța de recurs), și anume realizarea unei expertize tehnice de specialitate care să identifice suprafețele de teren pentru care s-au eliberat aceste acte de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea părților și abia după identificarea acestor terenuri să se verifice legalitatea titlului de proprietate eliberat în favoarea lui S. G. în raport de dispozițiile art.III din Legea nr.169/1997.
Tribunalul observă că după solicitarea relațiilor de la C. L. Cărbunești pentru aplicarea Legii nr.18/1991 instanța de fond, observând concluziile raportului de expertiză întocmit de domul expert V. N. în dosarul nr._ al Judecătoriei Tg-Cărbunești care concluzionase că terenurile din actele de proprietate ale părților nu se suprapun, a invocat și a reținut cauza pentru judecare pe excepția lipsei de interes a reclamanților. Acest mod de soluționare a cauzei reprezintă o încălcare a dispozițiilor art.315 C.pr.civ, practic soluția pronunțându-se pe o singură probă, și anume raportul de expertiză întocmit în dosarul având ca obiect revendicare și care fusese înlăturat ca și probă prin decizia de casare nr.1829/25.09.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ .
În aceste condiții, recursurile formulate în cauză apar ca fiind întemeiate, fiind corectă susținerea recurenților referitoare la faptul că nu au fost respectate indicațiile din decizia de casare anterioară, iar excepția invocată s-a întemeiat exclusiv pe o probă a cărei valoare fusese infirmată de instanța de recurs, fiind incident în cauză motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9C.pr.civ, hotărârea recurată fiind dată cu nerespectarea dispozițiilor art.315 C.pr.civ.
În baza art.304 C.pr.civ. vor fi admise pe cale de consecință recursurile declarate în cauză, iar în baza art.312 alin.4 C.pr.civ. va fi casată sentința judecătoriei și reținută cauza pentru rejudecare în fond. Cu ocazia rejudecării, urmează să se pună în discuția părților administrarea probei cu expertiza tehnică de specialitate topografie, care să identifice în mod concret în raport de reperele stabilite prin decizia de casare anterioară terenurile din actele primare de reconstituire a dreptului de proprietate realizate în favoarea părților, terenul din contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.4659/23.04.1997 și dacă acest teren se suprapune pe terenul din titlul de proprietate contestat, precum și dacă terenurile din actele de reconstituire a dreptului de proprietate realizate în favoarea recurenților reclamanți se suprapun peste terenul din titlul de proprietate contestat. Numai după stabilirea acestor aspecte se va putea analiza interesul reclamanților în promovarea acțiunii civile de față și, respectiv, legalitatea titlului de proprietate contestat prin prisma dispozițiilor art.III din Legea nr.169/1997.
În aceste condiții, fiind nevoie de punerea în discuție a părților a unor probatorii concludente soluționării cauzei și dispuse prin decizia de casare anterioară, instanța va stabili termen de judecată la data de 02.12.2014, termen pentru care vor fi citate toate părțile.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de recurenții reclamanți C. V., Șteică V., B. M., B. F. B. și B. R. I. împotriva sentinței civile nr.1139/18.06.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul reclamant B. C. P. și intimații pârâți S. G., C. L. Tg-Cărbunești pentru aplicarea Legii 18/1991 și C. Județeană Gorj pentru aplicarea Legii 18/1991.
Casează sentința civile nr.1139/18.06.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr._ și reține cauza pentru rejudecare în fond.
Acordă termen de judecată la data de 02.12.2014.
Pronunțată în ședința publică de astăzi, 18 noiembrie 2014, la Tribunalul Gorj.
Președinte, N. B. | Judecător, R. B. T. | Judecător, D. B. |
Grefier, O.-D. M. |
Red. Jud.N.B./then.E.C
Jud. fond C. Vatafu
26 noiembrie 2014/2 ex.
| ← Anulare act. Sentința nr. 51/2014. Tribunalul GORJ | Pretenţii. Sentința nr. 69/2014. Tribunalul GORJ → |
|---|
