Fond funciar. Decizia nr. 126/2014. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 126/2014 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 13-02-2014 în dosarul nr. 1439/263/2013
Cod operator: 2443
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 126
Ședința publică din 13 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. E. S.
Judecător V. N.
Grefier Firuța Ș.
Pe rol fiind judecarea apelului formulat de apelanta- reclamantă D. J. împotriva sentinței civile nr. 1801 din 10.10.2013 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul- pârât B. P. și intimatele C. L. de aplicare a Legii nr. 18/1991 Slivilești și C. Județeană Gorj pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelanta -reclamantă D. J. asistată de avocat A. A., lipsă fiind intimatul- pârât B. P. și reprezentanții legali ai intimatelor C. L. de aplicare a Legii nr. 18/199 Slivilești și C. Județeană Gorj pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, s-a constatat depusă la dosar o cerere de amânare a cauzei formulată de intimatul- pârât și note de ședință depuse de intimata C. L. de aplicare a Legii nr. 18/1991 Slivilești, s-a depus de avocat A. A. împuternicire avocațială după care, s-a pus în discuție cererea de amânare formulată de intimatul pârât B. P..
Avocat A. A. pentru apelanta -reclamantă a solicitat respingerea cererii de amânare arătând că de la data depunerii răspunsului la întâmpinare și până la acordarea termenului de judecată intimatul- pârât a avut suficient timp pentru a angajarea unui apărător.
Instanța a respins cererea de amânare a judecării cauzei formulată de intimatul- pârât apreciind că intimatul nu a făcut dovada unor motive temeinice și care nu sunt imputabile acestuia sau reprezentantului său, astfel cum prevăd disp. art. 222 din Noul Cod de procedură civilă, iar de la data declarării apelului și până la fixarea primului termen de judecată a fost un interval de timp suficient de lung în care intimatul a avut posibilitatea să-și angajeze un apărător.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat s-a constatat apelul în stare de judecată și s-a acordat cuvântul părților.
Avocat A. A. pentru apelanta- reclamantă D. J. a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și, rejudecând cauza, să se dispună respingerea excepțiilor invocate de pârâtul B. P. și pe cale de consecință să se admită acțiunea formulată de reclamantă, să se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/2004 emis pârâtului și să se dispună obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată la fond și în apel arătând că sentința atacată a fost pronunțată de instanță cu încălcarea dispozițiilor art. 137 Cod procedură civilă și art. III alin. 2 din Legea nr. 169/1997 în condițiile în care din probatoriul administrat a rezultat că reclamanta are toate legitimitatea necesară și interesul pentru a solicita anularea unui titlu de proprietate care a prejudiciat-o grav.
S-a invocat că din probatoriul administrat în cauză a rezultat că suprafața de 800 mp a fost dobândită de către autorii reclamantei prin uzucapiunea de 30 de ani, așa cum s-a stabilit prin decizia civilă nr. 853/2008, iar titlul de proprietate contestat a fost obținut prin fraudarea legii și folosit împotriva reclamantei .
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătorie Motru, sub nr. dosar_ , reclamanta D. J. a chemat în judecată pârâții B. P., C. L. de Fond Funciar Slivilești și C. Județeană de Fond Funciar Gorj, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/25.08.2004 emis prin fraudarea dispozițiilor legale cuprinse în Legea 18/1991 cu toate actualizările sale, precum și plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat, în esență că a solicitat constatarea nulității absolute în ceea ce privește titlul de proprietate emis de comisia locală Slivilești, Jud. Gorj, sub nr._ din 25.08.2004, în baza unui contract de vânzare -cumpărare deoarece în prezent există două titluri de proprietate privind același teren emise către două persoane distincte între care nu există nicio legătură de rudenie ci doar una contractuală.
Că, în anul 1968 printr-un înscris sub semnătură privată, părinții săi Racoceanu V. și Racoceanu M. au dobândit un teren în suprafață de 800 mp. de la B. A..
Că, întrucât B. A. nu deținea titlul de proprietate pe terenul vândut, părinții săi au formulat cerere de constatare a dreptului lor de proprietate pronunțându-se în dosarul nr. 1906._ decizia 953/24.03.2008, prin care, în contradictoriu cu C. L. de Fond Funciar Slivilești și Primarul . în nume propriu B. P. și B. E. s-a constatat că autorii săi au dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiunea de lungă durată de 30 de ani pentru suprafața de 800 metri conform raportului de expertiză întocmit de expert G. M..
Că, în baza aceluiași dosar, instanța a stabilit cu autoritate de lucru judecat faptul că terenul ce face obiectul acelui dosar, care de altfel face și obiectul acestui dosar, nu se suprapune cu terenul ce face obiectul contractului de vânzare -cumpărare din anul 2001, sau ce se regăsește în titlul de proprietate nr._ din 25.08.2004, emis intervenientului B. P., ci se învecinează cu acesta.
A mai arătat reclamanta că pârâtul B. P. cu manopere dolosive a reușit să obțină un titlu de proprietate în baza unui contract de vânzare -cumpărare perfectat în baza unei adeverințe emise de aceeași comisie de fond funciar pe numele lui B. M..
Că, este foarte grav, cum toți cei care au perfectat actele nu au observat că pârâtul B. P. prin declarații mincinoase a reușit să obțină un titlu de proprietate în baza unui contract ce vizează un teren în intravilan și culmea pe titlu să fie cuprins un alt teren decât cel din contract .
În drept, cererea a fost motivată pe dispozițiile Legii 18/1991 și Legii 1/2000.
În dovedire, reclamanta a depus la dosar înscrisuri, filele 6- 27.
Legal citat, pârâtul B. P. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii, cu cheltuieli de judecată arătând că, în ceea ce privește titlul de proprietate nr._ din 25.08.2004 nu există motive de nulitate, întrucât este persoana îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de teren înscrisă în acest titlu, drept de proprietate ce a mai fost analizat și în alte dosare purtate între părți.
Pe cale de excepție, a invocat lipsa calității procesuale active a reclamantei, nefiind titulara dreptului solicitat și excepția lipsei de interes legitim deoarece reclamanta nu a recunoscut un drept asupra terenului solicitat, nu a formulat cerere de reconstituire în baza Legii 18/1991, astfel încât nu are un interes în anularea titlului de proprietate, acesta fiind emis în baza contractului de vânzare cumpărare din anul 2001.
A solicitat pârâtul prin întâmpinare, pronunțarea cu precădere și de urgență asupra excepțiilor invocate având în vedere că sunt excepții de fond, peremtorii și absolute.
Anexat la întâmpinare, pârâtul a depus înscrisuri, filele 39- 61.
Legal citată, pârâta C. L. de Fond Funciar Slivilești a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea acțiunii formulată de reclamantă cu privire la titlul de proprietate și respingerea cheltuielilor de judecată conform art. 454 C.proc. civ.
Anexat la întâmpinare, pârâta C. L. de Fond Funciar Slivilești a depus înscrisuri, filele 64-48.
La data de 11.07.2013, reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepțiilor invocate de către pârâtul B. P. .
Pentru o justă soluționare a cauzei, în virtutea rolului activ consfințit de dispozițiile art. 22 alin. 2 C.proc. civ., instanța a solicitat relații de la pârâta C. L. de Fond Funciar Slivilești, răspunsul fiind comunicat cu adresa nr. 5101/10.09.2013.
Prin sentința civilă nr. 1801 din 10.10.2013 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._ a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, excepție invocată de pârât, a fost admisă excepția lipsei interesului legitim al reclamantei, excepție invocate de către pârât, a fost respinsă excepția autorității de lucru judecat invocată de pârât și pe fond a respins acțiunea formulată de reclamanta D. J. în contradictoriu cu pârâții B. P., C. L. de Fond Funciar Slivilești, C. Județeană de Fond Funciar Gorj, fiind obligată reclamanta să plătească pârâtului 800 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța, în conformitate cu disp. art. 137 C.proc. civilă, a analizat mai întâi cele trei excepții ridicate de pârât prin întâmpinare, respectiv lipsa calități procesuale a reclamantei, lipsa interesului legitim al acesteia cât și excepția autorității de lucru judecat
Cât privește lipsa calității procesuale active a reclamantei, instanța a admis această excepție cu motivarea că reclamanta nu are recunoscut un drept asupra terenului, nu a formulat cerere de reconstituire în baza Lg 18/1991, nu a parcurs procedura specială instituită de Legea 18/1991.
A fost admisă și excepția lipsei interesului legitim al reclamantei întrucât pentru a promova această acțiune de constatare nulității absolute a titlului de proprietate a pârâtului cât și a actelor de constituire a dreptului său de proprietate este necesar ca persoana reclamantă să justifice un interes. Că ,interesul care fundamentează acțiunea trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să fie legitim, să fie personal și să fie născut și actual.
A reținut instanța de fond că reclamanta nu justifică un interes legitim întrucât nu a făcut cerere de reconstituirea dreptului de proprietate nici în nume propriu și nici în calitate de moștenitor și astfel nu poate justifica nici un interes legitim în promovarea unei acțiuni în desființarea titlului de proprietate emis în baza Legii 18/1991.
Mai mult decât atât, părțile s-au judecat pe calea acțiunii în revendicare ocazie cu care a fost analizat titlul emis, iar prin sentința civilă nr. 350 din 14.02.2012 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._, rămasă definitivă prin respingerea recursului ca nefondat declarat de reclamanta prin decizia 2372/05.07.2012 a Tribunalului Gorj a fost respinsă acțiunea reclamantei ș.a privind revendicarea suprafeței de teren de 800 mp. care face obiectul prezentei cauze.
În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat, a reținut instanța de fond că pentru a putea fi invocată o astfel de excepție disp. art. 1201 din cod civil prevăd că ,,este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceiași cauză și este între aceleași părți făcute de ele și în contra lor în aceiași calitate” iar obiectul prezentei cauzei îl constituie constatarea nulității absolute, deci un alt obiect, o altă cauză și alte părți, astfel încât această excepție a fost respinsă.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că pârâtul este proprietarul terenului pentru care s-a emis titlu de proprietate în baza unui act de vânzare – cumpărare autentificat în anul 2001 și că nici nu mai era necesar emiterea unui titlu de proprietate în condițiile Legii 18/1991 respectiv titlul de proprietate nr._/25.08.2004, așa cum precizează prin întâmpinare și C. L. de Fond Funciar Slivilești și, cu sau fără acest titlu de proprietate pârâtul era proprietarul terenului prin contractul de vânzare – cumpărare 1476/23.04.2001 încheiat cu B. M. moștenitoare def. B. A..
A reținut instanța de fond că emiterea acestui titlu nu a produs niciun fel de efecte juridice și nu a dus un prejudiciu reclamantei, iar în toate litigiile avute cu reclamanta, pârâtul s-a folosit de contractul de vânzare- cumpărare, act pe baza căruia a obținut autorizație de construcție și și-a ridicat o locuință.
Reținând această stare de fapt și de drept, instanța a respins pe fond acțiunea introdusă de reclamantă, iar în baza art.453 C.proc. civ a obligat reclamanta la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta D. J. prin care a solicitat desființarea sentinței civilă nr.1801/10.10.2013 și rejudecând cauza, să se dispună respingerea excepțiilor invocate de pârâtul B. P. și pe cale de consecință, să se admită acțiunea formulată de reclamantă, să se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/25.08.2004 și să se dispună obligarea intimaților- pârâți la plata cheltuielilor de judecată.
În apelul formulat, apelanta a invocat că instanța de fond prin sentința atacată a încălcat regulile de procedură atunci când a constatat lipsa calității procesuale active a reclamantei și a admis această excepție invocată de pârâtul B. P., întrucât vine în contradicție cu dispozițiile III alin. 2 din Legea nr. 169/1997 care statuează că nulitatea unui titlul de proprietate poate fi invocată de primar, prefect, autoritatea națională pentru restituirea proprietății și alte persoane care justifică un interes legitim.
Că, deși instanța admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, excepție de fond, peremptorie și absolută, se pronunță și cu privire la cea de-a doua excepție invocată de pârât, cea a lipsei de interes, reținând inexistența legitimității interesului reclamantei raportându-se la aceeași susținere a pârâtului conform căreia reclamanta nu a formulat cerere de reconstituire în baza Legii nr. 18/1991. Mai mult, instanța de fond a reținut că există o acțiune în revendicare între părți care a fost respinsă, și pe acest aspect s-ar întemeia lipsa de interes, cu toate că aceasta a omis faptul că acea soluție a avut în vedere o expertiză tehnică judiciară care a constat o suprapunere între terenurile părților, expertul fiind indus în eroare de către pârât.
Apelanta- reclamantă a criticat sentința apelată susținând că instanța de fond, deși a procedat la admiterea excepțiilor cu încălcarea prevederilor art. 137 Cod procedură civilă, aceasta s-a pronunțat și cu privire la fondul cauzei, reținând acțiunea ca neîntemeiată ca urmare a faptului că pârâtul este proprietar și că acesta s-a folosit de contractul de vânzare-cumpărare și nu de titlu și că acest titlu nu a produs consecințe juridice.
A apreciat apelanta- reclamantă că au fost încălcate dispozițiile art. III alin. 2 din Legea nr. 169/1997, iar împrejurarea că aceasta nu a formulat cerere de reconstituire în baza Legii nr.18/1991 nu este de natură să o împiedice a solicita anularea unui titlul de proprietate emis în mod nelegal de către o autoritate a statului în baza aceleiași legi, cu atât mai mult cu cât C. L. de Aplicare a Legii nr. 18/1991 Slivilești a recunoscut nulitatea absolută a acestui titlu.
A mai arătat apelanta- reclamantă că intimatul-pârât B. P., prin folosirea unor manopere dolosive, a reușit să obțină un titlu de proprietate în baza unui contract de vânzare-cumpărare perfectat în baza unei adeverințe emise de comisia locală de fond funciar pe numele lui B. M., acesta, fără nicio legătură de rudenie cu B. M. sau B. A., obținând un titlu de proprietate emis în baza Legii nr.18/1991.
Raportat la faptul că acest titlul de proprietate a fost obținut cu fraudarea legii și a fost folosit împotriva apelantei și din cauza acestuia a fost respinsă acțiunea reclamantei de demolare ca urmare a inducerii în eroare a experților topografi, a apreciat apelanta- reclamantă că are atât calitate procesuală activă, cât și interes legitim pentru promovarea acțiunii.
În drept, apelanta reclamantă a invocat dispozițiile art.466 și următoarele Cod procedură civilă, Legea nr. 18/1991, Legea nr. 1/2000 și Legea nr. 169/1997.
În termenul legal prevăzut de art.XV alin. 3 din Legea nr. 2/2013 intimatul-pârât B. P. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței instanței de fond, cu cheltuieli de judecată, susținând că în mod legal prima instanță a respins cererea reclamantei și a admis excepțiile invocate având în vedere că reclamanta nu a formulat cereri de reconstituire, nu i-a fost recunoscut un drept, astfel încât nu are un interes legitim, născut și actual pentru a promova o asemenea acțiune, neavând calitatea procesuală activă.
Referitor la contractul de vânzare-cumpărare, a susținut intimatul pârât că acesta a fost atacat în instanță, sentința rămânând definitivă și irevocabilă, astfel încât contractul este valid, pârâtul fiind proprietar de drept.
Că, apelanta- reclamantă nu are niciun interes în desființarea titlului de proprietate emis de organul local, în condițiile în care terenul aparține pârâtului prin contract de vânzare-cumpărare autentic, iar acesteia nu i-ar profita în niciun fel desființarea titlului de proprietate.
Că, apelanta- reclamantă a încercat și desființarea construcțiilor aflate pe terenul în litigiu, însă tot prin hotărâre judecătorească definitivă nr.1351 din 16.05.2011 pronunțată în dosarul nr._ a fost respinsă această cerere.
Intimatele C. L. de Aplicare a Legii nr.18/1991 Slivilești și C. Județeană Gorj pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor nu au depus întâmpinare în termenul prevăzut de art.XV alin.3 din Legea nr.2/2013, cu toate că, potrivit rezoluției din 09.12.2013, acestora le-au fost comunicate motivele de apel.
Apelanta- reclamantă a depus răspuns la întâmpinarea formulată de intimatul pârât B. P. prin care a solicitat înlăturarea apărărilor formulate de pârât, arătând că pârâtul a reiterat susținerile de la fond, fără să analizeze apelul în esența sa sub toate aspectele de nelegalitate invocate de apelantă, limitându-se doar la a considera că aspectele invocate sunt netemeinice.
Apelanta a reiterat susținerile din motivele de apel privind interesul pe care îl justifică în promovarea acțiunii de față, arătând, totodată, că pârâtul s-a folosit de titlul de proprietate contestat pentru a induce în eroare instanțele de judecată și experții desemnați în acele cauze, aspect ce rezultă din dosarele nr.1149/2006, 1906.1._, nr._, nr._ .
La termenul de judecată din 13.02.2014, intimata C. L. de Aplicare a Legii nr. 18/1991 Slivilești a depus note de ședință prin care a solicitat admiterea apelului declarat de apelanta reclamantă D. J. ca fiind întemeiat, desființarea sentinței civile nr. 1801/10.10.2013 și rejudecând, să se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/25.08.2004 emis dintr-o eroare și respingerea cheltuielilor de judecată, conform art. 454 Cod procedură civilă.
Reanalizând actele și lucrările dosarului în raport de criticile formulate și dispozițiile legale invocate, tribunalul reține următoarele:
Prin cererea dedusă judecății, reclamanta D. J. a învestit instanța de judecată cu o acțiune civilă prin care a solicitat să se constatate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/25.08.2004 emis pârâtului B. P. prin fraudarea dispozițiilor legale.
Pârâtul B. P. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, excepția lipsei de interes legitim a reclamantei în promovarea acțiunii și excepția autorității de lucru judecat.
Prin sentința apelată au fost admise excepțiile lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes invocate de către pârât, respinsă excepția autorității de lucru judecat invocată de pârât și pe fond, respinsă acțiunea formulată de reclamanta D. J., reținându-se că pârâtul este proprietarul terenului pentru care s-a emis titlul de proprietate în baza unui act de vânzare- cumpărare autentificat în anul 2001 și prin emiterea acestui titlu nu s-au produs niciun fel de efecte juridice și nu s-au adus prejudicii reclamantei, întrucât în toate litigiile avute pârâtul s-a folosit de contractul de vânzare cumpărare.
Observând actele dosarului, se constată că între părți au avut loc mai multe litigii privind terenul în suprafață de 800 mp cu privire la care apelanta - reclamantă invocă ca act de proprietate sentința civilă nr.8456/21.05.2007 pronunțată de Judecătoria Motru așa cum a fost modificată prin decizia nr. 853/24.03.2004 a Tribunalului Gorj.
Astfel, pe rolul Judecătoriei Motru sub nr. 2009/2001 a fost înregistrată acțiunea prin care Racoceanu V., autorul apelantei -reclamante din prezenta cauză a chemat în judecată pe B. M., fosta proprietară de la care B. P. și soția sa, B. E., au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu prin contractul de vânzare -cumpărare autentificat sub nr.1476/23.04.2001, solicitând să se constate intervenită vânzarea -cumpărare suprafeței de 800 mp, afirmând reclamantul că la data de 01.12.1968 a încheiat cu B. A., autorul numitei B. M., o promisiune bilaterală de vânzare -cumpărare pentru acest teren pe care ulterior B. M. l-a înstrăinat pârâtului B. P. și soției sale, B. E..
În respectiva cauză a fost respinsă cererea de constatare a vânzării- cumpărării și, de asemenea, respinsă cererea de constatare nulitate a contractului de vânzare- cumpărare autentificat sub nr.1476/2001, B. M. fiind obligată să restituie autorului apelantei Racoceanu V., prețul actualizat al promisiunii bilaterale de vânzare- cumpărare.
Ulterior, prin sentința civilă nr.1456/21.05.2007 pronunțată de Judecătoria Motru așa cum a fost modificată prin decizia nr.853/24.03.2008 pronunțată de Tribunalul Gorj a fost admisă acțiunea civilă formulată de autorii apelantei, Racoceanu V. și Racoceanu M. în contradictoriu cu intimații Consiliul Local Slivilești și Primarul comunei Slivilești, constatându-se că reclamanții au dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiunea de lungă durată pentru suprafața de 800 mp cu următoarele vecinătăți: Nord- B. P., Sud. – moștenitori P. P. și B. P., Est- B. P. și Vest- Drumul județean.
În anul 2008, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru sub nr._, autorii apelantei Racoceanu V. și Racoceanu M. au chemat în judecată pe pârâții B. P., B. C. și B. M., solicitând să fie obligați la demolarea imobilului casă de locuit și a gardului metalic, ambele edificate pe terenul proprietatea reclamanților, fără acordul lor, iar în caz de refuz, să fie autorizați reclamanți să procedeze pe cheltuiala pârâților la demolarea acestor construcții, invocând ca titlu de proprietate pentru suprafața de teren în litigiu aceeași sentință nr.1456/2007 a Judecătoriei Motru, modificată prin decizia nr. 853/24.03.2008 pronunțată de Tribunalul Gorj.
Pe parcursul acestui litigiu, reclamantul Racoceanu V. a decedat, fiind introduși în cauză moștenitorii acestuia, iar prin sentința civilă nr.1351/16.05.2011 a Judecătoriei Motru, irevocabilă prin decizia nr.2221/10.10.2011 a Tribunalului Gorj, a fost respinsă acțiunea formulată împotriva pârâților B. P. și B. M., reținându-se buna credință a pârâților în raport de titlul ce-l dețin asupra terenului, respectiv contractul de vânzare -cumpărare autentificat sub nr.1476/23.04.2001 care a fost contestat de autorul reclamanților și suspus controlului judecătoresc, constatându-se în mod irevocabil că titlul lor este valabil.
Totodată, instanța de recurs prin decizia nr. 2221/2011 a reținut că în dosarul nr.2009/2001 autorul reclamanților a încercat să obțină act de vânzare- cumpărare de la B. M. pentru terenul de 8 ari, conform actului din 1.12.1968, în același dosar a solicitat și anularea contractului de vânzare- autentificat sub nr. 1476, dar acțiunea i-a fost respinsă. Terenul a rămas la BAP-ul lui B. A. (autorul lui B. M.), a fost solicitat și validat la reconstituire lui B. M., care, după ce a obținut adeverință provizorie de proprietate, l-a vândut pârâților din prezenta cauză. Constatarea uzucapiunii s-a cerut și admis tot în ceea ce privește terenul dobândit prin actul din 01.12.1968.Astfel, nu se poate reține că a fost înlăturată buna-credință a pârâților prin existența posibilității ca partea adversă să formuleze o altă acțiune în justiție și să obțină constatarea dreptului de proprietate prin uzucapiune, cum s-a întâmplat în cauza de față.
Ulterior, prin cererea înregistrată la data de 24.02.2011 pe rolul Judecătoriei Motru apelanta-reclamantă din cauza de față, D. J. și ceilalți moștenitori ai autorului Racoceanu V.. au chemat în judecată pe pârâții B. P., B. E. și B. C. într-o acțiune civilă în revendicare, solicitând să fie obligați pârâții să le lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul de 800 mp situat în ., care îl au în stăpânire de peste 36 de ani.
Prin sentința civilă nr.350/14.02.2012 a Judecătoriei Motru, definitivă prin decizia nr.2372/05.07.2012 a Tribunalului Gorj, a fost respinsă acțiunea în revendicare, reținându-se de instanțe că dreptul de proprietate afirmat de pârâți este mai bine caracterizat decât dreptul de proprietate afirmat de reclamanți.
În respectiva acțiune în revendicare au fost comparate titlurile de proprietate invocate de părți, respectiv sentința civilă nr.1456/21.05.2007 pronunțată de Judecătoria Motru,așa cum a fost modificată prin decizia nr.853/24.03.2008 pronunțată de Tribunalul Gorj, invocată și în prezenta cauză de apelanta D. J. și contractul de vânzare- cumpărare autentificat sub nr. 1476/23.04.2001 invocat de pârâții B. P. și B. E., reținându-se că prin decizia nr.853/24.03.2008 Tribunalul Gorj a constatat dobândit dreptul de proprietate de către Rcoceanu V. și Racoceanu M. în contradictoriu cu Consiliul Local al comunei ,Slivilești și nu în contradictoriu cu pârâții B., astfel că dispozițiile sentinței nu le sunt opozabile acestora din urmă, în schimb, contractul de vânzare- cumpărare nr. 1476/2001 invocat de pârâții B. a fost menținut ca legal prin sentința nr. 1095/2002 a Judecătoriei Motru pronunțată în contradictoriu cu autorul reclamanților Racoceanu V., concluzionând astfel că dreptul afirmat de pârâți este mai bune caracterizat decât cel afirmat de reclamanți.
Totodată în cauza respectivă a fost analizată susținerea apelantei –reclamante din cauza de față că între expertiza întocmită în aceea cauză de expert P. V. și expertiza întocmită de expert G. M. în dosar 1149/2006 aflat pe rolul Judecătoriei Motru ar exista contradicții, în sensul că expert G. a reținut că terenul de 800 mp pentru care reclamanții au obținut sentința civilă în constatarea uzucapiunii nu se suprapune cu terenul ce a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare invocat de pârâți .
A reținut instanța de control judiciar prin decizia nr.853/24.03.2008 că o astfel de susținere este contrazisă de răspunsul la obiectivul nr. 2 din lucrarea tehnică întocmită de expert G., care arată că terenul de 800 mp ce făcea obiectul dosarului 1149/2007 este același cu terenul descris în înscrisul sub semnătură privată încheiat la 1.11.1968, înscris intervenit între Racoceanu V. și B. A. .
Că,astfel teza susținută de recurenți că terenul revendicat în prezenta cauză nu face parte din contractul de vânzare cumpărare nr. 1476/23.04.2001 prezentat de pârât este contrazisă de o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, care se opune în prezenta cauză cu putere de lucru judecat .iar același expert G. la obiectivul nr. 1 a identificat terenul de 800 mp, teren cu privire la care reclamanții susțineau că au dobândit proprietatea prin uzucapiune, constatând că pe teren sunt amplasate două construcții ,respectiv o casă de locuit edificată de B. P. și B. E. și o fântână cu privire la care reclamanta D. susținea că a fost edificată de autorul său.
Coroborând expertiza întocmită de expert G. cu cea întocmită în cauză de expert P. V., tribunalul a constatat că între cele două lucrări tehnice nu există contradicție, ci, în raport de actele prezentate, ambele părți invocă un drept de proprietate asupra terenului revendicat, astfel că în mod corect instanța de fond a procedat la compararea dreptului de proprietate.
În prezenta cauză, reclamanta D. J. a solicitat să se constate nulitatea titlului de proprietate nr._/25.08.2004 emis pârâtului B. P., motivat de faptul că suprafața de 800 mp a fost dobândită de autorii său, Racoceanu V. și M. de la B. A., tatăl vânzătoarei B. E..
Potrivit art.III alin.2 din Legea 169/1997 nulitatea actelor de proprietate eliberate în procedura legii fondului funciar poate fi invocată de orice persoană care justifică un interes legitim.
În speța de față, titlul de proprietate contestat așa cum rezultă din adresa nr. 5101/10.09.2013 emisă de C. L. de aplicare a Legii 18/1991 ( fila 88 dosar fond) a fost emis ca urmare a contractului de vânzare -cumpărare nr.1476/23.04.2001.
Critica apelantei-reclamante privind soluționarea eronată a excepției calității sale procesuale active ,invocate de pârât este fondată din următoarele considerente:
Calitatea procesuală activă este definită ca fiind identitatea între persoana reclamantului și titularul dreptului ce face obiectul raportului juridic dedus judecății.
În speța de față reclamanta justifică calitate procesuală în condițiile în care susține că este proprietara terenului de 800 mp, menționat în titlul contestat și invocă motive de nulitate
absolută a actului contestat
Este nefondată însă critica apelantei –reclamante privind soluționarea excepției lipsei de interes a reclamantei în promovarea acțiunii de față ,excepție invocată de pârâtul B. P..
Interesul care întemeiază demersul judiciar trebuie să prezinte următoarele caractere: să fie protejat de lege, născut și actual, personal și direct.
În materia în speță a desființării actelor care consfințesc reconstituirea dreptului de proprietate unui pârât pentru ca interesul să primească atributele enumerate, reclamantul trebuie să opună adversarilor la rândul său un drept real concurent de natura celui contestat, respectiv de proprietate, adică să pretindă și să dovedească o vocație proprie la reconstituire, care să o excludă pe cea a titularului si să afirme că prin eliberarea titlului de proprietate supus verificării i s-a încălcat sau îngrădit acest drept.
În mod corect instanța de fond în raport de disp. art. 137 Cod procedură civilă s-a pronunțat pe excepția lipsei de interes a reclamantului D. J. invocată de pârât și a reținut că această excepție este întemeiată apreciind că reclamanta nu are nici un folos practic, material în urma nulității titlului emis pe numele pârâtului .
Este adevărat că potrivit dispozițiilor Legii 18/1991, respectiv art. 8 - art.12 din Legea 18/1991,nu se impunea emiterea titlului de proprietate pe numele pârâtului în condițiile în care acesta pentru terenul în litigiu avea un contract de vânzare - cumpărare, ci pe numele persoanei îndreptățite la reconstituire, B. M., însă apelanta - reclamantă nu justifică niciun interes pentru a solicita nulitatea acestui titlu de proprietate în condițiile în care în litigiile anterioare nu a fost invocat de pârât acest titlu de proprietate, ci contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.1476/23.04.2011 încheiat cu B. M., moștenitoarea autorului B. A. .
Chiar dacă s-ar desființa acest titlu de proprietate apelanta- reclamantă nu ar obține nici un folos practic, deoarece anterior în acțiunea în revendicare purtată între părți s-a statuat definitiv și irevocabil că titlul de proprietate al pârâtului B. P., respectiv contractul de vânzare -cumpărare autentificat sub nr.1476/2001 este mai bine caracterizat decât sentința prin care s-a constatat că autorii apelantei, Racoceanu M. și V., au dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiunea de lungă durată pentru suprafața de 800 mp.
În consecință, se constată că, deși corect instanța de fond a admis excepția lipsei interesului legitim al reclamantei în loc să pronunțe sentința pe această excepție, respectiv ca fiind introdusă de o persoană care nu justifică interes, se pronunță pe fondul cererii.
Sub acesta aspect, critica apelantei în sensul că instanța de fond, deși a procedat la admiterea excepțiilor invocate, aceasta s-a pronunțat și cu privire la fondul cauzei este fondată, astfel că, potrivit art.480 alin.2 Cod proc civ, se va admite apelul și se va schimba sentința în sensul respingerii excepției calității procesuale active invocate de pârât.
Se va admite excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii invocată de pârâtul B. P. și se va respinge acțiunea formulată de reclamanta D. J. ca fiind introdusă de o persoană care nu justifică un interes legitim, urmând a se menține restul dispozițiilor sentinței instanței de fond cu privire la excepția autorității de lucru judecat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de apelanta reclamantă D. J.-CNP_, domiciliată în C., .. 12, ., ., cu domiciliul procesual ales în București, ., ., sector 4 împotriva sentinței civile nr. 1801 din 10.10.2013 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul pârât B. P. domiciliat în comuna Slivilești, . și intimatele C. L. de aplicare a Legii nr. 18/1991 Slivilești cu sediul în ., județul Gorj și C. Județeană Gorj pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu sediul în Tg-J., .-4, județul Gorj.
Schimbă sentința în sensul că respinge excepția calității procesuale active a reclamantei,invocată de pârâtul B. P. .
Admite excepția lipsei de interes a reclamantei în promovarea acțiunii,excepție invocată de pârât și respinge acțiunea formulată de reclamantă D. J. în contradictoriu cu pârâtul B. P. și intimatele C. L. de aplicare a Legii nr. 18/1991 Slivilești și C. Județeană Gorj pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, ca fiind introdusă de o persoană care nu justifică interes.
Menține sentința instanței de fond privind excepția autorității de lucru judecat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 13.02.2014, la Tribunalul Gorj.
Președinte, A. E. S. | Judecător, V. N. | |
Grefier, Firuța Ș. |
Red.A.S. /Tehnored.E.C.
Jud. fond CI
7 ex/ 20 Februarie 2014
| ← Pretenţii. Sentința nr. 69/2014. Tribunalul GORJ | Fond funciar. Hotărâre din 22-09-2014, Tribunalul GORJ → |
|---|
