Pretenţii. Sentința nr. 2294/2014. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2294/2014 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 30-09-2014 în dosarul nr. 13772/318/2013
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA Nr. 975/2014
Ședința publică de la 30 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. B. T.
Judecător V. N.
Grefier E. C.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelantul reclamant F. V. D., împotriva sentinței civile nr. 2294 din 11.04.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți V. P., F. A., C. N..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul reclamant F. V. D., lipsă fiind intimații pârâți V. P., F. A., C. N..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care apelantul reclamant F. V. D. depune la dosar concluzii scrise, la care anexează în copii xerox declarația numitului F. A. dată în dosarul nr._/318/2013, certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 3148 din 08.10.2013, biletul de ieșire din spital nr. 4862 din 21.08.2014, bonul de călătorie transport în comun nr._ în sumă de 5.5 lei și bonul de călătorie transport în comun nr._ în sumă de 5.5 lei.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat s-a constat apelul în stare de judecată și s-a acordat cuvântul:
Apelantul reclamant F. V. D., a solicitat admiterea apelului și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe cu acordarea cheltuielilor de judecată.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-J., sub nr._, reclamantul F. V. D., în contradictoriu cu pârâții V. P., F. A. și C. N., a solicitat instanței obligarea acestora la plata sumei de 2000 lei, reprezentând contravaloarea recoltei de porumb și dovleci, cultivate pe terenul în suprafață de circa 30-40 ari, situat în punctul Bujorăscu, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii sale reclamantul a arătat că este proprietarul terenului agricol în suprafață de 47 ari situat în punctul Bujorăscu, teren cultivat cu porumb și dovleci, teren care este îngrădit cu scândură și că în cursul lunii iulie, cultura a fost distrusă de circa 15-20 de bovine nesupravegheate.
În continuare, a arătat că inițial pârâții și-au recunoscut vina și i-au promis că îl vor despăgubi cu suma de 2000 lei, însă până în prezent nu i-au mai acordat despăgubirile, motiv pentru care a formulat prezenta acțiune.
Cererea nu a fost întemeiată în drept.
În dovedirea cererii, reclamantul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și probei testimoniale.
S-au atașat cererii de chemare în judecată, copie de pe procesul verbal încheiat la data de 30.05.1990 de Primăria Ciuperceni, certificatul de moștenitor nr. 54/1994, încheierea de CF nr. 1640/2003, adresa nr. 823/2005, sentința civilă nr. 8147/2006 a Judecătoriei Tg J..
Pârâții nu au formulat întâmpinare.
Instanța a încuviințat părților și a administrat în cauză proba cu martori și înscrisurile de la dosarul cauzei.
Prin sentința civilă nr. 2294 din 11.04.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ s-a respins ca inadmisibilă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul F. V. D., în contradictoriu cu pârâții V. P., F. A. și C. N..
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că obiectul cererii îl reprezintă pretenții civile în valoare de 2000 lei. Conform prevederilor art. 2 alin. 1 din Legea 192/2006 „ Dacă legea nu prevede altfel, părțile, persoane fizice sau persoane juridice, sunt obligate să participe la ședința de informare privind avantajele medierii, inclusiv, dacă este cazul, după declanșarea unui proces în fața instanțelor competente, în vederea soluționării pe această cale a conflictelor în materie civilă, de familie, precum și în alte materii, în condițiile prevăzute de lege.
(11) Dovada participării la ședința de informare privind avantajele medierii se face printr-un certificat de informare eliberat de mediatorul care a realizat informarea. Dacă una dintre părți refuză în scris participarea la ședința de informare, nu răspunde invitației prevăzute la art. 43 alin. (1) ori nu se prezintă la data fixată pentru ședința de informare, se întocmește un proces-verbal, care se depune la dosarul instanței.
(12) Instanța va respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă în caz de neîndeplinire de către reclamant a obligației de a participa la ședința de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare în judecată, sau după declanșarea procesului până la termenul dat de instanță în acest scop, pentru litigiile în materiile prevăzute de art. 601alin. (1) lit. a)–f).
Potrivit disp. art. 60 1 lit. f din Lg. 192/2006, privind medierea, reclamantul este „ținut” să facă dovada, în litigiile civile a căror valoare este sub 50.000 lei, cu excepțiile prevăzute de lege, în care prezenta cerere nu se încadrează, că a participat la ședința de informare cu privire la avantajele medierii.
Din interpretarea disp. art. 2 alin. (12), din același act normativ, conform cărora, „Instanța va respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă în caz de neîndeplinire de către reclamant a obligației de a participa la ședința de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare în judecată, sau după declanșarea procesului până la termenul dat de instanță în acest scop, pentru litigiile în materiile prevăzute de art. 601alin. (1) lit. a)–f)” rezultă așadar, că îndeplinirea acestei obligații de către reclamant este o condiție de admisibilitate a cererii, condiție pe care instanța, față de caracterul imperativ al textelor legale mai sus citate, are obligația să o verifice înainte de a porni la judecata cauzei.
Având în vedere clasificarea excepțiilor, astfel cum rezultă din interpretare dispozițiilor art. 245-248 C.P.C., instanța a apreciat că această excepției, astfel cum a fost mai sus conturată, are caracterul unei excepții de procedură, dirimantă și, de ordine publică.
Pentru a se aprecia acest caracter de ordine publică, s-a avut în vedere faptul că această excepție, a inadmisibilității cererii pentru neîndeplinirea de către reclamant ( cel care pornește un litigiu din cele prevăzute de disp. art. 60 1 din Lg.192/2006) a obligației de a participa la o ședință de informare cu privire la avantajele procedurii de mediere, nu urmărește apărarea intereselor private ale unei părți ci privește însăși respectarea normelor imperative ale legii respectiv, dispozițiile art.2 din Lg. 192/2006, privind procedura medierii, lege ce are caracter special și deci derogă de la normele generale ale Codului de procedură civilă.
Aceasta este, așa cum am arătat o excepție de procedură deoarece nu privește fondul cauzei ci reprezintă o analiză a unui element formal al judecății. Este totodată o excepție dirimantă deoarece neîndeplinirea acestei obligații se sancționează expres cu „respingerea cererii ca fiind inadmisibilă”, conform art. 2 (12) din Legea 192/2006, astfel că ea conduce la finalizarea cererii actuale fără a analiza fondul, altfel spus, oprește procesul fără al finaliza.
Instanța a mai apreciat că, deși procedura informării privind avantajele medierii este o procedură prealabilă, ea are caracter, expres prevăzut de lege, de condiție de admisibilitate a cererii, fiind prevăzută tot expres și sancțiunea neîndeplinirii, ce constă în respingerii cererii ca fiind inadmisibilă .
Astfel, fiind o condiție de admisibilitate, instanța are obligația legală de a verifica îndeplinirea sa și derogă de la disp. art. 193 alin.2 C.P.C., putând-o pune în discuție și aplica sancțiunea legală chiar din oficiu.
Față de aceste aspecte și texte legale citate și de faptul că reclamantul nu a îndeplinit această obligație înainte de promovarea cererii, instanța a apreciat ca fiind întemeiată excepția inadmisibilității cererii pe care a admiso, iar pe cale de consecință, a respins cererea ca fiind inadmisibilă, conform legii.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelantul reclamant F. V. D., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, solicitând admiterea apelului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceiași instanță.
În motivarea apelului a arătat că în mod greșit cererea sa a fost respinsă ca inadmisibilă în baza art. 2 lit. 12 din Legea nr. 192/2006, întrucât această dispoziție legală a fost declarată neconstituțională, astfel că se impune trimiterea cauzei spre rejudecare.
În drept apelul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 466 Cod procedură civilă.
În cauză nu a fost formulată întâmpinare de către intimații pârâți V. P., F. A., C. N., deși prin rezoluția din data de 08.07.2014 li s-a pus în vedere obligativitatea depunerii întâmpinării în termen de cel mul 15 zile de la data comunicării.
Analizând înscrisurile depuse la dosarul cauzei și susținerile apelantului reclamant, tribunalul constată că apelul declarat în cauză este întemeiat, urmând ca în baza art. 480 alin. 3 Cod procedură civilă, să admită apelul, să anuleze sentința instanței de fond și să trimită cauza spre rejudecare primei instanțe.
Se constată că prin sentința atacată a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de chemare în judecată formulată de reclamant, în contradictoriu cu pârâții V. P., F. A., C. N., reținându-se că reclamantul nu a îndeplinit obligația de a participa la ședința de informare cu privire la avantajele medierii așa cum dispunea art. 2 alin. 12 din Legea nr. 192/2006.
Tribunalul constată că soluția instanței de fond este greșită deoarece prin decizia Curții Constituționale nr. 266/2014 au fost declarate neconstituționale dispozițiile art. 2 alin. 1 din Legea nr. 192/2006, referitoare la respingerea ca inadmisibilă a acțiunii, în cazul neîndeplinirii de către reclamant a obligației de a participa la ședința de informare privind medierea, consecința acestei decizii fiind lipsa de efecte juridice a dispozițiilor legale amintite.
Față de aceste considerente, tribunalul constată că, instanța nu a soluționat fondul litigiului și ținând seama că prin cererea de apel s-a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare aceleași instanțe, constată îndeplinite cerințele art. 480 alin. 3 Cod procedură civilă, motiv pentru care va admite apelul, va anula sentința și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe cu îndrumarea de a se pronunța o hotărâre care să soluționeze fondul cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelantul reclamant F. V. D., cu domiciliul în comuna Ciuperceni, . împotriva sentinței civile nr. 2294 din 11.04.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți V. P., F. A., C. N., toți cu domiciliul în comuna Ciuperceni, ..
Anulează sentința și trimite cauza pentru rejudecare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 30 Septembrie 2014, la Tribunalul Gorj.
Președinte, R. B. T. | Judecător, V. N. | |
Grefier, E. C. |
Red. R.T./Tehn. C.I.L.
Jud. fond L.P.
6ex/ 01 Octombrie 2014
| ← Fond funciar. Decizia nr. 228/2014. Tribunalul GORJ | Sechestru judiciar. Sentința nr. 447/2014. Tribunalul GORJ → |
|---|
