Fond funciar. Decizia nr. 594/2014. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 594/2014 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 08-05-2014 în dosarul nr. 4/267/2013
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 594/2014
Ședința publică din 08 Mai 2014
Completul compus din:
Președinte N. U.
Judecător A. S. S.
Judecător M. G.
Grefier Firuța Ș.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurenta reclamantă . Primar Nioață Michy împotriva sentinței civile nr.148 din 10.02.2014, pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile, recurenta reclamantă . primar, reprezentată de avocat S. C., intimata pârâtă Obștea "Stânișoara din Față" reprezentată de avocat Țenchea R. și intimatele C. L. fond funciar Baia de F., C. Județeană fond funciar Gorj, Direcția S. Gorj - Ocolul Silvic Polovragi.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care constatându-se recursul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Avocat S. C., pentru recurenta reclamantă . solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru ca instanța să se pronunțe motivat asupra cererii deduse judecății. Menționează că acțiunea așa cum a fost precizată a fost formulată de . primar, iar în cauză în apărare s-a invocat excepția lipsei calității procesuale a primarului și nu a unității administrativ teritoriale, care sunt persoane juridice distincte.
A menționat că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 52 din Leg. 18/1991, că în mod greșit sunt analizate excepțiile prin raportare la primar, fără a se avea în vedere că litigiul se judecă conform procedurii de drept comun prin raportare la art. 63 din Leg. 18/1991 și art. III alin. 1 lit., a și alin. 2 din Leg. 169/1997.
Că în cauză reclamanta în nume propriu a solicitat constatarea nulității absolute a titlului de proprietate și HCJ pentru un teren gol alpin situat pe raza localității Baia de F., pentru care s-a formulat cerere de reconstituire la C. locală de fond funciar Baia de F., unde se află în prezent terenul. S-a susținut încălcarea prevederilor art. 129 pct. 6 c.pr.civ. și nemotivarea în drept și în fapt a sentinței, raportat la antamarea tangențială și a fonduului cauzei.
Avocat Țenchea R., pentru intimata pârâtă Obștea "Stânișoara din Față" a solicitat respingerea recursului, arătând că sunt corect respinse excepțiile referitoare la primar, că niciodată nu a fost conceptată . că deși ambiguă motivarea, soluția este corectă. Consideră că nu există probe pe fondul cauzei,raportul de expertiză efectuat în dosarul perimat nu putea fi folosit pentru că în acel dosar se încuviințase un nou raport de expertiză. Solicită cheltuieli de judecată.
Avocat S. C. în replică precizează că acțiunea respinsă de instanță a vizat a primar în numele Comunei Bumbești Pițic.
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față.
Prin plângerea înregistrată la Judecătoria Novaci cu precizarea ulterioară, primar Nioață Michy, în numele comunei Bumbești-Pițic, județul Gorj a contestat HCJ Gorj nr.3880/17.02.2006, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța, în contradictoriu cu pârâta Obștea Stânișoara din față și intimatele C. locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei Baia de F., Județul Gorj, C. județeană Gorj de fond funciar și RNP Direcția S. Gorj-Ocolul Silvic Polovragi, să se constate nulitatea absolută parțială a acesteia, cu privire la suprafața de 180 ha din muntele Cufurita, ce a aparținut comunei Poienari și să i se reconstituie dreptul de proprietate pentru această suprafață, respectiv să se anuleze titlul de proprietate nr._ din 27.06.2006, emis în favoarea pârâtei Obștea Stânișoara din Față, tot pentru suprafața de 180 ha teren situat în muntele Cufurita.
În motivarea plângerii, reclamanta a arătat că Obștea Stânișoara a solicitat Comisiei locale Baia de F. reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 482 ha, din care 182 ha teren cu vegetație forestieră și 300 ha gol alpin, însă nu se cunoaște modul în care această comisie a întocmit documentația ce a stat la baza emiterii Hotărârii Comisiei Județene Gorj nr.3880 din 17.02.2006 și s-a dispus într-un mod aleatoriu reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 316.26 ha. din care 107.2 ha teren cu vegetație forestieră și 209.6 ha teren-gol alpin și că la solicitarea actelor care au stat la baza emiterii acestei hotărâri a comisiei județene singurele documente prezentate de C. locală Baia de F. au fost un tabel cu cetățenii ce făceau parte din această obște și o sentință civilă a Judecătoriei Novaci prin care obliga comisia la reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea obștii menționate, dar fără a se specifica suprafața și amplasamentul.
A precizat reclamantul că în mod eronat a fost inclusă în suprafața reconstituită în favoarea Obștei „Stânișoara din Față"* și golul alpin în suprafața de 180 ha din muntele Cufurita ce a aparținut comunei Poienari, azi .-Pițic; în Monitorul Oficial din data de 5 iulie 1914, anexat în copie xerox, la poziția nr.97 a Ocolului Silvic Polovragi se găsește înscrisă suprafața de 200 ha ce aparținea Moșnenilor Poienari în muntele Stînișoara. Că, prin nici un act Obștea nu poate face dovada proprietății pentru golul alpin Cufurita, mai mult i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o .suprafață ce nu a deținut-o niciodată, respectiv 316.26 ha și din „avizul pentru arendarea pășunii numită Stânișoara din Față", proprietatea de 62 ha și niciodată această obște nu a deținut suprafața de 209.6 ha ce i-a fost reconstituită de C. locală Baia de F.; că terenul în suprafață de 180 ha pentru care solicită reconstituirea dreptului de proprietate a aparținut statului (nu comunei Baia de fier) și a fost atribuit comunei Poienari (azi .-Pițic), pentru folosirea ca izlaz comunal, prin procesul verbal din 17 aprilie 1924.
Totodată s-a precizat că așa cum reiese și din raportul de expertiză întocmit în cauza ce a făcut obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Novaci, în mod eronat s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea Obștei Stînișoara din Față pentru cele 180 ha de gol alpin din M. Cufurita ce au aparținut fostei comune Poienari.
S-a menționat că în acest dosar nu a fost pronunțată o hotărâre, dosarul suspendându-se pentru neplata expertului.
În concluzie, s-a solicitat admiterea acțiunii, respectiv anularea parțială a HCJ nr.3880 din 17.02.2006, a titlului de proprietate nr._ din 27.06.2006, eliberat Obștii Stînișoara din Față și reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 180 ha din golul alpin Cufurita și acordarea cheltuielilor de judecată.
În drept, acțiunea a fost întemeiată în baza titlului V. art. III, din Legea nr.247/2005, privind modificările și completările Legii nr. 169/1997.
În cauză, a formulat întâmpinare pârâta Obștea „Stânișoara din față” prin care solicită instanței de judecată respingerea acțiunii ca nefondată.
Sub aspect de întâmpinare s-a arătat că în fapt, Nioata Michy - în calitate de primar al comunei Bumbesti P. și președinte al Comisiei locale din . acțiunea formulata a solicitat instanței de judecata anularea HCJ Gorj nr. 3880/17.02.2006, respectiv anularea titlului de proprietate nr._ din 27.06.2006 al Obstii "Stanisoara din F."1 și reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea comunei Bumbesti-P., pentru suprafața de 180 ha de gol alpin ce se găsește în muntele Cufurita.
Totodată, a arătat că petenta susține ca în mod eronat a fost inclusă în suprafața reconstituita în favoarea Obstei "Stanisoara din F.", suprafața de 180 de ha de gol alpin din muntele Cufurita susținând că această suprafață a aparținut comunei Poienari.
Au arătat că în mod eronat petenta încearcă să interpreteze câteva înscrisuri urmărind să inducă în eroare instanța, prin propriile interpretări care să-1 favorizeze.
Astfel, s-a arătat că petenta susține că în M.O. din data de 5 iulie 1914, la poziția 97 a Ocolului Silvic Polovragi se regăsește înscrisă suprafața de 200 ha de gol alpin "ce aparținea Moșnenilor Poienari în muntele Stânisoara".
De asemenea a solicitat instanței să observe că în MO la care petenta face referire, la poziția 97 la Ocolul Silvic Polovragi, se regăsește înscrisă o suprafață de
200 ha de pădure denumita Stânisoara, aparținând Moșnenilor Poienari.
Că această suprafața de 200 ha aparține comunei Poienari, azi .-P., întrucât se specifica foarte clar că pădurea aparținea Moșnenilor Poienari, și mai mult decât atât suprafața de 200 ha era de pădure și nicidecum izlaz comunal (gol alpin) așa cum susține petentul.
În atare situație, apreciază că nicidecum, suprafața de 200 ha de pădure nu poate aparține Primăriei Poienari, atâta vreme cât aparținea unor persoane fizice ulterior constituiți într-o Obște, care poarta astăzi denumirea de Obștea "Stanișoara din Fața".
Totodată s-a arătat că în mod eronat, petenta susține că Obstea"Stanisoara din Fața" nu poate face dovada proprietății pentru golul alpin Cufurita și că nu s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafața de 316,26 ha.
De observat, au indicat, "Tabloul cu obștiile de moșneni din raza Ocolului Silvic Novaci Gorj", că pădurea "Stanisoara" aparținea în devălmășie unui număr de 81 de persoane ce aveau 617 părți (drepturi),în suprafața totala de 482 ha din care 182 ha pădure și 300 ha gol alpin (gol poieni).
Cu toate acestea, dreptul lor de proprietate a fost restabilit conform Titlurilor de proprietate, cu nr. 18 din 27.06.2006 si nr. 9811 din 27.06.2006, în suprafață mult mai mica, și anume 107,2000 ha teren cu vegetație forestiera și respectiv 209 ha gol alpin, mult mai puțin decât dețineau vechii proprietari (moșneni). Așadar, nu numai că pot dovedi proveniența întregii suprafețe de teren pe care Obștea o deține, dar a mai fost și diminuată suprafața pe care o dețineau în devălmășie vechii proprietari, a arătat pârâta.
Concluzionând, arătă pârâta că petenta face numai supoziții fără să aibă documente doveditoare, încercând astfel să facă unele interpretări în speranța că o poate avantaja în obținerea unor drepturi necuvenite.
Referitor la susținerea petentei că Obștea Stanișoara din Fața deținea
numai 62 ha, conform Avizului pentru arendarea pășunii numită Stânișoara din
F., au arătat că acest aviz nu poate avea o forță probantă, întrucât se cunoaște
foarte bine de către părți, practica ce se făcea la acea vreme în sensul că urmare a
plății unui impozit mai mic de către Obște către stat, iar aceste avize se întocmeau la
înțelegere cu referentul agricol. Cu toate acestea, în actul menționat mai sus se
specificau foarte clar vecinii, care constituie astăzi hotarele Obstei Stanisoara din
F. și care atestă fără echivoc ă suprafața din titlurile de proprietate este
cuprinsă în interiorul acestor hotare.
De asemenea, s-a mai menționat de către pârâtă faptul că în "Deciziunea" nr. 3 din 17 iunie 1911, prin care s-au stabilit drepturile de proprietate ale cetei de moșneni Bumbesti în muntele Stânișoara, se menționează ca vecini la răsărit apa Oltetul, la apus - Stânișoara din Dos, la miazănoapte cu muntele Micaia și muntele M. și la miazăzi cu Zanoaga Poienari - stăpânit in devălmășie.
La data de 07 februarie 2013, pârâta Obștea „Stânișoara din Față” a depus la dosar completare la întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei de interes și excepția lipsei calității procesuale active a Primarului comunei Bumbești Pițic în promovarea acțiunii.
Au solicitat instanței să constate că cererea de chemare în judecată a fost formulată de o persoană lipsită de interes.
O condiție esențială pentru a fi parte într-un proces, o reprezintă interesul celui care formulează cererea, înțelegându-se prin acest interes folosul practic urmărit prin punerea în mișcare a acțiunii, interes care trebuie sa fie legitim, juridic, născut, actual, personal și direct.
Este adevărat că dispozițiile Legii nr. 18/1991 acordă calitate procesuală comisiilor locale de fond funciar, însă calitatea procesuală reprezintă doar o condiție alături de interes și de capacitatea procesuală pentru a fi parte în proces, a arătat pârâta, însă reclamantul nu justifică în promovarea cererii introductive calitatea procesuală și un interes legitim, juridic, în sensul dispozițiilor art. 32 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, potrivit cărora calitatea procesuala pasivă cât și activă o au comisia județeană și comisia locala in limitele competențelor lor prin derogare de la dispozițiile Codului de Procedura Civila, acestea fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar sau pe baza unui mandat convențional de către unul dintre membrii
Din textul expus rezultă că Primarul Comunei Bumbesti Pițic nu are nici calitate procesuala activă în promovarea acțiunii dacă el nu operează în calitate de reprezentant legal al Comisiei Locale Bumbesti P..
Ori, cererea a fost formulata de reclamant în calitate de Primar al Comunei Bumbesti Pițic și nu în calitate de reprezentant al Comisiei Locale de Fond Funciar și interesul promovării cererii nu a fost dovedit.
Cu privire la acest interes în promovarea cererii, solicită instanței să constate că nu s-a invocat că terenul ar aparține domeniului public, situație în care ar fi existat calitate procesuală activă, de drept comun, sau că ar fi fost solicitat în vederea reconstituirii de o terță persoana, situație ce s-ar include in dispozițiile art. 52 alin. 2 din Legea nr. 18/199, primarul acționând ca reprezentant al comisiei ci dimpotrivă se susține că motivul pentru care se solicită nulitatea titlului îl reprezintă neconcordanta dintre actele primare de reconstituire și titlu contestat.
Pentru motivele invocate, solicită ca instanța să constate că reclamantul nu are în speță nici calitate procesuală activă și nici interes în promovarea cererii, precizând că în acest fel se încalcă dispozițiile art.52 alin. 2 din legea nr. 18/1991.
La acțiunea reclamantei, a formulat întâmpinare și C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată Baia de F., prin care au înțeles să invoce, în temeiul prevederilor an. 2500, alin. 1, art. 2517 și art. 2523 din Noul Cod Civil, excepția prescripției extinctive a dreptului de a mai cere anularea actului juridic intitulat Titlul de proprietate nr._ din 27.06.2006 și anularea HCJ nr. 3880/17.02.2006 și pe cale de consecință în conformitate cu prevederile art. 137, alin. 1 din C.proc.civ., au solicitat respingerea cererii introductive ca prescrisă.
Sub aspect de întâmpinare, intimata C. locală de fond funciar de pe lângă primăria comunei Bumbești-Pițic, Județul Gorj, a arătat că au fost chemați în judecată, deoarece C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată Bumbești-P., Județul Gorj, prin președintele comisiei, primarul comunei Nioață Michy a solicitat anularea HCJ nr. 3880/17.02.2006 și anularea actului juridic intitulat Titlul de proprietate nr._ din 27.06.2006, eliberat Obștei Stânișoara din Față și în consecință obligarea la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 180 ha în muntele Cufurita, în favoarea comunei Bumbești-P..
Față de excepția invocată, consideră intimata că sunt îndeplinite prevederile art. 2517 C.civ., care prevăd că termenul general de prescripție este de 3 ani dacă legea nu prevede un alt termen. Având în vedere faptul că, art. 2502 C.civ., referitor la imprescriptibilitatea dreptului la acțiune, prevede la alin.(2), punctul 3 că doar acțiunea în constatarea absolută a unui act juridic este supusă imprescriptibilității, considerând că acțiunea de anulare a actului juridic este supusă prescripției generale.
Referitor la prevederile art. 2523 C.civ., s-a făcut precizarea că reclamantul avea cunoștință de existența acestui act juridic din anul 2006, când C. de LFF Bumbești-P. prin președintele comisiei a formulat o acțiune în instanță în data de 28.04.2006, dosar nr._, Judecătoria Novaci, care a avut același obiect ca acesta din speța de față, dosar care prin sentința civilă nr. 944/21.06.2010, instanța a constat perimată acțiunea. Același lucru îl invocă și față de IICJ nr. 3880/17.02.2006 a cărui anulare se cere, mai ales că, art. 3 din această hotărâre prevede termenul de 30 de zile în care aceasta poate fi contestată. Față de cele arătate, a solicitat admiterea excepției invocate.
In subsidiar, s-a solicitat respingerea acțiunii pentru următoarele motive:
1.Titlul de proprietate nr._ din 27.06.2006 eliberat Obștei Stânișoara din Față, a fost eliberat ca urmare a sentinței civile nr. 362 din 14.03.2006, prin care Judecătoria Novaci, obligă C. de fond funciar Baia de F., să pună în executare sentința civilă nr. 931/2005, definitivă și irevocabilă, sentință prin care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate petiționarei Obștea Stânișoara din Față, pentru muntele Stânișoara din Față.
2.În baza acestei sentințe judecătorești C. Județeană Gorj de fond funciar, a emis HCJ nr. 3880/17.02.2006, care nu a fost atacată de nimeni.
3.Ca urmare, prin procesul-verbal încheiat în data de 22.03.2006, Ocolul silvic Polovragi, a pus la dispoziția comisiei locale de fond funciar suprafața de teren cu vegetație forestieră conform HCJ și s-a delimitat golul de munte în suprafață de 209,06 ha., aferent muntelui Stânișoara din Față.
Pentru motivele invocate solicită ca în subsidiar să se respingă acțiunea ca nefondată.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 115 -118 C. proc. civ.
În susținerea apărării sale, intimata a depus la dosar în copie: sentința civilă nr. 362 din 14.03.2006 a Judecătoriei Novaci și sentința civilă nr.931/2005.
În ședința publică din data de 13 martie 2013, reclamanta prin reprezentanți au depus la dosar note de ședință prin care au solicitat, respingerea ca nefondată a excepției prescripției dreptului la acțiune invocată în apărare, în baza art. 136-137 Cod Procedura Civilă de pârâta C. L. de fond funciar Baia de F..
Au arătat că prin acțiunea introductivă, reclamanta . solicitat constatarea nulității absolute a HCJ Gorj nr.3880 din 17.02.2006 a procesului verbal de punere în posesie și a titlului de proprietate emise pârâtei Obștea „Stânișoara din Față", cererea fiind întemeiată în drept pe dispozițiile art. III, alin.( 1) lit.a), pct.2 și 6 din Legea nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și art. III alin.(2) din lege, cu motivarea că pârâta Obștea „Stânișoara din Față" nu este îndreptățită potrivit legii la restituirea în proprietate a terenului cu suprafața de 180 ha de pășune alpină și vegetație forestieră situat pe raza comunei Baia de F., în muntele Cufurita, deoarece anterior preluării nu a fost proprietatea acestei obști, ci proprietatea fostei comune Poienari, județul Gorj, care din anul 1968 face parte integrantă din actuala . Gorj.
În acest sens, reclamanta a depus la dosarul cauzei procesul-verbal din anul 1924 și raportul de expertiză întocmit de M. G., în dosarul nr. 1387/2006, al Judecătoriei Novaci, județul Gorj, a cărei atașare au solicitat-o.
Pe cale de consecință, s-a precizat în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.63 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cu care „ în toate cazurile în care legea prevede nulitatea unor operațiuni sau acte juridice, litigiul se judecă potrivit dreptului comun și nu conform procedurii speciale prevăzute în prezentul capitol", respectiv dispozițiile art.51 și următoarele din Legea nr. 18/1991, acestea nefiind aplicabile în cauză, deci nici prevederile art.53 alin.(2) din lege.
Că, potrivit art.2 din Decretul nr.167/1958 privitor la prescripția extinctivă nulitatea unui act juridic poate fi invocată oricând fie pe cale de acțiune, fie pe cale de excepție", dispoziții legale care sunt aplicabile în cauză.
S-a precizat de asemenea că reclamanta . reprezentantul său legal, a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul în litigiu în baza Legii nr. 1/2000, cerere pe care a expediat-o prin poștă cu scrisoare recomandată, la Primăria Baia de F., Județul Gorj, pe raza căreia este situat terenul, motiv pentru care în baza art. 175 Cod de Procedură Civilă solicită ca instanța să ceară această cerere în copie certificată de la Primăria Baia de F., județul Gorj.
În ședința publică din data de 16 decembrie 2013,(fila 150) apărătorul reclamantei, depune la doar note de ședință prin care arată că acțiunea ce face obiectul dosarului civil nr._ al Judecătoriei Novaci, Județul Gorj, a fost formulată de Primarul Nioață Michy, în numele și pe seama Comunei Bumbești-Pițic, cu sediul în comuna Bumbești-Pițic, .. 43, Județul Gorj, în calitate de reprezentant legal al acesteia, iar prin aceasta, în raport de motivele de fapt și de drept invocate, se solicită constatarea nulității absolute parțiale, respectiv pentru suprafața de 180 ha teren pășune gol alpin, situat în muntele Micaia (Cufurita), pe teritoriul administrativ al comunei Baia de F., Județul Gorj, a titlului de proprietate nr._/27.06.2006 și a actelor premergătoare pe baza cărora a fost emis, respectiv a procesului-verbal de punere în posesie și a HCJ Gorj nr. 3880/17.02.2006, nulitate invocată în baza art. III alin. 2 din Legea nr. 169/1997, cu modificările și completările aduse prin Legea nr. 247/2005.
Au precizat de asemenea că reclamanta a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru acest teren prin cererea înregistrată sub nr. 217/05.12.2005, la Primăria Comunei Baia de F., Județul Gorj, iar terenul pășune gol alpin a fost proprietatea Comunei Bumbești-Pițic, Județul Gorj, anterior preluării și trecerii în proprietatea statului, fiind împroprietărită cu acesta în 1924.
În raport de considerentele de fapt și de drept arătate, solicită respingerea ca nefondate a excepțiilor lipsei de interes și a lipsei calității procesuale active a Primarului Comunei Bumbești-Pițic, invocate de pârâtă în apărare prin întâmpinarea depusă în cauză.
În aceeași ședință publică, au fost puse în discuție excepțiile invocate în apărare de pârâtă prin întâmpinarea depusă la dosar (f.45), respectiv excepția lipsei de interes și excepția lipsei calității procesuale active a Primarului comunei Bumbești Pițic, precum și excepția prescripției extinctive invocată de intimata C. L. de Fond Funciar Baia de F. (f.47) și emiterea unei adrese către C. L. Baia de F. pentru a comunica cererea de reconstituire și actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate a cărei anulare se solicită, dispunându-se emiterea acestei adrese, și prorogarea pronunțării asupra excepțiilor invocate după înaintarea răspunsului solicitat Comisiei Baia de F..
La data de 20 ianuarie 2014, în ședință publică, consilier juridic P. V., pentru intimata C. L. de Fond Funciar Baia de F., depune la dosar răspunsul la adresa instanței, la care se află atașată cererea de reconstituire și actele care au stat la baza emiterii Titlului de proprietate nr._/27.06.2006 și față de acest răspuns, s-a dispus: emiterea unei adrese către Biroul Arhivă pentru înaintarea spre observare a dosarului nr. 1404/2005, s-a pus în vedere reprezentanților Obștii să depună la dosar în întregime Decisiunea nr. 3 din 17 iunie 1911 și au fost unite cu fondul excepțiile invocate în apărare de pârâtă prin întâmpinarea depusă la dosar (f.45), respectiv excepția lipsei de interes și excepția lipsei calității procesuale active a Primarului comunei Bumbești Pițic, precum și excepția prescripției extinctive invocată de intimata C. L. de Fond Funciar Baia de F. .
Prin sentința civilă nr.148 din 10.02.2014, pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._ au fost admise excepțiile invocate de pârâta Obștea „Stânișoara din Față” prin întâmpinarea depusă la dosar, respectiv excepția lipsei de interes și excepția lipsei calității procesuale active a Primarului comunei Bumbești Pițic, Județul Gorj.
S-a respins excepția prescripției extinctive, formulată de intimata C. L. de Fond Funciar, de pe lângă Primăria comunei Baia de F., Județul Gorj.
A fost respinsă acțiunea civilă pentru nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/27.06.2006 și a actelor premergătoare emiterii acestuia, respectiv a procesului-verbal de punere în posesie și a HCJ Gorj nr.3880/2006, formulată de primar Niață Michy, în numele comunei Bumbești-Pițic, Județul Gorj, împotriva HCJ Gorj nr.3880/17.02.2006, în contradictoriu cu pârâta Obștea Stânișoara din față, cu sediul în . Gorj și intimatele C. locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei Baia de F., Județul Gorj, C. județeană Gorj de fond funciar și Direcția S. Gorj-Ocolul Silvic Polovragi.
Pentru a pronunța această sentință s-a reținut că reclamantul Nioață Michy, primar al comunei Bumbești-Pițic în calitate de președinte al Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, din . Gorj, a chemat în judecată pe pârâta Obștea Stânișoara din Față, cu sediul în . Gorj, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța, în contradictoriu cu intimatele C. Județeană Gorj pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, C. locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei Baia de F. și R.N.P. Direcția S. Gorj-Ocolul Silvic Polovragi, să se constate nulitatea absolută parțială a HCJ Gorj nr.3880/17.02.2006 și anularea titlului de proprietate nr._/2006, cu privire la suprafața de 180 ha din muntele Cufurita, ce a aparținut comunei Poienari și să i se reconstituie dreptul de proprietate pentru această suprafață, respectiv să se anuleze titlul de proprietate nr._ din 27.06.2006, emis în favoarea pârâtei Obștea Stânișoara din Față.
Că, deși inițial acțiunea a fost promovată de Nioață Michy în calitate de primar și implicit președinte al comisiei locale de fond funciar Bumbești-Pițic, ulterior prin precizarea depusă în ședința publică din data de 16 decembrie 2013, prin apărătorul ales, s-a arătat că titularul cererii, este primarul Nioață Michy, în numele și pe seama comunei Bumbești-Pițic, în calitate de reprezentant legal al acesteia,iar prin notele de ședință depuse, s-a arătat că acțiunea ce face obiectul dosarului civil nr._, al Judecătoriei Novaci, Județul Gorj, a fost formulată de Primarul Nioață Michy, în numele și pe seama Comunei Bumbești-Pițic, cu sediul în comuna Bumbești-Pițic, .. 43, Județul Gorj, în calitate de reprezentant legal al acesteia, iar prin aceasta, în raport de motivele de fapt și de drept invocate, se solicită constatarea nulității absolute parțiale, respectiv pentru suprafața de 180 ha teren pășune gol alpin situat în muntele Micaia (Cufurita), pe teritoriul administrativ al comunei Baia de F., Județul Gorj, a titlului de proprietate nr._/27.06.2006 și a actelor premergătoare pe baza cărora a fost emis, respectiv a procesului-verbal de punere în posesie și a HCJ Gorj nr. 3880/17.02.2006, nulitate invocată în baza art. III alin. 2 din Legea nr. 169/1997, cu modificările și completările aduse prin Legea nr. 247/2005.
Referitor la excepțiile invocate în cauză de către pârâta Obștea Stânișoara din față, prin completarea la întâmpinarea formulată, respectiv excepția lipsei de interes și excepția lipsei calității procesuale active a Primarului comunei Bumbești Pițic, Județul Gorj, s-a constatat că acțiunea de față cu precizarea ulterioară este formulată de primar, în calitate de reprezentant al comunei Bumbești-Pițic.
Conform prevederilor art.52 alin.2 din Legea nr.18/1991 republicată, „comisia județeană și cea locală au în limitele competenței lor și prin derogare de la dispozițiile Codului de procedură civilă, calitate procesuală pasivă și când este cazul, activă, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar sau, pe baza unui mandat convențional, de unul dintre membri”.
În cauza de față, s-a constatat că prezenta acțiune este promovată de primar în numele și pe seama comunei Bumbești-Pițic, astfel că și având în vedere cerințele pe care trebuie să le îndeplinească interesul, s-a apreciat că acesta nu justifică un interes în promovarea prezentei acțiuni.
Ca atare, interesul trebuie să fie personal și direct, în sensul că folosul practic trebuie să îl vizeze pe cel care recurge la forma procedurală, iar nu pe altcineva.
D. urmare, lipsa interesului sau a uneia din cerințele acestuia invocate pe cale de excepție și cum excepția lipsei de interes este o excepție de fond, absolută și peremptorie, instanța apreciază ca întemeiată excepția invocată.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale active a primarului comunei Bumbești-Pițic, Județul Gorj și această excepție s-a privit a fi neîntemeiată, având în vedere faptul că presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat.
Referitor la excepția prescripției extinctive invocată de intimata C. locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei Baia de F., Județul Gorj prin întâmpinarea formulată, s-a apreciat că este neîntemeiată în raport de obiectul cauzei de față, acesta constând în constatarea nulității absolute a HCJ nr.3880/2006 și nu în anularea acesteia.
Într-adevăr, așa cum susține intimata prin cererea ce a format obiectul dosarului civil nr.1387/2006 s-a mai solicitat de către C. locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei Bumbești-Pițic, Județul Gorj, anularea HCJ Gorj nr.3880/2006, însă în cauza dedusă judecății, așa cum s-a arătat, se solicită nulitatea se solicită constatarea nulității absolute parțiale, respectiv pentru suprafața de 180 ha teren pășune gol alpin situat în muntele Micaia (Cufurita), pe teritoriul administrativ al comunei Baia de F., Județul Gorj, a titlului de proprietate nr._/27.06.2006 și a actelor premergătoare pe baza cărora a fost emis, respectiv a procesului-verbal de punere în posesie și a HCJ Gorj nr. 3880/17.02.2006, nulitate invocată în baza art. III alin. 2 din Legea nr. 169/1997, cu modificările și completările aduse prin Legea nr. 247/2005.
S-a apreciat că nici pe fondul cauzei acțiunea nu este întemeiată, având în vedere actele existente la dosar, din cuprinsul cărora rezultă faptul că pârâtei i-a fost validat dreptul de proprietate prin actele contestate.
Conform art. III din Legea nr.169/1997, pe calea acțiunii în constatarea nulității absolute se poate obține desființarea actelor de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, fiind avute în vedere în principiu, titlurile de proprietate și procesele-verbale de punere în posesie, care au menirea de a stabili faptic amplasamentul terenurilor cuprinse în titlul de proprietate.
În acest sens, în practica judiciară s-a decis că obiectul cererii în constatarea nulității absolute a unui titlu de proprietate privește în sine titlul de proprietate și procesul-verbal de punere în posesie care stabilește amplasamentul efectiv al terenurilor asupra cărora s-a reconstituit dreptul de proprietate.
Rezultă din actele dosarului referitor la terenul în litigiu că a fost formulată cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii nr.18/1991, iar prin hotărârea contestată s-a validat dreptul de proprietate pârâtei, titlul de proprietate fiind emis ulterior.
La baza titlului de proprietate emis pârâtei a stat hotărârea comisiei de validare, constatându-se așadar că titlul de proprietate emis pârâtei a avut la bază derularea procedurii speciale de reconstituire a dreptului de proprietate prevăzută de legea fondului funciar.
Potrivit art. III din Legea nr.169/1997, cu modificările intervenite prin Legea nr.247/2005, sunt lovite de nulitate absolută potrivit legislației civile aplicabile la data încheierii actului juridic civil, actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri.
Prin art. III din Legea nr.169/1997, s-a instituit o aplicare corectă a principiului neretroactivității legii civile noi, urmărindu-se asigurarea stabilității circuitului civil.
În consecință, pentru considerentele expuse, față de actele și lucrările dosarului și de dezlegarea dată excepțiilor invocate în cauză au fost admise excepțiile invocate de pârâtă, a fi respinsă excepția prescripției extinctive formulată de intimata C. L. de Fond Funciar, de pe lângă Primăria comunei Baia de F., județul Gorj și a fost respinsă acțiunea.
Împotriva sentinței a declarat recurs recurenta reclamantă . L. fond funciar Bumbești Pițic- prin Primar Nioață Michy, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate .
S-a susținut că sentința este vădit netemeinică, în raport cu cererea formulată de reclamanta Unitatea Administrativă Teritorială . situația reținută de instanță, întrucât în mod greșit și nelegal instanța de fond a analizat și a soluționat excepțiile invocate în apărare de intimata pârâtă în raport de Primarul comunei Bumbești Pițic și nu în raport de Unitatea Administrativ Teritorială . este un subiect distinct de acesta, primarul având doar calitatea de reprezentant legal al reclamantei și nu de reclamant.
S-a făcut trimitere la art. 21 alin. 1 și 2 din Lega 215/2001.
S-a susținut în contextul acestei critici că soluția legală și temeinică ce se impunea era aceea de a aprecia interesul și calitatea procesuală activă, în raport de reclamanta . nu de reprezentantul acesteia.
Că, procedând astfel instanța a încălcat și principiul disponibilității așa cum este statuat prin art. 129 alin. 6 c.pr.civ., instanța soluționând acțiunea formulată de reclamantă într-un alt cadru juridic decât cel stabilit prin acțiune, făcând în mod nelegal aplicarea în cauză a art. 52 alin. 2 din Legea 18/1991.
S-a invocat nelegalitatea și în raport de greșita reținere de către prima instanță a netemeiniciei acțiunii, sentința fiind totodată nemotivată în fapt și în drept.
Pe fondul cauzei a făcut trimitere la actul de împroprietărire al reclamantei, cât și la actele invocate de intimata pârâtă în apărare și constatările și concluziile raportului de expertiză M. G..
Tribunalul examinând criticile formulate, prin raportare la actele și lucrările dosarului și considerentele sentinței instanție de fond apreciază recursul întemeiat, în sensul celor ce urmează ;
Prin acțiunea formulată la data de 4.01.2013 Nioață Michy, primar al comunei Bumești Pițic a solicitat anularea HCJ Gorj nr.3880/17.02.2006, respectiv anularea titlului de proprietate nr._ din 27.06.2006, emis în favoarea pârâtei Obștea Stânișoara din Față pentru suprafața de 180 ha teren situat în muntele Cufurita, invocând în drept dispozițiile titlului V art. III din Legea 247/2005 cu modificările și completările Legii 169/1997.
La data de 07 februarie 2013 pârâta Obștea „Stânișoara din Față” a depus la dosar completare la întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei de interes și excepția lipsei calității procesuale active a Primarului comunei Bumbești Pițic în promovarea acțiunii.
În ședința publică din 13.02.2013 a fost depusă prin reprezentant de către intimata comisia locală de fond funciar Baia de F. întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției extinctive a dreptului de a cere anularea titlului de proprietate și a hotărârii comisiei județene.
Tot la același termen s-au depus note de ședință de către reclamanta .>
Prin precizarea depusă în ședința publică din 16 dec. 2013 s-a arătat că titularul cererii este primarul Nioață Michy, în numele și pe seama Comunei Bumbești Pițic, în calitate de reprezentant legal al acesteia.
De menționat că până la precizarea din 16 dec. 2013, dar și ulterior a fost conceptată ca reclamantă C. L. de fond Funciar Bumbești Pițic prin primar, Nioață Michy în condițiile în care aceasta a fost conceptată și ca intimată, însă a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea formulată de primar în numele comunei Bumbești Pițic.
Raportat la dispozițiile art. 129 alin. 6 c.pr.civ. potrivit cărora ,, în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății” instanța trebuia să stabilească în raport de cererile părților cadrul procesual, în speță aceasta impunându-se sub aspectul constatării părții care are calitatea de reclamant.
În motivarea sentinței supuse recursului, instanța de fond reține că în raport de precizarea din 16 dec. 2013 titularul cererii este primarul Nioață Michy în numele și pe seama comunei Bumbești Pițic, în calitate de reprezentant legal al acesteia, deși la niciunul din termenele anterioare luării în pronunțare a cauzei nu a fost conceptat astfel reclamantul.
În contextul în care chiar instanța reține prin considerente că reclamant, conform precizării, a devenit primarul Nioață Michy în numele și pe seama comunei Bumbești Pițic, în calitate de reprezentant legal al acesteia, în mod greșit aceiași instanță a procedat la analizarea excepțiilor invocate de pârâta Obștea Stânișoara din Față”, în raport cu Primarul Comunei Bumbești Pițic și nu în raport cu titulara acțiunii, care este . de care primarul are doar calitatea de reprezentant legal, iar dacă ar fi stabilit exact cadrul procesual anterior pronunțării sentinței s-ar fi stabilit și apărările părțile, inclusiv sub aspectul menținerii excepțiilor invocate anterior precizării acțiunii.
Astfel, dispozițiile art. 21 alin. 1 și 2 din Legea 215/2001 recunosc unităților administrativ teritoriale calitatea de persoane juridice de drept public cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu și reprezentarea în justiție a acestora de către primar.
Evident că trimiterea la prevederile art. 52 alin. 2 din Legea 18/1991 în analizarea excepției lipsei de interes și a excepției lipsei calității procesuale active a Primarului comunei Bumbești Pițic chiar în calitate de reprezentant al Comunei Bumbești Pițic este străină de natura cauzei, întrucât reprezentarea prin primar în cauză vizează unitatea administrativ teritorială și nu comisia locală de fond funciar.
Este evident astfel că cel puțin excepțiile invocate în cauză nu au fost soluționate în raport de cadrul procesual stabilit sub aspectul părților, rezultat din precizarea acțiunii și în contextul în care admiterea excepțiilor s-ar fi raportat la partea care are calitate de reclamant conform precizării din 16 decembrie 2013, o soluționare și pe fondul cauzei nu era permisă, atât excepția lipsei calității procesuale, cât și a lipsei de interes, prin raportare la prevederile legale incidente în cauză fiind excepții ce făceau inutilă orice cercetare a fondului cauzei.
În contextul în care sunt constatate neregularități legate de stabilirea cadrului procesual și analizarea excepțiilor și apărărilor formulate în cauză în raport de acestea, nu intră în discuție soluționarea cauzei deduse judecății, astfel că în baza art. 312 alin. 5 c.pr.civ. recursul va fi admis, va fi casată sentința și trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță, urmând ca pe baza cadrului procesual bine stabilit sub aspectul părților, obiectului și cauzei, să se analizeze și răspundă motivat la toate cererile, apărările și excepțiile pe care părțile înțeleg să le susțină .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenta reclamantă . L. fond funciar Bumbești Pițic- prin Primar Nioață Michy împotriva sentinței civile nr.148 din 10.02.2014, pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._ .
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 08 Mai 2014 la Tribunalul Gorj.
Președinte, N. U. | Judecător, A. S. S. | Judecător, M. G. |
Grefier, Firuța Ș. |
Red. MG
j.f.D. E.
ex. 3/SL 13 Mai 2014
| ← Întoarcere executare. Hotărâre din 18-03-2014, Tribunalul GORJ | Pretenţii. Hotărâre din 18-03-2014, Tribunalul GORJ → |
|---|
