Fond funciar. Decizia nr. 898/2014. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 898/2014 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 15-09-2014 în dosarul nr. 5286/318/2013
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA Nr. 898/2014
Ședința publică de la 15 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE Nicolița Ș.
Judecător C. A. M.
Grefier L. G. C. I.
Pe rol fiind pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din 08.09.2014 privind apelul declarat de apelantul reclamant M. G., împotriva sentinței civile nr. 2640 din 24.04.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți D. I. – fost primar la P. T., S. M. – inspector la P. T., S. R. – fost secretar la P. T., I. I. – fost primar la primăria T., C. M. – secretarul Primăriei T., G. D. – primarul Orașului T., P. A. – șef birou agricultură la P. T., P. V., P. T. prin Primar, C. L. T. pentru aplicarea Legii nr. 18/1991.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită din ziua dezbaterilor.
Tribunalul deliberând pronunță următoarea decizie.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-J. sub nr._, reclamantul M. G. a chemat în judecată pârâții pârâtii D. I., fost primar la P. T., S. M., inspector la P. T., S. R., fost secretar La P. T., I. I., fost primar la P. T., C. M. Secretarul Primăriei T., G. D., Primarul Orașului T., P. A., Șef Birou Agricultură La P. T., P. V. și a solicitat să se dispună obligarea primăriei T. la restituirea tuturor suprafețelor prevăzute în adeverința nr. 275/1994 ce a fost eliberată de primăria T. pe aceleași amplasament; obligarea primăriei T. la a propune suprafața de 0,74 hectare spre validare; obligarea primarilor D. I., I. I. și G. D. și a comisiei locale la daune compensatorii a câte un milion lei pentru fiecare zi de întârziere de nepunere în posesie de la data de 20.03.1991 dată când a formulat cererea nr. 199 și obligarea la cheltuieli judiciare de 150 milioane vechi.
Prin încheierea nr. 3553 din 23.05.2013 a fost anulată cererea de chemare în judecată, în temeiul art 200 alin 1 cpc. Împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată reclamantul a formulat cererea de reexaminare iar prin încheierea nr. 6842/1.11.2013 pronunțată de Judecătoria Târgu J. în dosarul nr._/318/2013 a fost admisă cererea de reexaminare și s-a dispus revenirea asupra măsurii anulării cererii de chemare în judecată luată prin încheierea nr. 3553/ 23.05.2013 pronunțată de Judecătoria Târgu J. în dosarul nr._ .
La data de 21.01.2014 reclamantul a formulat completări la acțiune și răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat chemarea în judecată a pârâtului D. I., a arăta că temeiul de drept al acțiunii este art. 57 C.pr.civ iar pe fond a solicitat anularea sentinței civile nr. 7854 și a deciziei civile nr. 206/ 06.02.2006, obligarea pârâților la daune compensatorii a un milion de lei pe zi pentru fiecare zi de întârziere de nepunere în posesie din data de 20.03.1991, dată la care a formulat cerere de retrocedare cu nr. 199/ 1991; a solicitat obligarea pârâților la plata cheltuielilor judiciare în valoare de 50 milioane lei vechi.
Prin sentința civilă nr. 2640 din 24.04.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ s-a respins excepția autorității de lucru judecat.
S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților și a Primăriei T. și s-au respins cererile formulate de reclamantul M. G. ca fiind introduse împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
S-a respins cererea privind acordarea daunelor compensatorii.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut cu privire la excepția autorității de lucru judecat, invocată prin întâmpinare, că este lucru judecat atunci când a doua cerere de chemare în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută între ele și în contra lor, în aceeași calitate, iar în situația în care se invocă o hotărâre anterioară, instanța din cel de-al doilea proces este ținută să accepte ca fiind definitiv stabilite cele ce au format obiect de dezbatere pentru o judecată precedentă.
Că, rezultă că pentru a exista autoritate de lucru judecat, trebuie să existe o triplă identitate: de părți, de obiect și de cauză, or, în speța dedusă judecății nu există această identitate impusă de dispozițiile legale.
Că, a fost invocată autoritatea de lucru judecat in raport de sentința nr 359/2012 pronunțată în dosarul cu nr_/95/2012 a Tribunalului Gorj, însă acest din urmă dosar are alt obiect și cauză față de acțiunea dedusă judecății, respectiv sunt solicitate despăgubiri bănești reprezentând prejudiciul cauzat reclamantului ca urmare a îngrădirii dreptului său prevăzut de art. 6 CEDO.
S-a constatat că între sentința nr 359/2012 și cererea de chemare în judecată ce face obiectul dosarului de față, nu există tripla identitate de părți, obiect și cauză, instanța a respins ca neîntemeiată excepția autorității de lucru judecat invocată de intimați în raport de această sentință.
Cu privire la sentința civilă nr 2851/2013 pronunțată în dosarul cu nr_/318/2012, instanța a constatat că prin această hotărâre a fost anulată ca insuficient timbrată cererea de chemare în judecată or, in situația în care nu s-a procedat la judecarea fondului cauzei, nu se pune problema existenței autorității de lucru judecată.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive, instanța a avut în vedere faptul că prin calitate procesuală se înțelege titlul sau modul în care o persoană participă într-un anumit raport juridic, îndreptățind-o să fie parte în proces și că, calitatea procesuală pasivă presupune existența identității între persoana pârâtului și cel obligat în cadrul aceluiași raport juridic.
Instanța a constatat că reclamantul a solicitat obligarea Primăriei T. la a propune spre validare suprafața de 0,74 hectare și la restituirea suprafețelor prevăzute în adeverințele nr 275/1994 și din conținutul și motivarea cererilor formulate, instanța a reținut că obiectul acestora se referă la procedura de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul legilor funciare, or în această procedură P. nu are nicio atribuție.
Că, articolul 12 din legea 18/1991 republicată, menționează că,, în scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor îndreptățiți și eliberării titlurilor de proprietate, în fiecare comună, oraș sau municipiu, se constituie, o comisie condusă de primar.” C. L. de fond funciar de la nivelul fiecărei comune are atribuții legate de formularea propunerilor de validare sau invalidarea a cererilor de reconstituire formulate și de punere în posesie cu privire la suprafețele pentru care s-a constatat dreptul persoanelor la reconstituire nu însă și P..
S-a reținut că cererile reclamantului privind aceste aspecte au fost formulate în contradictoriu cu P. T., ce nu are atribuții în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate și s-a avut în vedere principiul disponibilității acțiunii civile, instanța a constatat că P. nu are calitate procesuală pasivă în cererea privind obligarea de a se formula propuneri de validare și de proceda la punerea în posesie a suprafețelor de teren menționate în adeverința de proprietate nr.275/1994.
Instanța a constatat că reclamantul a chemat în judecată, în calitate de pârâții pe anumiți angajați și foști angajați ai Primăriei T., respectiv D. I., S. M., S. R., I. I., C. M., G. D., P. A., P. V. și cum din motivarea acțiunii reiese că aspectele invocate de reclamant vizează procedura de reconstituire iar cum în cadrul acestei proceduri au atribuții prevăzute de lege numai comisiile de fond funciar de la nivel local și județean nu și persoanele fizice, privite individual, chiar dacă acestea au făcut la un moment dat parte din aceste comisii, instanța a constatat că aceștia nu au calitate procesuală pasivă in cauza de față.
Cu privire la cererea de obligare a pârâților D. I., I. I., G. D. și a Comisiei Locale de fond funciar T. la plata daunelor compensatorii, instanța a avut în vedere că daunele compensatorii sunt definite ca reprezentând echivalentul prejudiciului suferit de creditor pentru neexecutarea totală sau parțială (ori defectuoasă) a prestației asumate contractual de către debitor ori prin săvârșirea oricărei fapte ilicite și cum în cauză nu a fost invocată existența unei răspunderi contractuale a pârâților și nici nu s-a făcut dovada că pârâții ar fi săvârșit vreo faptă ilicită, instanța a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile acordării daunelor compensatorii.
Instanța a constatat că potrivit art. 64 alin 1 și 2 din legea nr 18/1991, în situația în care se reține culpa comisiei locale care să constea in refuzul înmânării titlului de proprietate emis de comisia județeană sau în refuzul de a se proceda la punerea efectivă în posesie, iar instanța a admis plângerea persoanei nemulțumite, poate fi obligat primarul să execute de îndată aceste obligații, respectiv obligarea la înmânarea titlului de proprietate sau la punerea efectivă în posesie, sub sancțiunea plătii de penalități, în condițiile art. 894 din codul de procedură civilă.
Instanța a avut în vedere că pentru aplicabilitatea art. 64 alin 1 și 2 din legea nr 18/1991 este necesar să se constate culpa comisiei locale în neîndeplinirea cu rea credință a obligațiilor la care face referire acest articol. Or, in cauza de față, nu s-a dovedit culpa comisiei locale de fond funciar, în condițiile în care celelalte cereri ce fac obiectul acțiunii nu au fost formulate în contradictoriu cu comisia locală de fond funciar și nu a fost analizată o eventuală culpă a acestei instituții.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul M. G..
Apelantul critică sentința cu privire la fondul cauzei și arată că s-a reconstituit suprafața de teren de 3,30 ha în mod abuziv fără a se verifica calitatea de moștenitori legali și precizează că el este singurul moștenitor legal al autorilor în baza certificatului de moștenitor nr. 1013 din 30 octombrie 1985, că surorile sale nu au calitatea de moștenitoare legale și cei trei primari le-a împroprietărit pe acestea cu suprafața de 3,39 ha, că toți cei care au fost chemați în judecată au făcut parte sau fac parte din C. L. de Fond Funciar, aceștia neîndeplinindu-și obligațiile potrivit legii.
Apreciază că soluția pronunțată nu este obiectivă, întrucât nu s-au avut în vedere actele cu care a înțeles să-și dovedească cererea.
De asemenea expune considerente cu privire la calitatea procesuală a pârâților considerând că în calitate de membrii ai comisiei locale aceștia trebuie să răspundă pentru felul cum și-au îndeplinit obligațiile.
În cauză s-a formulat întâmpinare de către pârâta Parachiv V. și P. Orașului T. prin care s-a solicitat respingerea apelului reclamantului.
Tribunalul analizând apelul declarat constată că acesta nu este fondat și va fi respins în temeiul art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente:
Instanța va analiza mai întâi motivele de apel prin care se critică reținerea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților, întrucât instanța de fond nu a soluționat cauza pe fond, ci a respins acțiunea reclamantului prin reținerea acestei excepții.
Prin cererea de chemare în judecată așa cum a fost precizată ulterior reclamantul a chemat în judecată foștii și actuali membrii ai Comisiei Locale T. nominalizând calitatea pe care aceștia au avut-o în cadrul Primăriei T., cât și pe numita P. V. și a solicitat obligarea acestora la restituirea tuturor suprafețelor de teren prevăzute în adeverința nr. 275/1994, obligarea Primăriei T. la punerea în posesie pentru suprafața de 0,74 ha spre validare, obligarea primarilor la daune compensatorii de câte un milion pe fiecare zi întârziere.
Având în vedere obiectul cererii și calitatea părților chemate în judecată în mod corect instanța de fond a reținut excepția lipsei calității procesuale pasive a acestora și a respins acțiunea ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Din dispozițiile art. 52 din Legea nr. 18/1991, rezultă că în litigiile ce au ca obiect drepturi reglementate de legile fondului funciar, calitate procesuală pasivă au C. L. de Fond Funciar și C. Județeană Gorj, care sunt reprezentate în mod legal prin primar sau prefect sau reprezentate de către unul din membrii acestor structuri pe bază de mandat convențional.
Astfel, potrivit textului invocat comisia locală este autoritate publică cu activitate administrativă, iar comisia județeană este autoritate publică cu activitate administrativ jurisdicțională.
Dispozițiile alineatului 2 al textului invocat prevăd că, comisia județeană și cea locală au în limitele competenței lor și prin derogare de la dispozițiile codului de procedură civilă calitate procesuală pasivă sau activă, după caz.
În raport de cele expuse în mod corect instanța de fond a respins acțiunea reclamantului, membrii comisiei locale și primarul chemați în nume propriu sau ca membrii ai unei structuri administrative, nu au calitate procesuală pasivă în litigiile ce au ca obiect fond funciar, ci calitatea procesuală aparține autorităților publice arătate, respectiv comisiilor locale sau județene.
Aspectele de fond invocate de către apelantul reclamant referitoare la nereconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafețele solicitate sau reconstituirea acestor suprafețe în favoarea unor persoane neîndreptățite sunt de prisos a fi cercetate și analizate având în vedere că instanța nu a soluționat cererea formulată pe fondul acesteia, ci a reținut excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților.
Și capătul de cerere privind daunele compensatorii a fost corect soluționat pentru că cererea nu s-a întemeiat pe dispozițiile art. 64 alin. 1 și 2 din Legea nr. 18/1991, nefiind chemată în judecată C. L. de Fond Funciar T. și nedovedindu-se culpa acesteia.
Față de cele reținute apelul declarat va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul reclamant M. G., domiciliat în Filiași, .. 53, jud. D., împotriva sentinței civile nr. 2640 din 24.04.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți D. I. – fost primar la P. T., domiciliat în T., sat Murgești, .. 54, jud. Gorj, S. M. – inspector la P. T., domiciliată în T., ., ., S. R. – fost secretar la P. T., domiciliat în comuna Brănești, .. Gorj, I. I. – fost primar la primăria T., C. M. – secretarul Primăriei T., domiciliați în comuna T., ., G. D. – primarul Orașului T., P. A. – șef birou agricultură la P. T., P. V., domiciliați în T., jud. Gorj, P. T. prin Primar, C. L. T. pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, cu sediul în T., județul Gorj.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Septembrie 2014, la Tribunalul Gorj.
Președinte, Nicolița Ș. | Judecător, C. A. M. | |
Grefier, L. G. C. I. |
Red. N.Ș./Tehn. C.I.L
Jud. fond M.P.
13ex/ 17 Septembrie 2014
| ← Pretenţii. Decizia nr. 487/2014. Tribunalul GORJ | Fond funciar. Decizia nr. 835/2014. Tribunalul GORJ → |
|---|
