Grăniţuire. Decizia nr. 167/2014. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 167/2014 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 21-02-2014 în dosarul nr. 1203/318/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia civilă nr.167
Ședința publică din 21 februarie 2014
Completul compus din:
Președinte V. B.
Judecător N. B.
Grefier L. P.
Pe rol fiind judecarea apelului civil formulat de apelanții pârâți A. I. și A. M. împotriva sentinței civile nr.6456/25.09.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ și în contradictoriu cu intimatul reclamant F. V..
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanta pârâtă A. M., asistată de avocat C. M. și avocat P. C., pentru intimatul reclamant F. V., lipsind apelantul pârât A. I. și intimatul reclamant F. V..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a arătat că prin serviciul registratură al instanței la data de 18.02.2014 s-a depus de către domnul expert L. I. G. suplimentul la lucrarea de specialitate întocmită în cauză, părțile prezente precizând că nu solicită termen pentru observarea acestei lucrări. Apreciind astfel cercetarea judecătorească terminată și cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul pe apel.
Avocat C. M., pentru apelanții pârâți A. I. și A. M., a solicitat admiterea apelului astfel cum a fost formulat și schimbarea sentinței instanței de fond în sensul stabilirii liniei de hotar dintre proprietățile părților conform actelor de proprietate deținute de acesta. A arătat că în mod corect instanța de fond a apreciat că pârâții nu ocupă din terenul reclamantului, însă linia de hotar dintre proprietăți nu trebuie să aibă aspectul unui segment frânt, ci trebuie să fie dreaptă ca în documentația cadastrală sau în procesul verbal întocmit în anul 2012. De asemenea, expertul numit a arătat că pârâții folosesc o suprafață de teren în conformitate cu actele pe care le dețin, în timp ce intimatul reclamant folosește o suprafață cu 27 mp mai mare decât cea din actele de proprietate. Pentru a se respecta lățimea în partea de Vest de 16,20 m pentru apelanții pârâți este nevoie ca linia care desparte proprietățile părților să fie dreaptă. A mai solicitat ca pe cale de consecință să fie modificate și cheltuielile de judecată stabilite în fond, precum și obligarea intimatului reclamant la plata cheltuielilor de judecată ocazionate în apel.
Avocat P. C., pentru intimatul reclamant F. V., a solicitat ca în baza art.296 C.pr.civ. să se respingă apelul și să fie menținută hotărârea instanței de fond. Nu există nici un argument pentru care linia de hotar să fie reprezentată de o linie dreaptă pe toată lungimea proprietăților deoarece, după cum rezultă din lucrarea de specialitate acest hotar este o linie dreaptă cu excepția triunghiului pe care se află stâlpul de electricitate ce deservește proprietatea intimatului reclamant. S-a mai menționat că nu este corectă susținerea apelanților pârâți conform căreia intimatul reclamant ocupă o suprafață mai mare decât cea dovedită cu acte, deoarece pe partea opusă apelanților pârâți familia F. a cumpărat un alt teren printr-un înscris sub semnătură privată și care nu a fost înscris în cartea funciară. De asemenea, și în completarea la raportul de expertiză dispusă de instanța de apel se stabilește aceeași linie de hotar, singura mențiune despre păstrarea liniei drepte pe toată lungimea proprietăților fiind un proces verbal de constatare întocmit de organul local. A depus la dosar concluzii scrise și chitanța de plată a onorariului de avocat în cuantum de 700 lei.
În replică, avocat C. M. pentru apelanții pârâți A. I. și A. M. a arătat că fiind vorba despre o acțiune în grănițuire, aceasta trebuie să aibă în vedere actele de proprietate ale părților și nu gropile existente pe teren.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-J. sub nr._ reclamantul F. V. în contradictoriu cu pârâții A. I. și A. M. a formulat acțiune în grănițuire si revendicare asupra unei porțiuni de teren ocupate de pârâți din proprietatea sa și obligarea pârâților la cheltuieli de judecată. În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că este proprietarul terenului în suprafață de 2136 mp compusă din suprafața de 1234 mp teren arabil intravilan si suprafața de 902 mp teren arabil extravilan, având numărul cadastral_, situate în localitatea de domiciliu, respectiv . mare, jud Gorj, tarlaua 80, parcela_, cu vecini la E-V. C., la V- drum, la S—Soichin N.I., la N- A. I., dobândit de la părinții săi F. V. si F. M., în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat de Biroul Notarului Public C. M., prin încheierea nr.645/09.10.2009.
Prin încheierea nr._/13.10.2009 a Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară Gorj - Biroul de Cadastru si Publicitate Imobiliară Tg J. terenul respectiv a fost înscris în Cartea Funciară si s-a intabulat dreptul de proprietate. Conform planului de amplasament si delimitare a imobilului terenul mai sus menționat are în partea de V, unde se învecinează cu Drum, o lățime de 16,02 m.
A arătat reclamantul că în ceea ce privește grănițuirea, între terenul său si terenul pârâtului au existat semne de hotar constituite dintr-un gard vechi, gard pe care pârâtul l-a demolat înființând altul nou, fără însă a respecta linia de hotar dintre cele două proprietăți, iar în ceea ce privește revendicarea, pârâtul în mod abuziv, desființând gardul vechi și construind altul nou, a acaparat din proprietatea sa o fâșie sub formă de triunghi cu lungimea de 16 m și lățimea în creștere ajungând la 1,10 m la partea dinspre Drum (V).
In drept reclamantul si-a întemeiat acțiunea pe disp.art.560,563 CC.
De asemenea, reclamantul a depus la dosar o precizare la cererea introductivă de chemare în judecată prin care a precizat valoarea terenului revendicat ca fiind în sumă de 100 lei si a depus taxa de timbru de 9 lei si 1,5 lei timbru judiciar.
Pârâtul A. I. a formulat întâmpinare la acțiunea introductivă prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a sa întrucât nu este proprietarul terenului în litigiu, ci soția sa, care l-a dobândit prin moștenire de la părinții săi și pe fondul cauzei, a apreciat că acțiunea este neîntemeiată, solicitând respingerea acesteia, iar în dovedirea celor susținute în întimpinare a solicitat încuviințarea probei testimoniale si a probei cu înscrisuri.
Reclamantul a depus la dosar o cerere prin care a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârâtă, a numitei A. M., soția pârâtului A. I., domiciliată în comuna R., . Gorj .
Pârâtul A. I. a depus la dosar la data de 04.03.2013 un extras de pe rolul agricol aparținând lui Năgară Gh.C. autorul soției sale, A. M., extrasul din cadastrul funciar-registrul parcelelor comunei R., precum si planul parcelar al zonei, documente ce emană de la Primăria comunei R., precum si acte de stare civilă ale soției sale și a solicitat în apărare, încuviințarea probei testimoniale cu martorii L. N. si P. C.C., ambii cu domiciliul în . Gorj .
În ședința publică din 04.03.2013 instanța a unit cu fondul cauzei excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului A. I. și a dispus introducerea în cauză a numitei A. M..
La termenul din 01.04.2013, apărătorul reclamantului a solicitat încuviințarea probei testimoniale, în acest sens au fost propuși martorii C. F. I. si S. I I., ambii din ..Gorj, proba cu interogatoriul pârâților si proba cu o expertiză de specialitate topografică, iar pentru pârâți, apărătoarea acestora a precizat că este de acord cu probele solicitate de apărătorul, iar ca martori înțelege să-i propună pe numiții P. C. C. și L. N., ambii din ..Gorj. În aceeași ședință de judecată a fost desemnat expert prin tragere la sorți din listele cu experți autorizați, domnul expert C. C., iar instanța a pus în vedere părților să depună propuneri de obiective pentru expertiză. La următorul termen de judecată din data de 15 aprilie 2013 au fost stabilite obiectivele expertizei, a luat interogatoriu pârâtei A. M., ținut de reclamantul F. V., cât și un supliment de interogatoriu oficial dispus de instanță, după care s-au audiat martorii C. F. I., P. C.C. si L. N., neexistând opunere la audierea martorei C. F. I., declarațiile fiind consemnate în scris si atașate la dosar.
Raportul de expertiză întocmit de expertul L. I. G. a fost depus la dosar pentru termenul din 9 sept.2013, dată la care apărătorii părților au solicitat acordarea unui nou termen de judecată pentru observarea raportului de expertiză.
Prin sentința civilă nr.6456/25.09.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A. M.. A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul F. V. în contradictoriu cu pârâții A. I. și A. M. și s-a stabilit linia de hotar despărțitoare între proprietățile părților ca fiind linia gardului nou existent si identificat prin schița anexă la raportul de expertiză, cu excepția unui triunghi cu dimensiunile de 0,70 m și 3,60 m contestată de pârâți. S-a respins capătul de cerere cu privire la revendicare și au fost obligați pârâții în solidar la 959,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată față de reclamant.
Pentru a pronunța această sentință, analizând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A. M., s-a reținut că aceasta este neîntemeiată, deoarece terenul deținut de familia A. și care se învecinează cu proprietatea reclamantului a fost dobândit prin moștenire de la autorul comun al pârâtei, respectiv Năgară Gh.C., conform filei de la registrul agricol depusă la nr.29 din dosar si ulterior a fost trecut la poziția de rol a socrului pârâtei din anul 1986, respectiv la A. S..
În ceea ce privește fondul cauzei instanța a reținut că cererea formulată de reclamant cu privire la revendicarea porțiunii de teren ocupate de pârâți este neîntemeiată, deoarece cu ocazia efectuării expertizei de către expertul topograf L. I. G. s-a stabilit că nu există teren ocupat de pârâți și că gardul cel nou s-a executat pe linia gardului cel vechi, că existau mai multe urme de ștompi și gropi vechi, cu excepția unui triunghi cu dimensiunile de 0,70 m x 3,60 m contestat de pârâți.
S-a reținut că este întemeiat numai capătul de cerere privind stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile părților, deoarece în conformitate cu art.560 cod civil „proprietarii terenurilor învecinate sunt obligați să contribuie la grănițuire prin reconstituirea hotarului si fixarea semnelor corespunzătoare suportând în mod egal cheltuielile ocazionate de acestea”.
Pentru aceste considerente s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A. M., s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamant în ceea ce privește capătul de cerere privind grănițuirea si s-a stabilit linia de hotar despărțitoare între proprietățile părților ca fiind linia gardului nou existent și identificat prin schița anexă la raportul de expertiză întocmit de expert topograf L. I. G., cu excepția unui triunghi cu dimensiunile de 0,70 m x 3,60 m contestat de pârâți, fiind respins capătul de cerere cu privire la revendicare.
În baza art.274 C.pr.civ. au fost obligați pârâții în solidar la 959,5 lei cheltuieli de judecată față de reclamant reprezentând cota parte ce le revine din taxă timbru, onorariu experți si onorariu avocat.
Împotriva sentinței instanței de fond au declarat apel apelanții pârâți A. I. și A. M., solicitând admiterea apelului și schimbarea sentinței în sensul admiterii în parte a cererii în grănițuire și stabilirea unei linii de hotar dintre proprietățile părților ca fiind o linie dreaptă începând de la est către vest, fără a fi deviată înspre proprietatea apelanților pârâți cu 0,70 m în partea de vest a proprietății pe lungimea de 3,60 m. În acest fel se păstrează lățimea proprietății apelanților în partea de vest ca fiind de 16,20 m și în partea de est de 15,20 m, în acest mod urmând să se modifice și cheltuielile de judecată în raport de culpa procesuală a părților.
În motivare s-a arătat că în mod corect a fost respinsă acțiunea civilă în revendicare promovată de intimatul reclamant, însă capătul de cerere în grănițuire trebuia soluționat în modalitatea precizată anterior. S-a apreciat că linia de hotar stabilită de către instanță este greu de pus în executare, nu evidențiază în totalitate linia de hotar și nu respectă dreptul de proprietate al părților, care este evidențiat în procesul verbal de identificare a imobilului întocmit la data de 23.07.2009 de Primăria R.. S-a mai criticat raportul de expertiză pentru aspectul că se precizează o suprafață în litigiu de 8,80 mp, din care intimatul reclamant a ocupat deja prin mutarea gardului despărțitor 1,26 mp, iar terenul în litigiu nu face parte din contractul de vânzare cumpărare prezentat de intimatul reclamant. Deși expertul numit în cauză nu precizează dacă gardul nou construit între proprietăți respectă amplasamentul gardului vechi, instanța preia acest amplasament ca fiind linia de hotar, modificându-se astfel aliniamentul vechi reprezentat de o linie dreaptă. Singura justificare pentru devierea din partea de vest a terenului este introducerea în proprietatea intimatului reclamant a stâlpului electric de alimentare cu energie electrică a imobilului cu destinația de locuință, ignorându-se astfel actele de proprietate ale părților.
Deși legal citat, intimatul reclamant F. V. nu a formulat întâmpinare.
La termenul de judecată din data de 13.12.2013 instanța a dispus completarea probatoriului cu realizarea unui supliment la lucrarea de specialitate dispusă în cauză, în sensul de a se preciza modalitatea în care expertul numit a trasat linia de hotar prin devierea acesteia în partea dinspre drum, astfel încât stâlpul de alimentare cu energie electrică să fie inclus în proprietatea intimatului pârât și menționarea unei variante a liniei de hotar în raport de actele de proprietate prezentate de părți.
Lucrarea a fost completată în raport de dispozițiile instanței de apel la datele de 20.01.2014, 4.02.2014 și, respectiv, 18.02.2014.
Analizând apelul de față tribunalul reține că acesta critică sentința instanței de fond în ceea ce privește soluționarea capătului de cerere în grănițuire și a stabilirii cheltuielilor de judecată datorate de fiecare parte, urmând să analizeze hotărârea apelată prin prisma acestor critici.
Astfel, reclamantul F. V. este proprietarul unei suprafețe de teren situată pe raza comunei R., . prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.645/9.10.2009 de Biroul Notarului Public C. M., iar prin încheierea nr._/13.10.2009 emisă de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Gorj terenul a fost înscris în cartea funciară având numărul cadastral_. Proprietatea astfel achiziționată în anul 2009 se învecinează în partea de nord cu proprietatea familiei A. I. și M., aceștia din urmă neavând un titlu de proprietate pentru suprafața de teren deținută, terenul fiind însă înscris în registrul agricol și făcând parte din totalul de 1,716 ha teren agricol, din care 0,24 ha în punctul ,,Fața Dealului” .
Lucrarea de specialitate întocmită în cauză de domnul expert L. I. G. a identificat proprietățile părților în raport de contractul de vânzare cumpărare încheiat în formă autentică și, respectiv, înscrierea în cartea funciară pentru reclamantul F. V. și în raport de înscrierile în registrul agricol pentru familia A. și a concluzionat că în raport de modul în care fiecare dintre părți a înțeles să facă dovada dreptului său de proprietate familia A. I. și M. nu ocupă teren din proprietatea reclamantului F. V..
În ceea ce privește însă stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile părților, expertul numit a abordat două variante, din care una respectă documentația cadastrală care a stat la baza intabulării dreptului de proprietate în favoarea reclamantului F. V. (linia de hotar fiind astfel o linie dreaptă pe toată lungimea dintre proprietățile părților), iar cealaltă are în vedere includerea în proprietatea reclamantului F. V. a stâlpului de alimentare cu energie electrică. În această din urmă variantă linia de hotar se frânge spre proprietatea familiei A. în partea de vest pe o lungime de 3,60 m pornind de la drumul comunal, devierea la drumul comunal fiind de 0,70 m spre interiorul proprietății familiei A..
În suplimentul la lucrarea de specialitate dispus de instanța de apel s-a confirmat această situație de fapt și această argumentație pentru cele două variante ale liniei de hotar, iar tribunalul apreciază că în condițiile în care singurul argument pentru care instanța de fond a ales varianta liniei de hotar frânte este includerea în proprietatea familiei F. a stâlpului care deservește cu energie electrică locuința, sentința apelată este lipsită de temei legal.
Art.560 C.civil stabilește că proprietarii terenurilor învecinate sunt obigați să contribuie la grănițuire prin reconstituirea hotarului și fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta, iar art.561 C.civil menționează că orice proprietar poate să își îngrădească proprietatea, suportând, în condițiile legii, cheltuielile ocazionate.
Astfel, potrivit dispozițiilor legale în materie, linia de hotar dintre proprietățile părților se stabilește în raport de întinderea dreptului de proprietate și această întindere a dreptului de proprietate se dovedește cu acte de proprietate. În speța de față, în condițiile în care familia A. nu are un înscris (în sensul legii) pentru a stabili cu exactitate întinderea dreptului, linia de hotar dintre proprietăți va avea în vedere documentația cadastrală care a stat la baza intabulării dreptului de proprietate pentru reclamantul F. V.. Această documentație cadastrală menționează o linie dreaptă care desparte proprietățile părților pe toată lungimea de 133,12 m, iar eventuala amplasare a stâlpului de electricitate nu are nici o relevanță pentru stabilirea liniei de hotar, cu atât mai mult cu cât în nota de constatare întocmită la data de 5.10.2012 de către Comisia locală R. pentru aplicarea Legii 18/1991 (în soluționarea acestor divergențe dintre părți) s-au identificat vechile semne de hotar și întinderea proprietăților părților și s-a concluzionat că în mod evident linia de hotar dintre proprietăți trebuie să fie o linie dreaptă.
În consecință, tribunalul apreciază că apelul de față este fondat, deoarece instanța de fond a stabilit o linie de hotar care nu este în concordanță cu dispozițiile art.557 Cod civil (care stabilește modalitatea de dobândire a dreptului de proprietate) și art.560-561 Cod civil (care stabilesc identificarea liniei de hotar dintre proprietăți), în sensul că a ales o variantă care are drept unic considerent includerea în proprietatea reclamantului F. V. a unei porțiuni de teren pe care se află amplasat stâlpul de electricitate ce deservește locuința acestuia, ignorând considerentele prevăzute de dispozițiile legale menționate anterior care să contribuie la stabilirea liniei de hotar. În baza art.296 C.pr.civ. va fi admis apelul de față și schimbată sentința instanței de fond, în sensul că se va stabili linia de hotar dintre proprietățile părților ca fiind o linie dreaptă pe aliniamentul A-B-C-D, astfel încât lățimea terenului apelanților la stradă în partea de vest să fie de 16,20 m, conform raportului de expertiză întocmit în apel.
Ca urmare a modificării capătului de cerere în grănițuire vor fi modificate și cheltuielile de judecată datorate de fiecare parte în fața instanței de fond, astfel încât vor fi compensate parțial cheltuielile de judecată, și anume în ceea ce privește onorariul de avocat, urmând ca pârâții să achite suma de 350 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în fond către reclamantul F. V., suma reprezentând jumătate din costul lucrării de specialitate întocmite în cauză, în aplicarea dispozițiilor art.560 Cod civil.
Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței de fond cu privire la capătul de cerere în revendicare care nu a fost criticat în apel și în baza art.274 C.pr.civ. va fi obligat intimatul reclamant la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel către apelanții pârâți, suma reprezentând onorariu avocat conform chitanței de la fila 12 din apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelanții pârâți A. I. și A. M., domiciliați în comuna R., ..Gorj împotriva sentinței civile nr.6456/25.09.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ și în contradictoriu cu intimatul reclamant F. V., domiciliat în ..Gorj.
Schimbă sentința civilă nr.6456/25.09.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ în sensul că stabilește linia de hotar dintre proprietățile părților ca fiind o linie dreaptă pe aliniamentul A-B-C-D, astfel încât lățimea terenului apelanților la stradă, în partea de vest, să fie de 16,20 m, conform raportului de expertiză întocmit în apel și compensează cheltuielile de judecată din fața instanței de fond parțial, cu obligarea pârâților A. I. și A. M. la plata sumei de 350 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în fond către reclamantul F. V..
Menține restul dispozițiilor sentinței civile nr.6456/25.09.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ cu privire la capătul de cerere revendicare.
Obligă intimatul reclamant F. V. la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel către apelanții pârâți A. I. și A. M..
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 21 Februarie 2014 la Tribunalul Gorj.
Președinte, V. B. | Judecător, N. B. | |
Grefier, L. P. |
Red. NB
j.f. I. D.
ex. 6/SL/ 24 martie
| ← Pretenţii. Decizia nr. 523/2014. Tribunalul GORJ | Ordonanţă preşedinţială. Hotărâre din 18-12-2014, Tribunalul GORJ → |
|---|
