Pretenţii. Decizia nr. 1376/2014. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1376/2014 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 08-12-2014 în dosarul nr. 1328/263/2013
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia nr. 1376/2014
Ședința publică din 08 decembrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE C. A. M.
Judecător Nicolița Ș.
Grefier A. P.
Pe rol se află soluționarea apelului civil formulat de apelanta pârâtă Societatea Complexul E. Oltenia SA împotriva sentinței civile nr.1186/03.07.2014 din pronunțată de Judecătoria M. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul reclamant H. N. și intimații pârâți S. D. Minieră Tg-J. și M. M., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic P. I. pentru apelanta pârâtă Societatea Complexul E. Oltenia SA și intimații pârâți S. D. Minieră Tg J. și M. M. și avocații S. M. și D. R. pentru intimatul reclamant H. N..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care consilier juridic P. I. depune la dosar înscrisuri folosite în alte cauze judiciare și practică judiciară.
Avocat S. M. solicită acordarea unui nou termen pentru studierea înscrisurilor depuse la dosar.
Tribunalul respinge cererea de amânare, întrucât înscrisurile depuse la dosar nu privesc prezentul litigiu și nu au fost depuse în termenul procedural.
Consilier juridic P. I. solicită efectuarea unei noi expertize specialitatea construcții arătând că au fost efectuate două expertize și între valorile stabilite prin acestea există o diferență mult prea mare.
Avocat D. R. solicită respingerea cererii, arătând că prima expertiză efectuată la fond nu a răspuns obiectivelor stabilite motiv pentru care s-a dispus cea de a doua expertiză.
Avocat S. M. solicită de asemenea, respingerea cererii de efectuare a unei noi expertize, arătând că prin primul raport de expertiză suma stabilită este derizorie și nu ar acoperi nici contravaloarea țiglei dacă aceasta ar fi înlocuită.
Tribunalul respinge cererea de efectuarea a unei expertize specialitatea construcții, întrucât administrarea acestei probe nu este necesară soluționării apelului.
Constatându-se că nu mai sunt cereri de formulat, apelul fiind în stare de judecată s-a acordat cuvântul.
Consilier juridic P. I. pentru apelanta pârâtă și intimații pârâți S. D. Minieră Tg-J. și M. M. solicită admiterea apelului conform cererii scrise, admiterea excepțiilor și respingerea acțiunii sau respingerea acesteia ca nefondată, iar în subsidiar casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale arată că obiectul Horăști a fost închis în 1999 și sunt aplicabile disp. art. 52 alin. 3 din Legea nr. 85/2003, neexistând licență de exploatare, acțiunea este prescrisă întrucât reclamantul deține titluri din anul 1996 și activitatea minieră a încetat în 1999, că expertiza geologică a fost întocmită necorespunzător, nefiind identificat corect terenul, Valea Zăstranei fiind la 10 km distanță de satul Băzăvani, între expertizele specialitatea construcții există diferențe valorice foarte mari și nu au fost dovedite lucrările de refacere de către reclamant.
Avocat D. R. pentru intimatul reclamant solicită respingerea apelului, arătând că răspunderea revine unității miniere fapta ilicită constă în depășirea pilierului de siguranță prin lucrările miniere, acțiunea nu a fost tardiv formulată întrucât degradările imobilului s-au produs în timp, chiar și în prezent, titlul de proprietate privește terenul, iar despăgubirile au fost solicitate pentru deteriorarea casei de locuit.
Avocat S. M. pentru intimatul reclamant solicită respingerea apelului ca nefondat, arătând că reclamantul are posibilitatea efectuării lucrărilor de consolidare a casei prin angajarea unei firme de specialitate.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei M. sub nr._, reclamantul H. N. a chemat în judecată pârâtele . SA, S. D. Minieră Tg-J., M. M., solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligate pârâtele să-i plătească contravaloarea lucrărilor de reparații (manoperă, materiale) la imobilul casă de locuit situat în satul Băzăvani, ..
În motivare, a arătat reclamantul că este proprietarul unui imobil, casă de locuit, situat în satul Băzăvani, ., care este afectat din cauza lucrărilor miniere de subteran efectuate de M. Horăști și M. Leurda, prin nerspectarea pilierului de siguranță al satului Băzăvani.
În drept și-a întemeiat cererea pe disp.art. 998 – 999 C.civ., art.1073, art. 1381 alin. 1, alin. 2, art. 1382 Cod Civil.
Legal citată pârâta . SA – S. D. Minieră Tg-J., M. M. a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune și lipsa calități procesuale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii.
Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinarea pârâtei solicitând respingerea excepțiilor invocate de pârâte privitor la lipsa calității procesuale pasive și prescripția dreptului material la acțiunii.
La solicitarea reclamantului, în cauză a fost încuviințată efectuarea unor expertize în specialitatea geologie și construcții, și au fost ascultați martorii propuși de către reclamant.
Prin sentința civilă nr. 1186/03.07.2014 din pronunțată de Judecătoria M. în dosarul nr._ au fost respinse excepțiile lipsei calității procesuale pasive și prescripției dreptului material la acțiune invocate de pârâte
A fost admisă în parte cererea formulată de reclamantul H. N., în contradictoriu cu pârâtele Societatea Complexul E. Oltenia SA, S. D. Minieră Tg-J. și M. M..
Au fost obligate pârâtele la plata către reclamant a sumei de 104.704 lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor de reparații pentru imobilul casă de locuit proprietatea reclamantului, situat în comuna Samarinești, . și a sumei de 6199 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că degradarea imobilului a început, într-adevăr, cu mult timp în urmă, dar nu s-a produs instantaneu, ci treptat, accentuându-se în timp. Cunoașterea cauzelor efective care au determinat aceste degradări, de asemenea nu a fost posibilă imediat, astfel fiind, acțiunea promovată la data de 13.05.2013 este formulată în termenul general de prescripție de 3 ani prevăzut de art.3 alin. 1 din Decretul 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, termen care nu s-a împlinit în cauză, câtă vreme factorul ce a cauzat prejudiciul reclamat (lucrările efectuate în subteran în zonă) continuă să acționeze și în prezent, astfel că excepția prescripției dreptului material la acțiune este nefondată.
În privința excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor, s-a constatat de către instanță că imobilul este amplasat pe teritoriul satului Băzăvani, ., așa cum rezultă din depozițiile martorilor audiați în cauză, rapoartele de expertiză întocmite de experții desemnați, și este afectat de lucrările miniere ce s-au desfășurat în zonă, astfel că pentru aceste considerente și cu respectarea dispozițiilor art.37 alin. 7 din Legea 85/2003 se reține de către instanță că pârâtele au calitate procesuală pasivă, titularul licenței rămânând ținut la repararea prejudiciului cauzat de culpa sa, chiar dacă prejudiciul a fost constatat după încetarea administrării, nefiind aplicabile dispozițiile art.52 alin. 3 și art.53 alin. 3 din Legea 85/2003 invocată de către pârâtă, pentru angajarea răspunderii Ministerului de resort, fiind necesare cele două condiții a fi îndeplinire, respectiv ca lucrările să fie oprite înainte de . Legii 85/2003 și să nu facă obiectul unei licențe, în speță nefiind îndeplinită cea de-a doua condiție prevăzută de textul de lege, respectiv lipsa unei licențe, așa cum rezultă din raportul de expertiză efectuat de expert în specialitatea geologie, O. A..
Cât privește fondul cauzei, instanța a reținut că reclamantul este proprietarul imobilului casă de locuit, situat în satul Băzăvani, ., dovada fiind făcută cu înscrisurile depuse la dosar. Acest imobil a fost identificat prin rapoartele de expertiză efectuate în cauză și se regăsește în actele depuse de reclamant.
Coroborând concluziile raportului de expertiză în geologie întocmit de expert O. A. cu cele ale raportului de expertiză întocmit de expert în construcții Romanos P., rezultă că imobilul este afectat de lucrările miniere executate în zonă.
În aceste condiții instanța a constatat aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art. 998 – 999 din Codul civil din 1864.
Răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie este instituită prin dispozițiile art. 998 și 999 din Codul civil din 1864 care constituie temeiul de drept comun pentru stabilirea condițiilor generale ale răspunderii civile delictuale.
Din cuprinsul celor două articole s-a reținut că, pentru angajarea răspunderii civile delictuale, se cer a fi întrunite cumulativ următoarele condiții: existența unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciu constând în intenție, neglijență ori imprudență.
Din probatoriul administrat în prezenta cauză, s-a reținut existența unui prejudiciu, constând în efectul negativ suferit de reclamant ca urmare a faptelor pârâtelor și că acest prejudiciu nu a fost reparat încă.
Cu privire la întinderea prejudiciului instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor 1385 alin. 1 Cod civil, prejudiciul se repară integral dacă prin lege nu se prevede altfel, în măsura în care este posibilă și prezintă interes pentru cel prejudiciat, repararea în natură a prejudiciului, prin restabilirea situației anterioare are prioritate față de repararea prin echivalent.
Întotdeauna prejudiciul se repară în integralitatea sa indiferent de forma de vinovăție în cauză neputându-se reține o culpă concurentă a pârâtului, culpă care să afecteze întinderea despăgubirilor.
Față de acestea, având în vedere că imobilul proprietatea reclamantului a fost afectat de lucrările miniere ale Mine Horăști, instanța a reținut în sarcina pârâtelor . SA- S. D. Minieră Tg. J. și M. M. o faptă ilicită, în sensul dispozițiilor art. 998 C.civ. 1864, activitatea desfășurată de acestea încălcând dreptul subiectiv al reclamantului.
Că, de asemenea, în mod evident există un raport de cauzalitate între faptă și prejudiciu în sensul că activitatea minieră desfășurată de pârâte a provocat un prejudiciu în patrimoniul părților.
În ceea ce privește existența vinovăției s-a apreciat de instanță că acțiunile pârâtelor sunt imputabile acestora.
De asemenea, sunt aplicabile dispozițiilor art. 37 alin. 5 din Legea 85/2003, Legea minelor, text de lege potrivit căruia titularul licenței rămâne ținut la repararea prejudiciului cauzat de culpa sa chiar dacă prejudiciul a fost constatat după încetarea administrării.
În același timp instanța a constatat că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 52 alin. 3 și art. 53 alin. 3 din Legea 85/2003, texte de lege invocate de pârâtă în apărare.
Astfel, art. 52 alin 3 din Legea 85/2003 stabilește că închiderea minelor si refacerea mediului in cazul minelor sau carierelor, al lucrărilor de explorare oprite înainte de . prezentei legi si care nu fac obiectul unei licențe se vor face cu acordul autorității competente, de către ministerul de resort, prin direcțiile de specialitate, cu fonduri bugetare. Textul de lege introduce două condiții cumulative, închiderea exploatării miniere înainte de anul 2003 și lipsa unei licențe, a doua condiție nefiind îndeplinită în cauza de față situație în care devin inaplicabile dispozițiile acestui text de lege.
Nemaifiind aplicabile dispozițiile art. 52 alin. 3 nu sunt aplicabile nici dispozițiile art. 53 alin. 3 din Legea 85/2003, textul făcând referire la procedura de reparare a prejudiciului.
În ceea ce privește întinderea prejudiciului suferit de reclamant s-a reținut că, repararea prejudiciului presupune o adevărată repunere a părților în situația anterioară printr-o reparare integrală, reprezentată de prejudiciul efectiv și de beneficiul nerealizat.
În cauza de față, acoperirea prejudiciului creat presupune, plata contravalorii lucrărilor de reparații ce se impun a se efectua la imobilul casă de locuit.
Astfel, din raportul de expertiză specialitatea construcții întocmit de expert Romanos P., căruia instanța îi va acorda preferință având în vedere gradul ridicat de degradare a imobilului, pentru repararea căruia sunt necesare lucrări de amploare, astfel cum rezultă din raportul de expertiză geologic, rezultă că valoarea prejudiciului cauzat reclamantului, constând în lucrări de reparare și protejare a imobilului casă de locuit este de 104 704 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta Societatea Complexul E. Oltenia SA criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, solicitând admiterea excepțiilor lipsei calității procesuale pasive și a prescripției dreptului la acțiune și respingerea acțiunii sau respingerea acțiunii ca nefondată, iar în subsidiar casarea sentinței și trimiterea cauzei la rejudecare instanței de fond.
În motivarea apelului pârâta a arătat că acțiunea a fost promovată la 13.05.2013, M. Horăști s-a închis în anul 1999 conform HG nr. 1846/2004, titlul de proprietate nr._ este emis în 1996, iar de la această dată până la formularea acțiunii a trecut un termen mai mare de trei ani.
Referitor la lipsa calității procesuale pasive pârâta apelantă a arătat că, în conformitate cu Legea nr. 61/1998, responsabilitatea urmării obligațiilor rezultate din planul de încetare a activității miniere aparține autorității competente, pentru companiile și societățile naționale miniere această urmărire se face împreună cu Ministerul de Resort, că autoritatea competentă este Agenția Națională pentru Resurse Minerale, care are printre atribuții urmărirea aplicării măsurilor stabilite pentru protecția suprafeței și a subsolului, în cursul și după terminarea activității miniere, invocând disp. art. 40 și art. 52 și urm. din Legea nr. 85/2003.
Că Societatea Complexul E. Oltenia SA nu are nici o obligație dintre cele la care se referă art. 37 alin. 5 din Legea nr. 85/2003, întrucât această unitate nu a deținut licență de exploatare pentru M. Horăști, primele licențe de concesiune potrivit legii nr. 85/2003 s-au acordat de ANRM București Companiei Naționale a Lignitului în perioada 2000 – 2002, întrând în vigoare la data aprobării prin hotărâre de guvern și publicare în Monitorul Oficial, respectiv 2004 – 2008.
Apelanta pârâtă susține, sub acest aspect, că răspunderea revine Ministerului de Resort, prin Direcțiile de Specialitate, respectiv MECMA – Direcția Generală de Resurse Minerale, conform art. 56 lit. k din Legea nr. 85/2003.
Pe fondul cauzei apelanta pârâtă a susținut că exploatarea abatajelor de lignit în subteran s-a făcut numai în baza aprobării și avizării proiectantului și s-au respectat limitele de exploatare din proiect, expertiza geologică s-a bazat pe considerații personale ale expertului, fără a se prezenta planuri de situație, măsurători privind perimetrul Minei Horăști și gospodăria reclamantului, în raportul de expertiză se face referire la Valea Zăstrana, lac de dimensiuni considerabile care se află la aproximativ 10 km distanță de satul Băzăvani, respectiv în zona Miculești.
Totodată, s-au arătat că au fost efectuate două expertize specialitatea construcții, între care există o diferență foarte mare privind sumele ce reprezintă contravaloarea lucrărilor de reparații la imobilul casă de locuit, iar instanța de fond a respins cererea pârâtei de efectuarea a unei noi expertize de către trei experți, reținând în mod eronat valoarea de 104.704 lei, deși imobilul este foarte vechi, iar expertul M. I. a arătat că degradările s-au produs datorită neexecutării la timp a reparațiilor curente și capitale, imobilul a fost amplasat în pantă, reclamantul nu a prezentat documente de calitate pentru lucrările realizate, efectuându-le cu muncă nespecializată.
Prin întâmpinarea formulată reclamantul H. N. a solicitat respingerea apelului, arătând că pasivul și activul Minelor Horăști și Leurda au fost preluate de M. M., M. Horăști a fost desființată în 1999 și M. Leurda în 2004, prin HG nr. 1024/2011 a fost înființată Complexul E. Oltenia SA ce are în subordine sucursala D. Minieră Tg-J. și M. M., astfel că pârâtele au calitate procesuală pasivă, întrucât imobilul reclamantului a fost afectat de lucrările efectuate de pârâte, iar dacă pârâtele apreciau că răspunderea revine ministerului de resort,puteau formula cereri de chemare în garanție.
Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune, intimatul reclamant a arătat că degradările nu s-au produs instantaneu și o singură dată, ci au perpetuat, repetat și accentuat în timp, astfel că acțiunea formulată la 13.05.2013 nu este în afara termenului general de prescripție.
Că din expertiza geologică și cea în construcții rezultă afectarea casei ca urmare a lucrărilor miniere de subteran ale Minei Horăști și Leurda prin nerespectarea pilierului de siguranță al satului Băzăvani afectându-se altfel structura de rezistență, că au fost stabilite lucrările necesare reparării și protejării imobilului în condiții de siguranță, lucrări evaluate la 104.704 lei.
Tribunalul, verificând actele și lucrările dosarului, constată că apelul este întemeiat, urmând a fi admis, anulată sentința și trimisă cauza spre rejudecare instanței de fond, pentru următoarele considerente:
În raport de obiectul cauzei și împrejurările litigiului instanța de fond a apreciat necesară efectuarea unei expertize geologice pentru identificarea terenului în litigiu, a terenului pe care s-au efectuat lucrări miniere, dacă s-au produs degradări la imobilul reclamantului și dacă există legătură de cauzalitate între lucrările miniere și aceste deteriorări precum și dacă pârâtele dețin licență de exploatare pentru perimetrul unde au desfășurat lucrări miniere.
Administrarea acestei probe impunea respectarea cerințelor prevăzute de art. 335 alin. 1 și 2 C.pr.civ..
Din înscrisurile existente la dosar rezultă că în vederea efectuării expertizei geologice expertul a convocat părțile pentru data de 21.10.2013 la locul litigiului, dată la care a fost încheiat un proces verbal semnat de expert, reclamant și reprezentanții pârâtelor, din care rezultă că există neconcordanță între obiectivele fixate de instanță și constatările de la fața locului urmând a se solicita reconsiderarea obiectivelor geologice. Din acest proces verbal rezultă că nu au fost efectuate nici un fel de identificări și părțile nu au dat nici un fel de lămuriri, ci doar că obiectivele fixate sunt necorespunzătoare.
Prin cererea depusă la 04.11.2013 expertul O. A. a solicitat instanței stabilirea de noi obiective pentru expertiza geologică în raport cu lucrările miniere de subteran existente în zona gospodăriei reclamantului, solicitare încuviințată de instanță prin încheierea din 14.11.2013.
Contrar acestei situații de fapt, în raportul de expertiză depus de expertul O. A. la 28.11.2013 se menționează că pentru efectuarea expertizei părțile au fost convocate la locul litigiului la data de 21.10.2013, deci expertiza a fost efectuată în baza convocării din 21.10.2013.
Totodată, nu există dovada că părțile au mai fost convocate ulterior datei de 14.11.2013 și nici că expertul a mai făcut o deplasare în teren în condițiile impuse de art. 335 alin. 1 și 2 C.pr.civ, raportul de expertiză fiind lovit de nulitate în raport de aceste împrejurări.
Neconvocarea părților pentru efectuarea expertizei la fața locului în scopul respectării drepturilor acestora de a da lămuriri în legătură cu obiectul cauzei afectează raportul de expertiză cu o nulitate relativă necondiționată, potrivit art. 176 pct. 2 C.pr.civ., iar pârâta apelantă a invocat această nulitate prin cererea depusă la 13.01.2014, anterior primului termen de judecată ce a urmat depunerii raportului de expertiză, însă instanța de fond nu s-a pronunțat asupra acestei solicitări, deși se impunea anularea raportului de expertiză și refacerea acestuia.
Din considerentele sentinței rezultă că soluția instanței de fond s-a întemeiat preponderent pe raportul de expertiză întocmit de expertul O. A. în ceea ce privește identificarea terenului pe care se află imobilul reclamantului, a terenului supus activității miniere, a cauzelor ce au determinat degradarea solului și implicit a construcției reclamantului, existența licenței de exploatare pentru teren, aspecte de care depinde atât soluționarea excepțiilor prescripției dreptului la acțiune, a lipsei calității procesuale pasive, cât și a fondului cauzei, astfel că se impune trimiterea cauzei spre rejudecare, raportul de expertiză fiind nul și impunându-se refacerea acestuia. Totodată, tribunalul are în vedere că și expertiza de specialitatea construcții s-a întemeiat pe raportul de expertiză geologică.
La rejudecare, pe lângă efectuarea expertizelor necesare identificării terenului reclamantului, a perimetrului în care pârâtele au desfășurat activități miniere, a cauzelor deteriorării imobilului, identificării lucrărilor necesare reparării acestuia și stabilirii contravalorii lor, instanța va analiza și dispozițiile legale care reglementează acordarea licenței de exploatare pentru lucrările miniere, inclusiv împrejurarea că aceste licențe se publică în Monitorul Oficial, astfel că orice parte interesată poate face dovada dacă licența a existat sau nu. De asemenea, vor fi avute în vedere și celelalte susțineri ale părților exprimate prin cererea de apel și întâmpinare.
Văzând și disp. art. 480 alin. 3 C.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul apelului formulat de apelanta pârâtă Societatea Complexul E. Oltenia SA, cu sediul în Tg-J., ., nr. 5, județul Gorj împotriva sentinței civile nr.1186/03.07.2014 din pronunțată de Judecătoria M. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul reclamant H. N., domiciliat în comuna Samarinești, . și intimații pârâți S. D. Minieră Tg-J., cu sediul în Tg-J., .. 1-15, județul Gorj și M. M., cu sediul în municipiul M., Calea Severinului nr. 19, județul Gorj.
Anulează sentința și trimite cauza pentru rejudecare aceleiași instanțe.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 08 decembrie 2014, la Tribunalul Gorj.
Președinte, C. A. M. | Judecător, Nicolița Ș. | |
Grefier, A. P. |
Red. C.M.
Tehnored. L.P.
Jud. fond P.D.O.
6 ex/06 Ianuarie 2015
| ← Fond funciar. Decizia nr. 747/2014. Tribunalul GORJ | Anulare act. Decizia nr. 919/2014. Tribunalul GORJ → |
|---|
