Pretenţii. Hotărâre din 18-03-2014, Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 18-03-2014 în dosarul nr. 4653/317/2012*
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 467/2014
Ședința publică de la 18 Martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. S. S.
Judecător V. N.
Judecător M. T.
Grefier L. P.
Pe rol judecarea recursului civil declarat de recurentul reclamant M. E C. împotriva sentinței civile nr. 2967/11.12.2013 pronunțată de Judecătoria Târgu – Cărbunești în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul reclamant M. E C., lipsă fiind intimații pârâții D. R. C. C., primarul comunei Săulești în calitate de președinte al Comisiei Locale de Fond funciar Săulești și C. L. de Fond Funciar Săulești.
Procedura completă.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință după care s-a luat act că recurentul reclamant nu solicită termen pentru a observa întâmpinarea formulată de către recurentul pârât D. R. C C..
Nemaifiind alte cereri de formulat constatând recursul în stare de judecată s-a acordat cuvântul.
Recurentul reclamant a expus motivele de recurs invocate și în scris și a solicitat să fie obligat pârâtul la plata sumei de 50 lei /zi, daune interese, să se aibă în vedere decizia civilă nr. XX a Înaltei Curți de Casație și Justiție care prevede admisibilitatea unor acțiuni privitoare la transformarea daunelor cominatorii în daune interese
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față
Prin sentința civilă nr. 2967/11.12.2013 s-a respins acțiunea formulată de reclamantul M. E. C., domiciliat în comuna Săulești, ., în contradictoriu cu pârâții D. R. C. C. - Primarul comunei Săulești, județul Gorj, în calitate de Președinte al Comisiei Locale de Fond Funciar Săulești, județul Gorj și C. L. de Fond Funciar Săulești.
Pentru a hotărî astfel s-a reținut că prin cererea înregistrată la Judecătoria Tg-Cărbunești sub nr._, reclamantul M. E. C. a chemat în judecată și personal la interogatoriu pe pârâtul D. R. C. C., în calitate de președinte al Comisiei Locale de Fond Funciar Săulești, județul Gorj, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța, să dispună transformarea daunelor cominatorii, stabilite în sarcina pârâtului prin dispozitivul deciziei civile nr. 1.362 din data de 26.05.2011, pronunțată de Tribunal Gorj în dosarul nr._ în daune moratorii, pentru întârzierea eliberării titlului de proprietate nr._ din 24. 10. 2011, privind suprafața de 5000 mp, aferentă HCJ nr. 28 din 15. 10. 1991, și la plata daunelor interese compensatorii, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a terenului pe ultimii 3 ani pentru care nu i s-a eliberat titlul de proprietate.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin decizia civilă nr. 1362 din 26. 05. 2011 pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr._ i-a fost admis recursul, fiind obligat pârâtul să procedeze la întocmirea documentației necesare emiterii titlului de proprietate pe numele reclamantului pentru suprafața validată prin HCJ nr. 28 din data de 15. 10. 1991 și să o înainteze către organul județean, sub sancțiunea obligării Primarului comunei Săulești la plata daunelor cominatorii în cuantum de 50 lei/zi, începând cu data de 26.05.2011, și până la îndeplinirea obligației, că, la data de 17. 08. 2010, în favoarea reclamantului a fost eliberat procesul verbal de punere în posesie nr. 1062 pentru suprafața de 5.000 mp, iar prin adresa nr. 4.137 din 11. 10.2011 C. locală de Fond Funciar, din cadrul Primăriei Săulești a înaintat către OCPI Gorj documentația în vederea completării titlului de proprietate.
A mai arătat reclamantul că daunele cominatorii stabilite prin dispozitivul deciziei civile 1362 din 26.05. 2011, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, nu aveau caracterul unor despăgubiri civile, acestea neputând fi executate silit, posibilitatea creditorului fiind doar aceea să transforme daunele cominatorii stabilite prin sentință în despăgubiri civile, solicitând, fie daune moratorii pentru întârzierea eliberării titlului de proprietate, fie daune interese compensatorii, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a terenului pentru care nu i s-a eliberat titlul de proprietate, că decizia menționată este opozabilă primarului comunei Săulești, în calitate de președinte al Comisiei Locale de Fond Funciar Săulești, astfel că acesta trebuia să se supună forței obligatorii a hotărârii judecătorești și să o execute întrutotul și în cel mai scurt timp.
In continuarea motivării, reclamantul a invocat lipsa prerogativelor dreptului de proprietate, respectiv posesia, folosința și dispoziția, determinată de neexecutarea obligațiilor de către pârât, astfel că solicită transformarea daunelor cominatorii în cuantum de 50 lei în daune moratorii de 50 lei /zi de întârziere pe perioada 26. 05._11, pentru întârzierea eliberării titlului de proprietate pentru terenul de 5000 mp, dar și obligarea pârâtului la plata daunelor compensatorii pe ultimii 3 ani, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a terenului, la care era îndreptățit în calitatea sa de nepot de soră al autoarei U. I N M., născută M., așa cum rezultă din actul de dotă din anul 1927, poziția 3, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
La data de 16.01.2013 pârâtul a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată, invocând și autoritatea de lucru judecat în raport de Sentința Civilă nr. 2441/07.09.2012, pronunțată de Judecătoria Tg. Cărbunești în Dosarul nr._ *, irevocabilă prin Decizia nr. 3278/12.11.2012 a Tribunalului Gorj.
Excepția a fost respinsă la termenul din 08.03.2013.
Pe fondul cauzei, pârâtul D. R. C. a arătat că între el în calitate de primar, și reclamant, a avut loc o corespondență, aducându-i la cunoștință că, de bună credință, în vederea eliberării titlului de proprietate pentru terenul de 5000 mp, a înaintat către OCPI Gorj documentația înregistrată sub nr. 3956/17.08.2010, punându-l și pe reclamant în posesie prin procesul verbal nr. 1062/17.08.2010 cu terenul de 5000 mp, în temeiul Sentinței Civile nr. 1893/05.06.2009, dar OCPI a refuzat emiterea titlului de proprietate, motivat de faptul că, prin Sentința Civilă nr. 1893/2009, nu s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul de 5000 mp, iar prin adresa nr. 4082/26.08.2010, a adus la cunoștință reclamantului acest refuz.
Ulterior, așa cum susține pârâtul prin întâmpinare, reclamantul a promovat o acțiune, obiect al dosarului nr._, prin care a solicitat obligarea Comisiei locale de fond funciar, reprezentată de primar, să întocmească și să înainteze documentația la CJFF Gorj în vederea eliberării titlului de proprietate, această cerere fiind admisă prin Sentința Civilă nr. 2818/06.10.2010, prin care cererea completatoare privind obligarea la plata daunelor cominatorii a fost respinsă.
Că, Sentința Civilă nr. 2818/2010 a fost modificată prin decizia nr. 1362/2011, în sensul că au fost acordate și daunele cominatorii, situație în care așa cum a arătat pârâtul în întâmpinare de bună credință a făcut diligențele necesare pentru îndeplinirea obligației, în sensul că a procedat el la legalizarea hotărârii, aceasta nefiind investită cu formulă executorie de către reclamant, iar în 11.10.2011 cu adresa nr. 4137 a înaintat documentația la OCPI Gorj.
In continuarea întâmpinării, pârâtul a subliniat caracterul daunelor cominatorii, reținut în doctrină și jurisprudență, arătând că, pentru transformarea acestora în daune compensatorii, este necesar a se dovedi existența condițiilor răspunderii civile delictuale, ceea ce, în speță, nu s-a dovedit.
Prin sentința civilă nr. 851 din 08.03.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr._, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul M. E. C., domiciliat în comuna Săulești, ., în contradictoriu cu pârâtul D. R. C. C., - Primarul comunei Săulești, județul Gorj, în calitate de Președinte al Comisiei Locale de Fond Funciar Săulrești, județul Gorj, și cu C. L. de Fond Funciar Săulești, având ca obiect pretenții – daune moratorii și daune compensatorii.
Împotriva sentinței și a încheierii de ședință din 2.04.2013 a declarat recurs recurentul reclamant M. E. C., criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie, recurs ce a fost admis prin Decizia nr. 1440/11.06.2013, casata sentința și încheierea și trimisă cauza spre rejudecare.
A reținut instanța de control că prin sentința civilă recurată a fost respinsă acțiunea reclamantului fără a se motiva in fapt aceasta soluție în raport de ambele petite ale cererii de chemare în judecată respectiv cererea pentru transformarea daunelor cominatorii stabilite in sarcina președintelui comisiei locale prin dispozitivul sentintei civile cu nr. 1362/26.05.2011 in daune moratorii pentru întârzierea eliberării titlului de proprietate cu nr._/24.10.2011 pentru suprafața de 5000 m.p. aferenta HCJ 28/1991 cât si cererea pentru plata daunelor interese compensatorii reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a terenului pentru ultimii trei ani pentru care nu i s-a eliberat titlul de proprietate. In acest sens se arata in decizia civilă, in rejudecare urmează ca instanța să administreze probe in vederea soluționării ambelor capete de cerere si in vederea dovezii datei la care s-a comunicat titlul de proprietate către petent.
Pe rolul Judecătoriei Tg.Cărbunești, cauza a fost înregistrată la data de 02.07.2013.
La data de 12.09.2013 pârâtul D. R. C. a formulat întâmpinare prin care a arătat că titlul de proprietate nr._/24.10.2011 emis în favoarea defunctei U. M. a fost ridicat la data de 24.11.2011 de fiul reclamantului, respectiv M. C A..
A precizat reclamantul în legătură cu cauza dedusă judecății, că prin dispozitivul sentinței civile nr 1893/05.06.2009, pronunțată în dosarul nr._, rămasă definitiva „se constata nulitatea absoluta parțiala a titlului de proprietate nr._/09.01,2006 emis pe numele paratei U. Sevastita cu privire a 5000 m.p teren cu lățime de 8m si lungime de 625 m,situate în t 52, p 50,cu vecini la n-S. I., s-B. M. E-CFR,la v-drum judetean, însa nu s-a dispus si la obligarea comisiei locale Săulesti de a întocmi documentația în vederea eliberării titlului de proprietate cu privire la suprafața de 5000 mp,pentru care a fost constatată nulitatea parțiala a t.p. nr._/2006 și chiar dacă nu au fost obligați prin dispozitivul acestei sentințe judecătorești ,având în vedere faptul ca reclamantul este cunoscut instanțelor judecătorești prin promovarea a sute de procese si pentru a evita alte eventuale procese cu acesta,a fost înaintata în data 20.08.2010 documentația in vederea eliberării titlului de proprietate pentru suprafața 5000 mp.
A mai arătat reclamantul că prin nota de constatare nr. 1223/25.08.2010 OCPI Gorj a comunicat că există deficiențe ce trebuie remediate, ca prin adresa nr.4082/26.08.2010 a înaintat către reclamant nota de constatare primita de la OCPI GORJ, dar acesta nu a făcut decât să trimită adrese cu răspunsuri și abia la data data de 05.05.2011 a remis o copie a acestui raport, astfel reclamantul a avut o conduită culpabilă.
Au fost atașate întâmpinării în copie sentința civilă nr. 2812/06.10.2010, procesul verbal de punere în posesie, raport de expertiză, adresa nr. 4468/27.09.2010, adresa nr. 151/11.01.2011, adresa nr. 4600/07.10.2010, adresa nr. 3956/17.08.2010, adresa nr. 3141/16.06.2010, adresa nr. 4082/26.08.2010, adresa nr. 3142/16.06.2010.
La termenul de judecată din data de 25.09.2013, cauza a fost suspendată în temeiul art. 242 alin. 1 din. Codul de procedură civilă..
La data de 25.10.2013, reclamantul a depus cerere de repunere pe rol a cauzei.
La termenul de judecată din data de 27.11.2013 reclamantul a arătat că nu este de acord să se administreze proba cu expertiză și a solicitat admiterea probei cu înscrisuri.
Prin nota de ședință din data de 09.12.2013 reclamantul a depus o altă notă de ședință la care a atașat interogatoriul adresat pârâților, HCJ nr. 28/15.10.1991, adresa nr .18/29/25.11.2011 emisă de OCPI Gorj, sentința civilă nr. 2818/06.10.2010, sentința civilă nr. 1893/05.06.2009, titlul de proprietate nr._/09.01.2006, schițe teren, extras din aplicația ECRIS, proces verbal de punere în posesie.
Analizând întreg materialul probator administrat în cauză, prin prisma dispozițiilor ce reglementează materia fondului funciar instanța a constatat următoarea stare de fapt si de drept:
Prin sentința civila cu nr. 1893/5.06.2009 a fost admisa în parte acțiunea formulata de reclamantul M. E.C., s-a constatat nulitatea absoluta parțială a titlului de proprietate cu nr._/2006 cu privire la suprafața de 5000 m.p. teren situat in T 52, P 50, au fost obligați parații în solidar la plata către reclamant a sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecata onorariu expert.
Sentința civila a rămas definitiva prin respingerea recursului declarat in cauza.
La data de 17.08.2010 a fost întocmit procesul verbal de punere în posesie cu nr. 1062 fila 17 în favoarea reclamantului pentru suprafața de 5000 m.p., iar la data de 20.08.2010 a fost înaintata documentația in vederea emiterii titlului de proprietate catre OCPI Gorj.
La data de 1.03.2010 la cererea reclamantului instanța prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 1.03.2010 a dispus îndreptarea erorii materiale in sensul menționării vecinului din partea de nord a terenului începând de la est catre vest pe distanta de 50, 6 m S. I. apoi pe distanta de 573,4 m a numitei U. Sevastita.
Potrivit notei de constatare întocmita de OCPI la data de 35.08.2010 fila 19 documentația a fost restituita in original in vederea remedierii deficientelor acestea constând in opinia instituitei in faptul ca prin sentința civila mai sus menționata nu s-a dispus si cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 5000 m.p., suprafata pentru care a fost întocmit procesul verbal de punere in posesie. Urmare a acestei adrese, parata comisie a adus la cunoștința reclamantului starea de fapt menționând in adresa cu nr. 4082/26.08.2010 in sensul de a găsi modalitatea de a rezolva situația.
Totodata la data de 27.09.2010 fila 27 reclamantul a fost invitat la sediul primariei pentru a prezenta raportul de expertiza precum si încheierea de îndreptare a erorii materiale, înscrisuri necesare înaintării documentației in vederea emiterii titlului de proprietate, solicitate potrivit aceleiași note de constatare a OCPI.
In continuare se reține că reclamantul a promovat acțiune pentru obligația de a face, prin sentința civila cu nr. 2818/6.10.2010 fiindu-i admisa acțiunea in parte, obligata CLFF Saulesti sa înainteze documentația in vederea emiterii titlului de proprietate pentru suprafața de 5000 m.p. atribuita reclamantului prin HCJ cu nr. 28/1991 potrivit procesului verbal de punere in posesie întocmit, fiind respinsa cererea privind daunele cominatorii si cererea de acordare a cheltuielilor de judecata.
Împotriva sentinței civile a formulat recurs reclamantul prin decizia civila cu nr. 1362/26.05.2011 fiind admis recursul si obligat primarul președinte al CLFF Saulesti la daune cominatorii in cuantum de 50 lei/zi de întârziere pana la îndeplinirea obligației de înaintare a documentației necesare emiterii titlului de proprietate.
La data de 10.10.2011 a fost legalizata sentința civila pentru obligație de a face si prin adresa cu nr. 4137/11.10.2011 a fost înaintata documentația in vederea emiterii titlului de proprietate pentru suprafața de 5000 m.p. Titlul de proprietate a fost înmânat fiului reclamantului la data de 24.11.2011 fiind emis la data de 24.10.2011 fila 11.
Prin acțiunea introductiva de instanța reclamantul solicita transformarea daunelor cominatorii stabilite in sarcina paratului in daune moratorii pentru întârzierea in emiterea titlului de proprietate pentru suprafața de 5000 mp. pe perioada 26.05.2011 si pana la data de 11.10.2011 data la care a fost înaintata documentația la OCPI Gorj, si plata de daune interese compensatorii reprezentând contravaloarea lipsei de folosința a terenului pe ultimii trei ani pentru care nu s-a eliberat titlul de proprietate.
Se retine așadar ca paratul a executat obligația stabilita in sarcina sa . aproximativ de 5 luni de la data rămânerii irevocabile a sentinței prin care a fost condamnat la plata de daune cominatorii.
Așa cum s-a reținut și în doctrină, dar și în practica judecătorească și în cuprinsul Deciziei XX/2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată într-un recurs în interesul legii, daunele cominatorii reprezintă un mijloc de constrângere spre a-l determina pe debitor să-și execute obligația asumată.
Ele sunt un mijloc indirect de asigurare a executării în natură a obligațiilor, cu posibilitatea de a fi aplicate chiar și în cazul obligațiilor intuitu personae. Daunele cominatorii nu au nici o legătură cu prejudiciul încercat de creditor și nu au un caracter reparator, ci caracterul unei pedepse civile tocmai prin amenințarea pe care o prezintă pentru debitor.
Pentru repararea prejudiciului pe care creditorul îl suferă ca urmare a neexecutării totale sau parțiale a obligației debitorului, se poate cere obligarea acestuia din urmă la daune compensatorii (înlocuirea daunelor cominatorii cu daune compensatorii în măsura prejudiciului suferit).
Astfel, potrivit disp.art.1073 cod civil, „creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației”, iar dacă acest lucru nu este cu putință, el „are dreptul la desdăunare”. Aceste desdăunări reprezintă echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutării sau executării necorespunzătoare de către debitor și se numesc despăgubiri (daune interese) compensatorii.
Condițiile de acordare a acestor daune interese sunt acele condiții existente în cazul răspunderii civile delictuale, fapta ilicită în speță constând în neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligației de către debitorul acesteia.
Raportându-ne la condițiile antrenării răspunderii civile delictuale (art.998, 999 cod civil) rezultă că pentru acordarea daunelor compensatorii trebuie întrunite cumulativ cele patru condiții și anume: existența unei fapte ilicite, existența unui prejudiciu, legătura de cauzalitate între faptă si prejudiciu si vinovăția autorului faptei ilicite cauzatoare de prejudiciu.
În ceea ce privește prejudiciul cauzat reclamantului prin neexecutarea imediata a obligației de a inainta documentatia in vederea emiterii titlului de proprietate, instanța reține că acesta nu a fost dovedit de catre reclamant in cauza, prejudiciu solicitat fiind raportat la lipsa de folosinta a terenului, în lipsa unei expertize de specialitate instanta neputand stabili intinderea acestuia.
Pe de alta parte instanta retine ca reclamantul a fost pus în posesie potrivit sentintei civile inca din data de 17.08.2010, si in aceste conditii nu a fost impiedicat să-și cultive terenul in suprafata de 5000 m.p.
De asemenea sentinta civila în obligatie de a face a fost indeplinita . de catre parat, neputandu-se sustine ca a stat in pasivitate cata vreme a indeplinit fomalitatile pentru legalizarea sentintei civile in vederea intocmirii documentatiei pentru a fi înaintata oficiului de cadastru.
Nu poate fi retinuta atitudinea culpabila a paratului care inca din anul 2010 a inaintat documentatia in vederea emiterii titlului de proprietate, titlu ce nu a putut fi emis datorita deficientelor costatate de OCPI aduse la cunostiinta prin adresele inaintate catre reclamant sugerandu i se practic modalitatile legale pe care le are de parcurs. Are aici in vedere instanta corespondenta purtata de comisie cu paratul in urma intocmirii notei de constatare, fila 29.
Astfel reclamantul nu s-a aflat în imposibilitatea de a - si exercita în mod real efectiv dreptul de proprietate asupra terenului reconstituit în condițiile în care a fost pus în posesie, deși în sarcina pârâților nu fusese intstituită o asemenea obligație prin sentința civila cu nr. 1893/2009 .
Pentru cele mai sus arătate instanța a respins primul petit al cererii de chemare in judecata.
Al doilea petit al cererii de chemare in judecata ce are ca obiect obligarea paratului la plata de daune compensatorii pe ultimii trei ani, reprezentand contravaloarea lipsei de folosință, a fost de asemenea respins.
Opinia instantei are in vedere faptul ca în legatura cu terenul in suprafata de 5000 m.p. reclamantul a avut litigii, solutia irevocabila cu privire la nulitatea titlului de proprietate cu nr._/2006 fiind pronunțată la data de 12.11.2009 ( decizia civilă cu nr. 2695.) De asemenea obligația Comisiei Locale de a înainta documentația în vederea emiterii titlului de proprietate există de la data de 26.05.2011, fila 72.
Or, asa cum s-a retinut în considerentele de mai sus reclamantul a fost pus în posesie la data de 17.08.2010 prin procesul verbal de punere în posesie cu nr. 1062 fila 17, dată la care terenul încă era in litigiu, de la aceasta dată reclamantul putând cultiva terenul, iar înainte de aceasta dată pretenția reclamantului nu are temei legal.
Se retine de asemenea faptul ca în nota de ședință, fila 84, depusa de reclamant la ultimul termen de judecata, acesta solicita instanței anularea contractului de vânzare cumpărare pentru suprafața de 1,9 ha achiziționata de parat.
Aceasta solicitare reprezintă în opinia instanței o modificare a cererii de chemare in judecata făcuta de reclamant peste termenul prev de art.132 c.pr.civ, în rejudecare după casarea cu trimitere, astfel reclamantul va fi decăzut din dreptul de a modifica acțiunea. Aceeași opinie o are instanța si în privința cererii prin care acesta solicita radierea intabulării la OCPI.
Împotriva sentinței a declarat recurs recurentul reclamant M. E C. criticând-o pentru nelegalitate. A susținut în motivele de recurs că au fost dovedite faptele ilicite ale Comisiei Locale de Fond Funciar Săulești întrucât deși a fost validat prin HCJ 28 din 15.10.199, pârâta a reconstituit în mod ilegal suprafața de 5000 mp unei terțe persoane, astfel că prejudiciul nu se rezumă numai raportat la dispozitivul sentinței din 17.10.2010 prin care acesta a fost obligat la înaintarea documentației către OCPI Gorj. A susținut că nota de constatare de la fila 29 nu este opozabilă, iar recurentul se află în imposibilitatea de exercita dreptul de proprietate asupra celor 5000 mp întrucât pârâtul a intabulat această suprafață pe numele său și al soției sale, astfel că instanța trebuia să țină seama de decizia XX a Înaltei Curți de Casație și Justiție și să transforme daunele cominatorii în cuantum de 50 lei/ zi întârziere în daune interese. A invocat că în mod greșit a fost respins și capătul doi de cerere prin care solicita contravaloarea recoltei pe ultimii trei ani, fiind încălcate de către instanța de fond indicațiile deciziei 1440/2013 a Tribunalului Gorj, dar și dispozițiile art. 998,999 Cod civil, fiind întrunite toate condițiile răspunderii civile delictuale. A motivat recurentul că potrivit HG 31/1991 C. L. de fond funciar era obligată să înainteze documentația in vederea eliberării titlului de proprietate. A susținut că în mod greșit nu s-a avut în vedere de către instanța de fond că pârâtul în calitate de persoană fizică a intabulat în mod fals la OCPI suprafața de 5000 mp în condițiile în care așa cum rezultă din HCJ nr. 28/15.10.1991 această suprafață îi este recunoscută recurentului în calitate de nepot de soră a autoarei U. I N M., neexistând nici un contract de vânzare-cumpărare încheiat între U. I N M. și U. Sevastița, aspect recunoscut și de pârât.
Reanalizând actele și lucrările dosarului în raport de criticile formulate se constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
HG 131/1991 și apoi HG 890/2005 au reglementat printre atribuțiile Comisiei Locale și pe acelea de punere în posesie prin delimitare în teren persoanele îndreptățite să primească terenul, completarea fișelor de punere în posesie a acestora după validare de către C. Județeană a propunerilor făcute și înmânarea titlurilor de proprietate potrivit competențelor ce le revin. Rezultă din adresa numărul 18/29/25.11.2011 emisă de OCPI Gorj că titlul de proprietate numărul_/24.10.2011 emis pe defunct U. M. cu moștenitori M. E C. a fost ridicat în data de 22.11.2011 de către reprezentantul Comisiei Locale Săulești respectiv de către Vînătoriu G., aceasta semnând pentru ridicarea titlului de proprietate.
În considerarea acestei adrese instanța de recurs a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare pentru administrarea de probatorii în vederea soluționării celor două capete de cerere cu care a fost învestită. Cu prilejul rejudecării după casare, instanța de fond a pus în discuție necesitatea efectuării în cauză a unei expertize pentru stabilirea prejudiciului așa cum rezultă din încheierea din 27.11.2013, iar reclamantul nu a fost de acord cu admiterea acestei probe precizând la interogatoriul de la fila 51 că nu este de acord cu expertiza și nu achită onorariul de expert, înțelegând să se prevaleze pentru dovedirea pretențiilor doar de acte.
Se apreciază de către tribunal că în lipsa administrării acestei probe necesară soluționării pretențiilor reclamantului nu se putea stabili întinderea prejudiciului, iar existența prejudiciului este una din condițiile antrenării răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 998-999 Cod civil.
Nici celelalte motive de recurs nu sunt fondate. Reclamantul a solicitat prin cererea aflată la file 83 din dosarul instanței de fond depusă pentru termenul de judecată din 11.12.2013, anularea contractului de vânzare –cumpărare pentru suprafața de 1,91 ha cumpărată de pârâtul D. și pentru cea de 5000 mp precum și anularea intabulării la OCPI Gorj și Cartea Funciară, astfel că față de data formulării acestor solicitări de către reclamant și dispozițiile legale privitoare la termenul de modificare a cererii de chemare în judecată prevăzut de art.132 cod procedură civilă, în mod corect instanța de fond a reținut că reclamantul este decăzut din dreptul de a modifica acțiunea, cauza aflându-se în cel de-al doilea ciclu procesual, la ultimul termen de judecată.
Față de aceste considerente constatând că sentința este legală și nu subzistă niciunul din motivele prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă in temeiul art 312 Cod procedură civilă, tribunalul respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurentul reclamant M. E C. împotriva sentinței civile nr. 2967/11.12.2013 pronunțată de Judecătoria Târgu – Cărbunești în dosarul nr._, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Martie 2014.
Președinte, A. S. S. | Judecător, V. N. | Judecător, M. T. |
Grefier, L. P. |
Red. M.T/teh.O.V
2ex/19.03.2014
Jud.fond C.P
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 40/2014. Tribunalul GORJ | Întoarcere executare. Decizia nr. 813/2014. Tribunalul GORJ → |
|---|
