Revendicare imobiliară. Decizia nr. 674/2014. Tribunalul GORJ

Decizia nr. 674/2014 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 29-05-2014 în dosarul nr. 2270/95/2014

Dosar nr._

Cod operator: 2443

ROMÂNIA

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 674/2014

Ședința publică de la 29 Mai 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE N. U.

Judecător V. N.

Judecător M. G.

Grefier Firuța Ș.

Pe rol fiind judecarea cererii de revizuire formulată de revizuentul P. G. împotriva deciziei civile nr.182 din 06.02.2014 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns revizuentul P. G., lipsă fiind intimații . SA - Sucursala Divizia Minieră Tg J. prin Unitatea Minieră de Carieră Tismana reprezentată de consilier juridic M. E., . SA, C. L. de fond funciar Câlnic, C. Județeană de fond funciar Gorj și . SA - Sucursala Divizia Minieră Tg J..

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care constatând cererea de revizuire în stare de judecată s-a acordat cuvântul:

Revizuentul P. G. a solicitat admiterea cererii de revizuire conform motivelor scrise, arătând că instanța de recurs reține culpa intimatei, însă nu îi reține nici o obligație în sarcina ei, propunând rezolvarea pe cale amiabilă, astfel că îi este afectat dreptul de proprietate și este târât în mai mule procese.

Totodată, a precizat că solicită obligarea pârâtei să mute cadastrul de pe terenul său pentru a-și putea exercita dreptul de proprietate în deplină și liniștită posesie cu toate prerogativele sale.

Consilier juridic M. E. a solicitat respingerea cererii de revizuire, arătând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.322 C.pr.civ., susținând că revizuentul apreciază în mod greșit că instanța de recurs s-a pronunțat asupra unor lucruri ce nu s-au cerut, deoarece nu putea să depășească limitele obiectului acțiunii cu care a fost investită, cererea de chemare în judecată având ca obiect revendicare.

TRIBUNALUL

Asupra cererii de revizuire de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg J., sub nr._, reclamantul P. G. a chemat în judecată pârâtele C. L. de Fond Funciar Cîlnic, C. Județeană Gorj și Exploatarea Miniera de Cariere Rovinari, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța, să oblige pârâtele să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie . tarlaua 31, .> În motivare, reclamantul a arătat că este proprietarul parcelei 1511/1 din tarlaua 31, . al părinților săi, conform Titlului de proprietate nr._/23.05.2002, însă, ulterior intrării sale în posesie, C. L. de Fond Funciar Cîlnic a eliberat, peste . continuarea ei, adeverința parțială de punere în posesie nr. 2376/28.05.2007, pentru urmașii lui C. I. G. din satul Pinoasa, aceștia înstrăinând terenul Exploatării Miniere de Cariere Rovinari.

A mai precizat reclamantul că din planul parcelare atașat adeverinței de proprietate pentru urmașii lui C. I. G., parcelă pentru care li s-a făcut cadastru, reiese că aceasta este poziționată la sud de . când în planul de încadrare în . de cadastru Gorj, cele două parcele sunt suprapuse.

Prin precizarea depusă la data de 04.03.2013, reclamantul a arătat că înțelege să cheme în judecată Exploatarea Minieră de Cariere Rovinari, C. L. Cîlnic și C. Județeană Gorj pentru a fi obligate pârâtele să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 4300 mp situată în tarlaua 31, . ca vecini la N – pe U. I., la E – pe P. I. și P. V., la S – pe C. G. și I. V. și la V – pe H. V..

Pârâta E.M.C.Rovinari a depus, la data de 20.03.2013, întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii reclamantului ca fiind nelegală și netemeinică, invocând lipsa calității procesual pasive a sa.

Reclamantul P. G. a depus răspuns la întâmpinare, solicitând respingerea excepției invocate de parată, atașând următoarele înscrisuri: proces verbal din data de 11.02.2002 încheiat de C. pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 Cîlnic, plan de amplasament și delimitare a imobilului nr. 5931/05.02.2013 al O.C.P.I. Gorj și adresa nr._/13.09.2012 către E.M.C. Rovinari.

În ședința publică din 05.04.2013, apărătorul reclamantului a precizat că înțelege să se judece în contradictoriu cu CEO – Divizia Minieră Tg J., reprezentanta paratei fiind de acord cu precizarea, arătând ca Exploatarea Minieră de Cariere Rovinari, a devenit un punct de lucru, fără personalitate, al Complexului E. Rovinari.

Prin sentința civilă nr.7284/23.10.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ a fost admisă excepția lipsei calității procesual pasive a Comisiei Locale de Fond Funciar Cîlnic și a Comisiei Județene Gorj, invocată din oficiu.

A fost respinsă acțiunea formulata de reclamantul P. G. împotriva Comisiei Locale de Fond Funciar Cîlnic și a Comisiei Județene Gorj, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesual pasivă.

A fost admisă în parte, acțiunea cu precizările ulterioare, formulată de reclamantul P. G., cu domiciliul în ., în contradictoriu cu paratul C. E. Oltenia - Divizia Minieră Tg J., cu sediul în Tg J., .. 1-15, jud. Gorj.

A fost obligat pârâtul să lase în deplina proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 2465 mp, situat in ., ., individualizat în raportul de expertiză întocmit de expert N. P., prin punctele 8,9,3,4, 5, 7,8.

A fost obligat pârâtul C. E. Oltenia - Divizia Minieră Tg J. la plata sumei de 1217,41 lei către reclamant, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a analizat cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor C. L. de Fond Funciar Cîlnic și C. Județeană Gorj, instanța reține:

Calitatea procesuală pasivă este una dintre condițiile de exercitare a acțiunii civile, reclamantul având obligația să dovedească identitatea dintre pârâtul chemat în judecată și subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecații.

Dreptul de proprietate este un drept absolut, exclusiv și perpetuu care conferă titularului, exercițiul liber și nestingherit al tuturor prerogativelor sale - posesia, folosință și dispoziția - afară de cazul în care dreptul este dezmembrat prin voința acestuia din urma, iar cel mai energic mijloc de apărare al dreptului de proprietate este acțiunea în revendicare, definită ca fiind acțiunea reală prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului său cere restituirea acestui bun de la posesorul neproprietar.

Cum în speța de față, pârâtele C. L. de Fond Funciar Cîlnic și C. Județeană Gorj nu au posesia terenului revendicat de reclamant, se impunea admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a acestora.

Reclamantul P. Gh. G. este proprietarul unui teren în suprafață de 4300 mp situat în . 31, având ca vecini la N- U. I., la E- P. V. si P. V., S- Isfan V. și Caldaruse G., la V H. V..

Pârâta C. E. Oltenia deține o suprafață de 4100 mp teren pășune în extravilanul comunei Cîlnic, ., . nr. cadastral_, în baza contractului de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 5143/15.11.2011.

Așa cum rezultă din raportul de expertiză efectuat în cauză de expert N. P., terenul reclamantului, așa cum a fost el reconstituit de C. Locala de Fond Funciar Cîlnic și găsit la fața locului, se suprapune cu terenul cumpărat de parata CEO - Divizia Miniera Tg - J. prin actul, Contract de vânzare-cumpărare aut. sub nr. 5143/15.11.2011 de BNP R. Davitoiu, pe o suprafața de 2465 mp, fiind delimitat în schița la raport prin punctele: 8,9,3,4,5,7,8.

Același expert a arătat că amplasamentul terenului cadastrat, cu nr. cadastral atribuit_, proprietatea pârâtei C. E. Rovinari, nu corespunde cu amplasamentul terenului reconstituit cu actul, adeverința parțială nr. 2376/28.05.2007, terenul cadastral fiind suprapus parțial peste terenul reclamantului.

Din depozițiile martorilor H. G. si D. G., reiese ca terenul in litigiu este liber, nu este afectat de lucrari agricole sau miniere, reclamantul realizând periodic acțiuni de taiere a mărăcinilor si lăstarilor.

În consecință, instanța a comparat drepturile autorilor de la care provin cele două titluri și a dat câștig de cauză părții care a dobândit de la autorul al cărui drept este preferabil.

Instanța a mai constatat că titlul de proprietate nr._ din 2002 emis reclamantului a fost eliberat ca urmare a parcurgerii procedurii prevăzută de Legea nr. 18/1991 privind reconstituirea dreptului de proprietate, iar amplasamentul terenului în litigiu, reprezentat grafic în planul anexa nr. 1 la raportul de expertiză, corespunde cu amplasamentul atribuit de C. Locala de Fond Funciar Cîlnic, conform procesului verbal de punere în posesie din 11.02.2002 și extrasul de plan cadastral, L-34-119-A-c-2-fl.

A mai reținut instanța că în ceea ce privește actul de proprietate al pârâtei, s-a constatat că la baza contractului de vânzare cumpărare au stat adeverința parțială nr. 2376/28.05.2007 și procesul verbal de punere în posesie nr. 2376/2007, eliberate de C. L. Cîlnic, dar cu toate acestea nu au preferabilitate față de actele reclamantului întrucât nu s-a dovedit finalizarea procedurii Legii nr.18/1991 pentru înstrăinătorii terenului, în sensul că nu s-a eliberat titlu de proprietate pe numele acestora.

În consecință, procedând la compararea actelor de proprietate ale reclamantului și respectiv al pârâtei, instanța a apreciat că titlul primului este mai bine caracterizat și face dovada deplină a proprietății dobândite de pârâți de la un autor care la rândul său a dobândit dreptul de proprietate după parcurgerea procedurii prevăzute de Legea nr.18/1991, acordând astfel preferință titlului reclamantului în procedura de comparare a titlurilor de proprietate, specifică acțiunii în revendicare.

Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta . SA - Sucursala Divizia Minieră Tg-J. prin Unitatea Minieră de Carieră Tismana criticând-o pentru nelegalitate.

S-a susținut că din declarațiile martorilor propuși de reclamant a reieșit că terenul reclamantului nu este afectat de lucrări miniere, deci este liber, reclamantul realizând periodic lucrări de tăiere a mărăcinilor și lăstarilor, terenul fiind plantat cu viță de viepe care reclamantul nu a mai întreținut-o;că amplasamentul terenului de 2465 m.p. proprietatea reclamantului nu este ocupat de amplasamentul terenului achiziționat de societate prin contractul de vânzare cumpărare nr.5143/2011. S-au prezentat concluziile raportului de expertiză, susținându-se în final că amplasamentul terenului reclamantului este corect din punct de vedere fizic (la fața locului) și nu este afectat de lucrările miniere ale societății și că amplasamentul terenului cu numărul cadastral nr._ înscris în C.F. a comunei Cîlnic așa cum a fost cumpărat prin contractul de vânzare cumpărare nr.5143/2011 nu corespunde cu amplasamentul terenului reconstituit prin adeverința de proprietate nr.2376/2007, astfel terenul cadastrat al societății menționate fiind suprapus parțial peste amplasamentul terenului reclamantului.

Totodată, a mai susținut recurenta că instanța de fond a confundat cererea în revendicare care presupune o ocupare efectivă din punct de vedere fizic al terenului cu o documentație cadastrală, respectiv instanța de fond a făcut o confuzie în condițiile în care raportul de expertiză a stabilit clar că există o suprapunere de cadastru, de acte în tocmite greșit și nu de teren ocupat fizic.

S-a făcut precizarea că modificarea cadastrală a amplasamentului terenului de 4100 mp poate fi realizată în condițiile art.28-33 din Legea 7/1996 și a apreciat că pentru lămurirea în detaliu asupra terenului cadastrat era necesară a fi întocmită în cauză o nouă expertiză topografică.

A fost criticată sentința și cu privire la cheltuielile de judecată apreciindu-le exagerat de mari cu referire specială la onorariu de avocat.

Prin decizia civilă nr.182 din 06.02.2014 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ a fost admis recursul declarat de recurenta pârâtă . SA - Sucursala Divizia Minieră Tg-J. prin Unitatea Minieră de Carieră Tismana, împotriva sentinței civile nr.7284 din 23.10.2013, pronunțată de Judecătoria Tg-J., în dosarul nr._ .

A fost modificată sentința în sensul că a fost respinsă acțiunea.

Pentru a pronunța această decizie, s-a reținut că reclamantul P. G. a chemat în judecată pârâtele C. L. de Fond Funciar Cîlnic, C. Județeană Gorj și Exploatarea Miniera de Cariere Rovinari, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța, să oblige pârâtele să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie . tarlaua 31, .> În motivare, reclamantul a arătat că este proprietarul parcelei 1511/1 din tarlaua 31, . al părinților săi, conform Titlului de proprietate nr._/23.05.2002, însă, ulterior intrării sale în posesie, C. L. de Fond Funciar Cîlnic a eliberat, peste . continuarea ei, adeverința parțială de punere în posesie nr. 2376/28.05.2007, pentru urmașii lui C. I. G. din satul Pinoasa, aceștia înstrăinând terenul Exploatării Miniere de Cariere Rovinari.

Prin precizarea depusă la data de 04.03.2013, reclamantul a arătat că înțelege să cheme în judecată Exploatarea Minieră de Cariere Rovinari, C. L. Cîlnic și C. Județeană Gorj pentru a fi obligate pârâtele să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 4300 mp situată în tarlaua 31, . ca vecini la N – pe U. I., la E – pe P. I. și P. V., la S – pe C. G. și I. V. și la V – pe H. V..

Acțiunea în revendicare este acțiunea proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar și care presupune dovedirea de către reclamant a dreptului de proprietate asupra terenului revendicat dar și a faptului ocupațiunii nelegitime a terenului din partea pârâtului.

Așadar, în cauza dedusă judecății reclamantul a făcut dovada dreptului său de proprietate conform titlului nr._/23.05.2002.

Pârâta a invocat dobândirea unui drept de proprietate asupra unui teren în suprafață de 4100 mp situat în tarlaua 31 . baza contractului de vânzare cumpărare încheiat cu vânzătorii C. G., C. Ghe G., P. I. și N. P., vânzători care au dobândit proprietatea terenului înstrăinat prin reconstituire în baza Legii 18/1991, dovedind aceasta cu adeverința parțială nr.2376/28.05.2007 și procesul verbal de punere în posesie cu același număr și dată.

A mai reținut instanța de recurs cu privire însă la ocupațiune care presupune așa cum s-a menționat o posesie efectivă dar nelegitimă din partea pârâtei, martorul H. G. propus chiar de reclamant a preciazt că în prezent terenul nu este muncit, însă în trecut reclamantul a avut viță de vie plantată pe acesta pe care a lăsat-o neîntreținută, însă periodic a procedat la tăierea mărăcinilor și lăstarilor, chiar în toamna anului 2012 l-a văzut pe reclamant că realiza lucrări de curățire a terenului. A mai precizat că pe terenul ce se cuvenea numiților P. I., N. P. și C. G. se efectuează lucrări de haldare.

Martorul D. G. a susținut că terenul nu este în prezent muncit de nimeni, având categoria de fânețe și că de la reclamant ar fi aflat că este ocupat de exploatarea minieră.

Prin expertiza efectuată în cauză a fost identificat terenul reclamantului în suprafață de 4300 mp conform titlului de proprietate ca fiind teren situat în tarlaua nr.31, ., categoria de folosință pășune. De asemenea a fost identificat terenul proprietatea pârâtei C.E.O.Divizia Minieră Tg-J., conform contractului de vânzare cumpărare nr.5143/15.11.2011, stabilindu-se că în raport de acesta terenul este în suprafață de 4100 mp și este situată în tarlaua 31, ..

A stabilit expertul că pentru terenul dobândit prin contractul de vânzare cumpărare nr.5143/15.11.2011 raportat la adeverința de proprietate parțială nr.2376/28.05.2007 nu se respectă amplasamentul prin documentația cadastrală.

A mai precizat expertul că terenul reconstituit prin adeverința parțială nr.2376/2007 cuprins în tarlaua nr.31, . cu suprafața de 4100 mp ce a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare nr.5143/2011 la B.N.P. R. D. și are amplasamentul atribuit prin reconstituire la Sud de terenul reconstituit reclamantului P. G., rezultând astfel că nu s-a respectat cu ocazia efectuării cadastrului în baza contractului de vânzare cumpărare amplasamentul atribuit prin adeverința parțială nr.2376/2007.

Totodată s-a concluzionat de către expert că la data efectuării cercetării topografice terenul reclamantului nu era afectat de lucrările miniere din zonă, iar prin suplimentul la raportul de expertiză tehnică judiciară expertul a susținut că există o necorelare între acte cu privire la amplasament și vecini pentru terenul pârâtei și că ar trebui ca să fie lămurită de către C. locală de fond funciar unde se află exact amplasamentul terenului pârâtei reconstituit prin adeverința parțială nr.2376/2007.

Ulterior același expert a precizat că . este 1511/1 și nu 4511/1 dar a precizat că respectiva greșeală de redactare nu modifică cu nimic datele de identificare ale terenului.

În condițiile în care terenurile așa cum sunt identificate de expert și sunt cuprinse în actele de proprietate ale părților au amplasamente diferite, deci nu există o suprapunere între actele de proprietate ale părților, în mod greșit instanța de fond a recurs la procedeul juridic de comparare a titlurilor de proprietate depuse de părți pentru a stabili care dintre acestea este mai caracterizat.

S-a concluzionat de instanța de recurs că nu intră în discuție întrunirea elementelor de admisibilitate ale acțiunii în revendicare în lipsa unei ocupațiuni fizice, efective a terenului, soluția fiind cea legată de anularea documentației cadastrale greșit întocmite pentru terenul dobândit de pârâtă în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.5143/2011 întocmit de B.N.P. D. R. și respectiv de rectificare a intabulării în cartea funciară, operațiune care se poate realiza și în mod amiabil prin refacerea documentației de către pârâtă culpabilă de altfel cu privire la nerespectarea cu ocazia înscrierii în cartea funciară a amplasamentului terenului dobândit prin contract de vânzare cumpărare.

Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire revizuentul P. Gh. G., susținând că instanța de recurs a schimbat încadrarea juridică întrucât deși reține o culpă a pârâtei, nu reține nici o obligație în sarcina acestuia, astfel că i s-a încălcat dreptul de proprietate fiind purtat prin proces de mai mult de 1 an de zile.

S-a apreciat că dacă intimata era de bună credință se rezolva litigiul pe cale amiabilă pe timpul derulării procesului și că în cauză nu ne aflăm în nici una din situațiile prevăzute de art.304 C.pr.civ., motiv pentru care trebuia respins recursul ca nefondat.

S-a concluzionat că cererea de revizuire este fondată în raport de disp.art.322 alin.2 Cpor.civ., respectiv instanța de recurs s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut și solicită admiterea revizuirii, anularea deciziei și respingerea recursului, cu obligarea pârâtei să mute cadastrul de pe terenul său pentru a-și putea exercita dreptul de proprietate în deplină și liniștită posesie cu toate prerogativele sale.

Intimata . SA a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire, susținând că se invocă apărări de fond care au fost verificate și cenzurate de instanța de recurs și nu sunt îndeplinite dispozițiile prevăzute de art.322 punct 2 Cpr.civ.

Tribunalul, analizând motivele de revizuire prin prisma dispozițiilor art.322 punct 2 Cpr.civ.,constată că este nefondată cererea de revizuire având în vedere următoarele considerente:

Potrivit art.322 alin.1, punct 2 Cpr.civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul se poate cere dacă s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.

Prin cererea formulată, reclamantul a solicitat instanței obligarea pârâtelor să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie . tarlaua 31 . precizarea depusă la data de 04.03.2013 a arătat că înțelege să cheme în judecată pârâtele pentru a fi obligate să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 4300 mp, situată în Tarlaua 31, .>

Instanța de fond a procedat la compararea titlurilor de proprietate depuse de părți pentru a stabili în funcție de modul în care sunt caracterizate aceste titluri de proprietate, calitatea de proprietar a unei părți implicate în cauză.

S-a concluzionat de către instanța de fond că având în vedere că probele administrate au dovedit că terenul reclamantului este ocupat în parte de către C. E. Oltenia-Divizia Minieră Tg.J., a dispus obligarea pârâtei să lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafața de 2465 mp, individualizat în raportul de expertiză.

Instanța de recurs, judecând recursul a reținut că în condițiile în care terenurile așa cum au fost identificate de expert și sunt cuprinse actele de proprietate au amplasamente diferite, deci nu există o suprapunere între actele de proprietate ale părților, în mod greșit instanța de fond a recurs la procedeul juridic de comparare a titlurilor de proprietate.

În condițiile în care acțiunea introductivă a avut un singur capăt de cerere, respectiv acțiunea în revendicare și instanța de recurs, judecând recursul a modificat sentința și a respins acțiunea în revendicare, nu se poate reține drept motiv de revizuire întemeiat pe dispozițiile art.322 punct 2 Cpr.civ., acela că instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri ce nu s-au cerut, nu s-a pronunțat asupra ce s-a cerut sau a dat mai mult decât s-a cerut.

Revizuirea, fiind o cale extraordinară de atac, dispozițiile legale care o reglementează sunt de strică interpretare, încât exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile și în condițiile prevăzute expres de lege.

Cel de-al doilea motiv de revizuire constituie o exigență a principiului disponibilității procesuale, principiu în conformitate cu care instanța este ținută să statueze numai în limitele în care a fost sesizată.

În considerarea celor expuse, tribunalul constată că instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut, reținând că nu intră în discuție întrunirea elementelor de admisibilitate ale acțiunii în revendicare în lipsa unei ocupațiuni fizice efective a terenului, soluția legală fiind cea de anulare a documentației cadastrale greșit întocmite pentru terenul dobândit de pârâtă în baza contractului de vânzare cumpărare și respectiv de rectificare a intabulării în cartea funciară, cu îndrumarea că părțile pot realiza această operație și pe cale amiabilă, motiv pentru care urmează a respinge cererea de revizuire nefiind îndeplinite dispozițiile prevăzute de art.322 alin.1 punct 2 C.pr.civ.;

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul P. G. împotriva deciziei civile nr.182 din 06.02.2014 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ ca nefondată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 29.05.2014.

Președinte,

N. U.

Judecător,

V. N.

Judecător,

M. G.

Grefier,

Firuța Ș.

Red N.U.

6Iunie 2014

Thn. . ex

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Revendicare imobiliară. Decizia nr. 674/2014. Tribunalul GORJ