Revendicare imobiliară. Decizia nr. 767/2014. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 767/2014 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 04-09-2014 în dosarul nr. 3939/95/2014
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 767/2014
Ședința publică de la 04 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. A. C.
Judecător M. G.
Judecător N. U.
Grefier Firuța Ș.
Pe rol fiind judecarea contestației în anulare formulată de contestatorii C. M. V., P. V., C. D. M., C. L. Ș., M. C. V. împotriva deciziei civile nr. 2342/27.11.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr._ **.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul B. L. F., au lipsit contestatorii C. M. V., P. V., C. D. M., C. L. Ș., M. C. V., intimații S. Constanțași S. C. C. reprezentați de avocat B. I. în substituire pentru avocat B. A..
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care intimatul B. Laurețiu F. a solicitat amânarea cauzei la un nou termen pentru a-și angaja apărător.
Instanța pune în discuție cererea formulată.
Avocat B. I. solicită respingerea cererii.
Tribunalul respinge cererea având în vedere că nu este primul termen de judecată și de la data înregistrării contestației intimatul a avut suficient timp pentru a-și asigura apărărea.
Constatând că părțile nu mai formulează alte cereri se consideră procesul în stare de judecată și se acordă cuvântul:
Avocat B. I. a susținut în primul rând excepția tardivității formulării contestației în anulare pe motiv că aceasta a fost formulată după ce executarea silită s-a finalizat astfel că nu au fost respectate termenele prevăzute de disp.art.319 alin.1 și 401 alin.1 C.pr.civ. Pe fond a solicitat respingerea contestației ca nefondată cu obligarea contestatorilor la cheltuieli de judecată.
Intimatul B. L. F. a solicitat respingerea contestației în anulare.
TRIBUNALUL
Asupra contestației în anulare de față:
Prin sentința civilă nr. 1819/08.07.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr._ ** a fost admisă cererea reconvențională privind pe pârâții-reclamanți reconvențional S. C., domiciliată în C., .. 3, ., ., județul D. și S. C. C., domiciliat în C., .. 3, ., citat și în ., la familia N. E., față de pârâții C. M. V., domiciliat în C., .. 36, județul D., P. V., domiciliat în București, ., ., ., sector 4, C. D. M., domiciliat în București, .. 72, ., ., C. L. Ș. domiciliat în C., str. . A, ., . și M. C. V., domiciliat în București, . 2.
Au fost obligați pârâții, în solidar, la plata sumei de_,43 lei către pârâții - reclamanți reconvențional S. C. și S. C. C., reprezentând contravaloarea lucrărilor și îmbunătățirilor aduse la imobilul casă situat în comuna Țînțăreni, ..
Pentru a pronunța această sentință a reținut instanța că prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1445/01.06.2010 B. L. F. a dobândit în proprietate de la C. L. Ș., C. D. M., M. C. V., P. V. și C. M. V. o casă de locuit cu 5 camere și un teren intravilan în suprafață de 630 mp, imobile ce au fost folosite anterior de S. C. și S. C. C..
Prin contractul de închiriere nr.2847/12.09.2002 S. C. C. a închiriat de la Consiliul Local Țînțăreni clădirea preluată de la C. M. Edmeea, imobilul fiind folosit de pârâții reclamanți reconvenționali până în anul 2006, ca spațiu comercial, sens în care i s-au adus îmbunătățiri, lucrările fiind efectuate cu bună credință, contravaloarea lor fiind în sumă de 25.741,43 lei.
A apreciat astfel instanța că în speță sunt incidente disp.art.494 alin. 3 teza II a C.civ. privind constructorul de bună credință, astfel încât a atins cererea reconvențională și a obligat pârâții în solidar la plata sumei de 7542 lei cheltuieli de judecată către pârâții reclamanți reconvenționali.
Împotriva sentinței au declarat recurs pârâții criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate cu motivarea că tribunalul a apreciat eronat probatoriul administrat și a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor legale.
Prin decizia civilă nr. 2342/27.11.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr._ ** a fost respins ca nefondat recursul declarat de recurenții pârâți C. M. V., P. V., C. D. M., C. L. Ș., M. C. V. împotriva sentinței civile nr.1819/08.07.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr._ **.
Au fost obligați recurenții la 950 lei cheltuieli de judecată către intimații pârâți S. C. și S. C. C..
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut următoarele:
Referitor la excepția prescripției dreptului la acțiune, s-a reținut că problema de drept a fost dezlegată prin decizia nr.946/08.04.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj care a stabilit că termenul de prescripție curge de la data la care pârâții-reclamanți S. au cunoscut că pârâții au înstrăinat imobilul, adică au dispus prin act de vânzare inclusiv de îmbunătățirile efectuate de ei la imobil. Cum contractul de vânzare cumpărare a fost încheiat în luna iunie 2010, iar cererea reconvențională a fost formulată la data de 22.03.2011, termenul de prescripție nu este împlinit.
Pe fond s-a reținut că chiar dacă în anul 2002, când pârâții reclamanți au încheiat contractul de închiriere nr.2847/12.09.2002 imobilul avea destinația de alimentară, această situație nu este de natură să îndreptățească pârâții la însușirea îmbunătățirilor necesare efectuate la imobil cu bună credință de către pârâții reclamanți, îmbunătățiri pentru care nu era necesară autorizație de construcție, întrucât ele au constat în lucrări de reparație, renovare și montare mobilier.
S-a reținut că în mod corect a apreciat instanța buna credință a pârâților reclamanți și a aplicat dispozițiile art.494 alin.3 teza a II a C.civ. care prevede că în situația în care plantațiile clădirile și orele au fost făcute de un terț cu bună credință, proprietarii terenului nu vor putea cerere ridicarea lor, dar va avea dreptul să înapoieze valoarea materialelor și 0prețul muncii sau să plătească o sumă de bani egală cu aceea a creșterii valorii fondului.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare contestatorii C. M. V., P. V., C. D. M., C. L. Ș., M. C. V..
În motivarea contestației au susținut că nu au beneficiat de un proces echitabil conform disp.art.10 din Legea nr.304/2004, cauza fiind soluționată la 27.11.2013 de un alt complet de judecată decât cel căruia i-a fost repartizată inițial.
Au mai invocat că instanța de recurs a soluționat cauza cu rea-credință și eludând dispozițiile legale, respectiv Legea nr.7/1996 potrivit căreia imobilul care face obiectul cauzei este casă de locuit și nu spațiu comercial așa cum a reținut instanța. Au fost respinse cererile de probatorii, în sensul de a se face dovada că imobilul este casă de locuit și au fost ignorate înscrisurile, respectiv extrasele de carte funciară nr._ și 2679/2010, precum și dispoziția primarului nr.640/2006 prin care contestatorii au dobândit o casă de locuit.
S-a mai susținut că intimații nu au făcut dovada că au închiriat un spațiu comercial, nici nu s-a depus la dosar o autorizație privind schimbarea destinației imobilului, extrasele de carte funciară atestă că imobilul nu este spațiu comercial ci casă de locuit, prin urmare motivarea instanțelor este eronată și în contradicție cu probele de la dosar.
Contestatorii au solicitat admiterea contestației, anularea deciziei 2342/27.11.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj și rejudecarea recursului .
Atașat contestației s-a depus la dosar dispoziția nr.640/2006, extrasul de carte funciară nr._, contractul de închiriere nr.2847/2002 și certificatul fiscal 2679/2010.
Intimații S. C. și S. C. C. au formulat întâmpinare prin care au invocat excepția tardivității contestației în anulare față de dips.art.319 alin.1 C.pr.civ., potrivit cărora contestația se poate formula înainte de începerea executării silite, iar în timpul acesteia, până la termenul stabilit de art.401 alin.1, lit.b și c Cpr.civ. În speță, contestația în anulare a fost formulată după ce executarea silită s-a finalizat.
Pe fond s-a solicitat respingerea contestației, având în vedere că aceasta este o cale extraordinară de atac, admisibilă numai pentru motivele prevăzute de art.317 și 318 C.pr.civ., ori motivele invocate de contestator nu se încadrează în cele prevăzute de lege, fiind critici referitoare la soluționarea pe fond a litigiului.
Analizând contestația în anulare în raport de actele și lucrările dosarului, tribunalul constată și reține următoarele:
Excepția tardivității invocată de intimați prin întâmpinare nu este întemeiată și urmează a fi respinsă. Practica judiciară a statuat că decizia de respingere a unui recurs nu este susceptibilă de executare silită chiar dacă cuprinde obligația de plată a unor cheltuieli de judecată și poate fi atacată cu contestație în anulare în cel mult 1 an calculat de la data deciziei pentru care se poate cere executarea silită.
În speță, prin decizia 2342/27.11.2013 a fost respins recursul formulat împotriva sentinței civile 1819/2013 a Judecătoriei Tg.Cărbunești, astfel că nu sunt aplicabile disp.art.319 alin.1 C.pr.civ.
Pe fond, contestația în anulare este neîntemeiată din următoarele considerente:
Contestația în anulare ca și cale extraordinară de atac este admisibilă exclusiv pentru situațiile prevăzute la art.317 C.pr.civ.( necompetența instanței sau nelegala citare a părților) și art.318 C.pr.civ. ( greșeală materială sau nepronunțarea asupra unui motiv de recurs).
Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că această cale extraordinară de atac nu este admisibilă pentru greșita apreciere a probelor sau aplicarea greșită a legii deoarece acestea sunt motive de reformare a hotărârii, posibilă doar în recurs și nu în contestație în anulare.
În speță, în motivarea contestației, contestatorii invocă greșita interpretare de către instanțe a probelor de la dosar privind destinația imobilului care a făcut obiectul contractului de închiriere dintre părți, ori aceste motive se referă la probleme de fond care nu pot fi invocate pe calea contestației în anulare.
În consecință, pentru considerentele arătate, tribunalul va respinge ca nefondată contestația în anulare, urmând ca în baza art.274 Cpr.civ., contestatorii să fie obligați la 650 lei cheltuieli de judecată către intimații S. C. C. și S. C., reprezentând onorariu apărător.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția tardivității.
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorii C. M. V., P. V., C. D. M., C. L. Ș., M. C. V. împotriva deciziei civile nr. 2342/27.11.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr._ ** ca nefondată.
Obligă contestatorii la 650 lei cheltuieli de judecată către intimați.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Septembrie 2014.
Președinte, M. A. C. | Judecător, M. G. | Judecător, N. U. |
Grefier, Firuța Ș. |
Red AM.C.
08 Septembrie 2014
Thn. .
| ← Pretenţii. Decizia nr. 331/2014. Tribunalul GORJ | Fond funciar. Decizia nr. 684/2014. Tribunalul GORJ → |
|---|
