Contestaţie la executare. Decizia nr. 262/2013. Tribunalul HARGHITA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 262/2013 pronunțată de Tribunalul HARGHITA la data de 25-03-2013 în dosarul nr. 4660/268/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL HARGHITA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.262/R
Ședința publică din data de 25 martie 2013
Completul compus din:
Judecător: S. E. - Președinte
Judecător: M. I.
Judecător: P. M.
Grefier: L. B.
Pe rol pronunțarea deciziei civile în recursul declarat de recurenta K. M., împotriva sentinței civile nr.668 din data de 02.03.2012, pronunțată de Judecătoria O. S., în contradictoriu cu intimatul B. Z. P., având ca obiect contestație la executare.
În lipsa părților.
Se constată că judecarea cauzei în fond a avut loc în ședința publică din data de 26 ianuarie 2013, mersul dezbaterilor și susținerile părților fiind consemnate în încheierea din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
TRIBUNALUL,
Deliberând, constată următoarele:
I. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Odorheiul S. sub nr._ contestatorul B. Z. P. în contradictoriu cu intimata K. M. a solicitat:
-suspendarea executării silite în dosarul de executare nr.290/E/2011 deschis la Biroul Executorului Judecătoresc B. M., până la soluționarea irevocabilă a prezentei cauze;
-anularea executării silite și a actelor de executare îndeplinite în dosarul de executare nr.290/E/2011 ca fiind nelegale și neîntemeiate.
Se solicită cheltuieli de judecată.
În motivare se arată că prin sentința civilă nr.1030 din 01 aprilie 2010 instanța a dispus sistarea comunității de bunuri dobândite de către părți în timpul căsătoriei.
Apartamentul situat în O. S. ./4 a fost atribuit intimatei cu obligația corelativă de a-i plăti contestatorului suma de_ lei.
Contestatorul a fost obligat la plata sumei de 34.151,78 lei reprezentând (12.025,27CHF) partea rămasă neachitată dintr-un credit bancar, la plata sumei de 32.311,35 lei reprezentând sultă în urma partajării bunurilor imobile, suma de 343,50 lei reprezentând cheltuielile comune și 1/2 parte a primei de asigurare a locuinței până la rămânerea definitivă și irevocabilă a sentinței, cheltuielile comune și utilitățile aferente apartamentului până la data părăsirii efective.
Instanța de fond a procedat la alcătuirea a două loturi aproximativ egale, contestatorului îi revine obligația de a plăti suma de 1090,94 intimatei.
În continuare se arată că cererea de actualizare a sumei de 12.025,27 CHF în funcție de evoluția cursului valutar este nelegală, sentința de partaj nu conține nici un criteriu de actualizare a sumei iar pe de altă parte intimata și-a asumat riscul valutar.
Se mai arată că datorită sumei mari pretinse peste 11.000 lei, constând în diferență de curs valutar există riscul prejudicierii grave al contestatorului.
În probațiune s-a depus: Sentința civilă nr.1030/01.04.2010, Decizia nr.39/R/19.01.2011, Cerere de executare silită din data de 25.07.2011, Proces verbal titlu executoriu din data de 06.09.2011, Înștiințare poprire din data de 10.11.2011, Somație din data de 10.11.2011.
În drept se invocă prevederile art.399 și 403 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea depusă intimata solicită respingerea contestației la executare, cu cheltuieli de judecată.
Se mai solicită aplicarea unei amenzi contestatorului pentru introducerea cu rea-credință a cererii.
În motivare se arată că debitorul-contestator a fost obligat la plata sumei de 12.025,27 CHF, care la data pronunțării sentinței 25.03.2010 era echivalentul sumei de 34.151.78 lei la cursul de referință al BNR și din culpa debitorului, promovarea unui recurs tardiv, s-a prelungit în mod nejustificat procesul. Intimata era nevoită să suporte creșterea cotației valutare, de la 2,84 lei la 3,71 lei, achitând singur ratele de credit bancar.
În continuare se arată că debitorul a fost obligat la achitarea cheltuielilor comune utilităților aferente apartamentului fost domiciliu conjugal până la data părăsirii efective a apartamentului de către acesta, care a avut loc la 01.04.2011, constând în 229,25 lei consum gaz metan, 564,55 lei cheltuielile comune, 33,44 lei consum curent electric.
A mai fost obligat debitorul la plata de ½ parte din prima de asigurare a locuinței respectiv 213 lei.
Se mai arată că sentința conține destule elemente care fac posibilă actualizarea debitului în cuantum de 12.025,27 CHF, fiind menționat cursul valutar în funcția de care s-a procedat la calcularea debitului în moneda națională.
Se solicită respingerea cererii de suspendare a executării silite arătând că ar conduce doar la tergiversarea procedurii executării silite.
În drept se invocă prevederile art.115, art.371 indice 2 alin.3, art.371 indice 7 alin.2, art.399 și următoarele, art.404 alin.2 Cod procedură civilă.
S-a depus extras curs valutar CHF stabilit de BNR.
Prin răspunsul la întâmpinare contestatorul arată că a fost obligat la plata unei sume fixe în lei și sentința nu conține destule criterii pentru actualizarea sumei.
Se mai arată că părțile au obligații reciproce în privința cărora s-a produs compensarea de drept în momentul pronunțării sentinței.
Sumele reprezentând ½ parte din prima de asigurare a apartamentului și cheltuielile comune datorate până la data părăsirii efective a apartamentului au devenit exigibile ulterior pronunțării sentinței.
Prin sentința civilă nr. 668/2012 din 02 martie 2012 Judecătoria a admis în parte contestația și în consecință a anulat actele de executare referitoare la executarea diferenței de curs valutar aferentă sumei de_,27 CHF.
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut în esență că, prin dispozitivul sentinței nr. 1030 din 01 aprilie 2010 contestatorul a fost obligat la plata unei sume fixe în lei.
II. Împotriva sentinței civile a formulat recurs intimata K. M..
În motivarea cererii sale recurenta a susținut în esență că instanța a anulat o parte din actele de executare silita - actele de executare referitoare la executarea diferenței de curs valutar aferenta sumei de 12.025,27 CHF - si a pronunțat menținerea unor acte de executare - referitoare la onorariu avocat si taxa de timbru aferente executării silite, cheltuielile comune si cota de 1 /2 parte din prima de asigurare - insa nu s-a pronunțat cu privire la celelalte "acte de executare”.
Au fost anulate anumite acte de executare silita, dupa care altele au fost menținute, rămânând insa parte din actele de executare silita asupra cărora instanța nu s-a pronunțat, in sensul menținerii sau anularii acestora. Astfel, instanța a comis o greșeala, cunoscuta sub denumirea de minuspetita, constând in omisiunea instanței de a se pronunța asupra legalității tuturor actelor de executare silita, acesta constituind un motiv de nelegalitate a sentinței civile atacate.
Un alt motiv de nelegalitate a sentinței atacate este imprejurarea ca instanța de fond a ignorat prevederile art. 3712 alin. (3) C.pr.civ. conform cărora: „daca titlul executoriu conține suficiente criterii in funcție de care organul de executare poate actualiza valoarea obligației principale stabilite in bani indiferent de izvorul eu se va proceda, la cererea creditorului, si la actualizarea acestei sume".
Așadar, in baza acestor dispoziții legale s-a actualizat creanța intimatei, conform criteriilor cuprinse in titlul executoriu, respectiv suma de baza de 12.025,27 CHF si cursul valutar de 1CHF=3,7187 RON din data de 18.07.2011, ziua formulării cererii de executare silita.
Actualizarea creanței este un drept al creditoarei, singura in măsura a decide daca exercita acest drept sau nu. întrucât dupa rămânerea definitiva si irevocabila a titlului executoriu debitorul nu a achitat sumele la plata cărora a fost obligat prin titlul executoriu, iar creditoarea trebuia sa achite in continuare ratele bancare, aceasta a decis sa exercite dreptul de a actualiza creanța, care nu trebuie sa fie menționat in dispozitivul sentinței, acest drept fiind prevăzut de prevederile legale susmenționate!
Întrucât debitorul nu si-a indeplinit benevol obligația de plata a datoriei sale fata de creditoare la data scadentei din 19.01.2011, debitorul contestator intimat este singurul in culpa pentru creșterea cuantumului debitului relativ la partea sa de suportat din creditul bancar contractat si consumat de AMBII FOȘTI SOTI in timpul CĂSĂTORIEI, fiind inechitabil si imorala obligarea subsemnatei recurente la a suporta singura riscul creditului bancar comun, risc rezultat din devalorizarea monedei naționale fata de moneda francul elvețian- moneda contractului de credit bancar (0,8279 lei/CHF).
Totodată, in baza criteriilor suficiente existente in titlu, executorul a putut stabili Întinderea obligației de plata a debitorului contestator si in consecința in mod legal a procedat conform art. 1145 din (vechiul) cod civil (aplicabil la data executării) la compensația legala intre debitul (mai mare) al contestatorului si debitul (mai mic) al intimatei, punând"in executare silita împotriva contestatorului restul corect calculat al debitului acestuia din urma.
Recursul exercitat de contestator impotriva sentinței de partaj al bunurilor comune nu era suspensiv de executare, prin urmare debitorul-contestator ar fi putut executa de bunăvoie obligațiile care u incumba in baza sentinței., la scadenta obligațiilor, fara a manifesta neglijenta care a dus la imputarea pe seama debitorului a diferentelor de curs valutar (CHF/RON) de la momentul executării silite ulterioare cu un an scadentei.
Debitorului contestator ii sunt imputabile diferentele de curs valutar (CHF/RON) pentru neindeplinirea benevola a obligației de plata, dat fiind ca, fapt dovedit, creditul bancar a fost contractat si rerstituit de către intimata creditoare in CHF si nu in RON. Pe de alta parte, dupa ponuntarea sentinței de partaj, intimatul-debitorul a lipsit-o, timp de peste un an de zile pe recurenta de folosința imobilului care i-a fost atribuit in natura. Așadar, reclamanta, nu numai ca era obligata la plata ratelor bancare in CHF, conform sentinței de partaj, mai mult, nu putea nici sa folosească imobilul atribuit ei, intrucat intimatul il poseda singur, locuind in acel imobil pana la data de 01.04.2011.
Prima instanța a acordat contestatorului intimat toate cheltuielile de judecata, in suma de 1240 lei, desi contestația la executare i-a fost admisa doar in parte.
Dispozițiile instanței de fond sunt contradictorii in rațiunea si logica lor, intrucat desi instanța dispune recalcularea- in sensul reducem- onorariului executorului judecătoresc in funcție de valoarea scăzuta a sumei care se va executa, pe de o parte, totuși, atunci cand este vorba despre cheltuielile de judecata ale contestatorului- debitor intimat, desi contestația s-a admis doar parțial, totuși, in mod neechitabil si neechidistant, ii acorda debitorului cheltuielile de judecata integral si nu proporțional reduse cu partea de acțiune admisa!
III. Contestatorul intimat a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
IV. A fost depuse înscrisuri.
V. În lipsa unor motive de ordine publică, recursul va fi analizat exclusiv prin prisma motivelor invocate de recurentă și a apărărilor formulate de intimat.
În acest sens, Tribunalul reține că prin încheierea civilă nr. 2 din data de 18.10.2012 pronunțată de Judecătoriei Odorheiul S. în dos. nr._, lămurindu-se dispozitivul s.c. nr. 1030/01.04.2010, s-a stabilit că părțile au contractat un credit în timpul căsătoriei în valoare de_,95 CHF, din care reclamantului îi revine parte de datorie în cuantum de 12.025,27 CHF.
Prin sentința lămurită, pârâtul-recurent a fost obligat la plata sumei de_,78 lei, reprezentând valoarea celor 12.025,27 CHF la cursul de 2,84 lei din 25.03.2010.
Prin d.c. nr. 170/2013 din 20.02.2013 pronunțată de Tribunalul Harghita în același dosar s-a constat că exprimarea în lei a datoriei stabilite în franci elvețieni nu poate, în nici un caz să schimbe întinderea obligației ce revine recurentului; partea care îi revine pârâtului din creditul contractat fiind suma de 12.025,27 CHF.
În considerentele aceleiași decizii - intrate în puterea lucrului judecat - s-a concluzionat că o interpretare contrară nu poate fi primită deoarece ar afecta echilibrul loturilor stabilite prin s.c. nr. 1030/01.04.2010, iar, pe de altă parte, ar încuraja întârzierea executării obligației de către debitor pentru a profita astfel de diferența de curs valutar.
În cauza pendinte instanța de fond a reținut în esență că, prin dispozitivul sentinței nr. 1030 din 01 aprilie 2010 contestatorul a fost obligat la plata unei sume fixe în lei.
Or, această concluzie este în contradicție cu dispozitivul și considerentele hotărârilor amintite intrate în puterea lucrului judecat.
A menține această soluție echivalează cu a accepta o contradicție între titlu executoriu și obiectul executării silite, or, potrivit art. 371 ind. 1 C.p.civ. obiectul executării silite reprezintă dreptul recunoscut prin titlu executoriu, în cazul de față suma de 12.025,27 CHF reprezentând parte din datoria comună ce revine reclamantului.
Pentru argumentele expuse mai sus Tribunalul va admite recursul formulat împotriva Sentinței civile nr. 668/2012 din data de 02 martie 2012, pronunțată de Judecătoria Odorheiul S., pe care o va modifica în tot în sensul că va respinge contestația la executare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenta K. M.
O. S., OLARILOR, nr. 7/2, jud. Harghita, în contradictoriu cu intimatul B. Z. P., com. LUPENI ., jud. Harghita, împotriva Sentinței civile nr. 668/2012 din data de 02 martie 2012, pronunțată de Judecătoria Odorheiul S., pe care o modifică în tot în sensul că:
Respinge contestația la executare formulată de contestatorul B. Z. P., domiciliat în comuna Lupeni, ., județul Harghita împotriva intimatei K. M., domiciliată în O. S., ./2, județul Harghita.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25 martie 2013.
PreședinteJudecătorJudecător
S. E. M. I. P. M.
Grefier
L. B.
Red-P.M.
P..09.05.13.
Tehnored/id.03.06.13.
2.ex. m.m. jud fond Reday.Z.J.
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1023/2013. Tribunalul... | Fond funciar. Hotărâre din 13-11-2013, Tribunalul HARGHITA → |
|---|
