Fond funciar. Decizia nr. 689/2013. Tribunalul HARGHITA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 689/2013 pronunțată de Tribunalul HARGHITA la data de 25-06-2013 în dosarul nr. 5311/258/2010
ROMÂNIA
TRIBUNALUL HARGHITA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.689/R
Ședința publică din data de 25 iunie 2013
Completul compus din:
Judecător: S. E. - Președinte
Judecător: S. C.
Judecător: M. I.
Grefier: L. B.
Pe rol pronunțarea deciziei civile în recursul declarat de recurenta C. Locală de Fond Funciar Miercurea C., împotriva sentinței civile nr.1180 din data de 27.03.2013, pronunțată de Judecătoria Miercurea C., în contradictoriu cu intimații P. V., P. V., S. G., C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASIPRA TERENURILOR HARGHITA, V. I., S. L.-F., S. I., D. J., V. E.-J., D. E.-M., B. M.-A. și S. C., având ca obiect fond funciar.
În lipsa părților.
Se constată că judecarea cauzei în fond a avut loc în ședința publică din data de 18 iunie 2013, mersul dezbaterilor și susținerile părților fiind consemnate în încheierea din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
INSTANȚA,
deliberând în camera de consiliu, conform prevederilor art. 256 alin. (1) Cod pr civilã, constatã urmãtoarele:
- Obiectul acțiunii, susținerile părților și probele administrate:
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Miercurea C. sub nr._ reclamanta P. IRMA, prin reprezentantul său convențional av. Majai L., a solicitat, în contradictoriu cu pârâții C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Miercurea C., C. județeană Harghita pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și P. V. și S. G., să se constate nulitatea absoluta a Titlului de proprietate nr._ din 10.09.2003, emis de către C. Județeană Harghita pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor pe numele P. V. și Sallo M., după defuncta Filep V., pentru suprafața de 5 ha și 600 mp.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că titlul de proprietate nr._/2003 a fost emis după defuncta Filep V. pe numele pretinșilor moștenitori ai acesteia, în baza unui testament olograf din anul 1957 în condițiile în care acest testament fusese revocat prin întocmirea unui testament ulterior în favoarea reclamantei, autentificat în data de 30 iunie 1987.
Mai arată reclamantă că, prin Sentința civ. nr. 489/2000 pronunțată de Tribunalul Harghita în Dosarul nr. 3391/1999, s-a stabilit de altfel, că este singura moștenitoare a lui Filep (Firsch) J..
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. III lit. a) (i) din Legea 169/1997.
În probațiune s-au depus înscrisuri, respectiv Sentința civ. nr. 489/2000, testamentul autentificat sub nr. 7365/1987, Titlului de proprietate nr._ din 10.09.2003, emis de către C. Județeană Harghita pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor (f. 4-9), Decizia nr. 192/2010 pronunțată de Curtea de Apel Târgu M. în Dosarul nr._ (f.65-72).
Pârâta C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Harghita, a formulat întâmpinare (f.21-23) prin care a arătat că a reconstituit dreptul de proprietate în mod legal, ca urmare a cererii depuse de pârâți în calitate de moștenitori colaterali după defuncta Finlep V., născută S..
Deasemenea a mai arătat și că reclamanta nu a solicitat reconstituirea dreptului in baza Legii nr. 18/1991 ci doar în baza Legii nr. 247/2005, respectiv, după ce titlul a fost eliberat.
Pârâta C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Miercurea C. a formulat întâmpinare (f.34-36) prin care a solicitat respingerea acțiunii, arătând că sentința menționată de reclamantă a fost desființată de Curtea de Apel Târgu M. astfel că reclamanta nu are un act doveditor al calității sale de moștenitoare.
Se arată deasemenea că în baza cererii de adeziune la C.A.P. din anul 1962, fosta proprietara Filep Sandorne născ. S. și fiica sa Hirsch Hugone –Hirsch J. au înscris în CAP terenul în litigiu, acesta fiind trecut și în registrul agricol din anii 1956-1958 și 1959-1961 pe numele Filep Sandorne în calitate de cap de familie și pe numele fiicei sale K. Miklosne născ. Filep J., astfel că moștenitorii acestora sunt îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate în baza cererii formulate în anul 1991, aceștia dovedindu-și calitatea prin testamentul din anul 1957 lăsat de K. Miklosne care este aceeași persoană cu Hirsch Hugone născ. Filep J..
Pârâta a mai arătat și că testamentul din anul 1987, de care se prevalează reclamanta, se referă la averea mobiliară și imobiliară ce s-ar fi aflat în patrimoniul testatoarei la data decesului, astfel că, terenul în cauză nu a putut forma obiectul testamentului nici la data testării (1987) și nici la data decesului testatoarei (05.05.1989).
În probațiune s-au depus înscrisuri, respectiv Decizia nr. 22/2001 prin care s-a desființat integral Sentința civilă nr. 489/2000, declarație de adeziune datata 2 ianuarie 1962, copii din registrul agricol, testamentul olograf datat 14 martie 1957, prin care testatoarea K. Miklosone, născută Filsep J. a testat în favoarea numiților S. G., nepot de frate și în favoarea soției sale Bako A., dreptul de proprietate asupra unui teren situat pe . și a unui teren din categoria fâneață, acte de stare civila, cerere restituire (f. 37-52), o declaratie data de S. I., datată 21.02.1991 din care rezultă că terenurile extravilane din testamentul lăsat de Filep J., solicitate de pârâti sunt întabulate în CF 5803, extras din Hotărârea nr. 5/2010, extras din Hotărârea nr. 2/2008, fise de punere în posesie,tabele nominale (f. 74-82), un înscris denumit „identificare”, un arbore genealogic, acte din Dosarul nr._ (f. 100-108).
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 19 ianuarie 2011 (f.53-54), pârâtul S. I., arătă că se impune introducerea în cauză a tuturor beneficiarilor actului atacat pentru ca aceștia să se poată apăra precum și faptul că reclamanta nu a depus o cerere de retrocedare a dreptului de proprietate asupra terenurilor ce figurează în titlul atacat astfel că nu poate beneficia de prevederile legilor fondului funciar.
Se arată în continuare că proprietarul deposedat a fost Filep V. și nu Filep J. a cărei succesoare ar fi reclamanta astfel că invocă excepția lipsei de interes a reclamantei în promovarea acțiunii.
În ședința publică din 07.12.2011 reprezentantul pârâtei C. locală Miercurea C. pentru aplicarea legilor fondului funciar a invocat de asemenea excepția lipsei de interes a reclamantei (f.130).
La dosarul cauzei au fost depuse actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr._/2003 (f. 144-169) însoțite de note de ședință (f.141-143).
Reclamanta P. Irma a decedat la data de 12 ianuarie 2012 (f.181), acțiunea fiind continuata de mostenitorii acesteia V. I. și P. V., care au solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâți și a celorlalți beneficiari ai titlului de proprietate.
Pârâtul S. L.- F. a depus întâmpinare prin care a arătat că este de acord cu anularea titlului de proprietate nr._ din 10.09.2003 arătând că nu a avut cunoștință de acest titlu, nu a avut terenul în proprietate și nu a folosit acest teren (f. 294).
Pârâtul S. I. a arătat că nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile înscrise în Titlul de proprietate nr._/2003 (f.307) dar că, oricum, trebuie avut în vedere, în primul rând lipsa de interes a reclamanților a căror antecesori nu au depus în termen cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, astfel că, potrivit art. 13 din Legea nr. 18/1991, aceștia sunt decăzuți din termenul de acceptare cu privire la cota ce le revine din terenurile care au aparținut autorului lor.
Prin cererea depusă la data de 23.11.2012, reclamanta V. I. a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârâți a moștenitorilor defunctului S. L. și S. B., respectiv pe pârâții S. I. și S. C. (f.318).
Legal citați, pârâții S. I. și S. Csila au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii privind anularea titlului de proprietate nr._/2003, arătând că cei care au formulat cerere de reconstituire sunt cei care au folosit terenul din anul 1991 (f.340).
La solicitarea instanței au fost depuse actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate contestat (f.141-169) și informatii din registrele de stare civila (f. 399).
În cauză a mai fost administrata și proba cu interogatoriul pârâților (f. 373- 392 și 398).
- Hotârârea instanței de fond:
Prin Sentința civilă nr. 1180/2013 pronuntata de Judecătoria Miercurea C. în Dosarul nr._ s-a respins cererea de repunere pe rol formulată de C. Locală Miercurea C. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, s-a respins excepția lipsei de interes invocată de aceeași pârâtă și s-a admis acțiunea formulată de reclamanta P. Irma decedată în cursul procesului astfel cum a fost precizată și continuată de P. V., cu domiciliul în Reghin, ., jud. M., prin avocat Majai L., și V. I., cu domiciliul ales la Cabinet Individual Avocat F. Z.&CO, cu sediul în Cluj N., Calea Dorobanților, nr. 21, ., în calitate de moștenitori ai defunctei P. IRMA, în contradictoriu cu pârâții P. V., cu domiciliul în Miercurea C., .. 24, jud. Harghita, S. G., cu domiciliul în Miercurea C., .. 5, jud. Harghita, prin avocat P. T. Szilard, C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR MIERCUREA C., cu sediul în Miercurea C., ., jud. Harghita, prin avocat S. S., C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR HARGHITA, cu sediul în Miercurea C., ., jud. Harghita, S. L.-F., cu domiciliul în O. S., ., ., S. I. și S. C. în calitate de moștenitori al defunctului S. L., ambii cu domiciliul în Miercurea C., ., jud. Harghita, D. J., cu domiciliul în Miercurea C., ., jud. Harghita, V. E.-J., cu domiciliul în comuna Cozmeni, ., jud. Harghita, D. E.-M., cu domiciliul în Miercurea C., ., ., jud. Harghita, B. M.-A., cu domiciliul în Târgu M., ., . și în consecință s-a constatat nulitatea absolută a Titlului de proprietate nr._ emis la data de 10.09.2003 în favoarea pârâților S. G., D. J., S. L. F., V. E. J., D. E. M., P. V., B. M.-A. (Sallo) și S. L., antecesorului pârâților S. I. și S. C., toți în calitate de moștenitori ai defunctei Filep V. și a procesului verbal de punere în posesie privind suprafața de 5 ha și 600 mp.
Pârâții S. G., D. J., V. E. J., D. E. M., P. V., B. M.-A. (Sallo), S. I. și S. C., au fost obligați în solidar iar C. Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Miercurea C., în mod egal, la plata cheltuielilor de judecată în favoarea moștenitoarei reclamantei – V. I. în cuantum total de 5.471,51.
S-a luat act că P. V., moșteniorul reclamantei P. Irma, nu a solicitat cheltuieli de judecată.
3. Motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței:
Prin acțiunea formulată de reclamanta P. Irma și continuată de succesorii acesteia V. Jutka și P. V. s-a solicitat constatarea nulității absolute parțiale a Titlului de proprietate nr._/2003 emis de către C. Județeană Harghita pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Instanța de fond a arătat că a analizat cererea în limitele prevăzute de art. 129 alin.6 C.pr.civ. prin raportare la temeiurile de drept invocate de reclamanți respectiv art. III lit.a (i) din Legea 169/1997 și având în vedere și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, referitoare la anularea titlurilor de proprietate emise în baza legilor fondului funciar, ținând cont că anularea titlurilor emise reprezintă o privare de proprietate astfel încât, anularea va fi permisă numai dacă este prevăzută de lege, urmărește un scop legitim și păstrează un just echilibru între interesul general al comunității și imperativele protecției drepturilor fundamentale ale individului (Cauza_/03 Toșcuță și alții împotriva României, Hotărârea din 25 noiembrie 2008, definitivă la 25.02.2009).
Dispozițiile art. III lit. a (i) din Legea nr. 169/1997 invocate de reclamanți prevăd nulitatea absolută a actelor de constituire a dreptului de proprietate în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite potrivit legii la astfel de constituiri sau reconstituiri, respectiv actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producție sau la stat sau care nu au moștenit astfel de terenuri.
Prin cererea înregistrată la data de 18.03.1991 sub nr. 823 la Primăria Mun. Miercurea C., S. Irma, S. L., S. G., Dimenyi I., V. E. I. S. L., P. V., D. E., B. M., în calitate de moștenitori –colaterali ordinari- ai autorului Filep V. B., au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor în suprafață de 6 ha din care 5,50 ha arabil și 0,50 ha fâneață (f.144-146).
În susținerea cererii s-au depus declarații date de către S. L., S., L. (f.147-148 și în traducere f. 352-353) prin care aceștia au declarat că Filep Sandorne născută S. Borbala B. a fost sora tatălui, iar prin declarația dată de S. Irma aceasta a arătat că defuncta a fost mătușa soțului său, S. Dezso și nu a avut copii (f. 149, f. 354), toți declarând că moștenitori ai autoarei Filep V. B. sunt cei care au formulat cererea de reconstituire.
S-au mai depus copii ale registrului agricol în care figurează ca și cap de familie Filep V. și fiica sa K. Miklosne (f.150-152), declarația de adeziune la CAP semnată de Filep Sandorne și Hirsch Hugone (f.153 în traducere f.154), testament din 1957 prin care Hirsch Hugone născută Filep J. testează în favoarea numiților S. G. și S. A., proprietatea sa arabilă care se întinde în spatele casei care constituie proprietatea mamei sale precum și fâneața de lângă râul O. (f.155 și traducere f. 156), copia cărții funciare nr. 5803 Toplița C. și traducerea (f.160-164), certificat de deces al numitei Filep V. B., certificat de naștere Remetei Filep J. și deces Hirsch J..
La solicitarea instanței de a se depune toate actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate, la data de 02.10.2012 comisia locală a mai depus acte de stare civilă respectiv de naștere și căsătorie ale pârâtelor persoane fizice, iar la data de 30 octombrie 2012 s-au depus alte declarații decât cele solicitate de instanță la filelor 147-149 însă referitoare la cererea formulată după autoarea Filep V. B. (f.297-301).
Prin Hotărârea nr. 54 din 01 august 1991 s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 5,06 ha după autoarea Filep V., cuprinsă în anexa 3/151 așa cum rezultă din tabelul anexă (f.157) și adeverința nr. 453/18.12.1991 (f.169) iar în anul 1999, la solicitarea comisiei locale această anexă a fost modificată în sensul că numita S. Irma nu a mai figurat la nr. 151, fiind validată separat (f.330).
La data de 10.09.2003 s-a emis Titlul de proprietate nr._/2003 după autoarea Filep V. pentru suprafața de 5 ha și 600 mp (f.158,159).
Deși s-a solicitat comisiei locale să depună toate actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate nu s-au comunicat instanței fișa de punere în posesie și schița de identificare astfel că instanța a avut în vedere înscrisurile aflate la Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară Harghita, comunicate la cererea reclamantei (f.324-331) precum și susținerile pârâtei din notele de ședință din 20.02.2012 (f.141-143).
Potrivit art. 8 alin.2 și 3 din Legea nr. 18/1991 stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, persoanelor care au adus teren în cooperativa agricolă de producție sau moștenitorilor acestora, iar potrivit art. 13 alin. 1 din aceeași lege, calitatea de moștenitor se stabilește pe baza certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecătorești definitive, sau, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moștenirii.
În conformitate cu alin. 2 al art. 3 din Legea 18/1991 cererea de reconstituire are valoare de acceptare a succesiunii în situația în care terenurile nu s-au aflat în circuitul civil.
Instanța a constat că nu s-a solicitat până în prezent și nu s-a emis un certificat de moștenitor privind succesiunea defunctei Filep V. B. decedată la 05.07.1969 așa cum rezultă din adresa nr. 199/14.02.2013 emisă de Camera Notarilor Publici Târgu M. – Arhiva succesorală Miercurea C. (f. 411).
Potrivit art. 12 din HG nr. 131/1991 privind aprobarea regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, punerea în posesie a proprietarilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate în vigoare la data emiterii Hotărârii nr. 54/1991 a Comisiei Județene stabilirea dreptului de proprietate se poate face doar la cerere, iar la cerere se vor anexa: acte de proprietate, certificat de moștenitor, hotărâre judecătorească dacă există, în toate cazurile certificat de naștere și de deces al autorului, în cazul moștenitorilor, precum și orice alte acte din care să rezulte dreptul de proprietate asupra terenului solicitat, iar la cerere se va anexa declarația prevăzută de art. 9 alin. 2 din lege.
Cu privire la dovada dreptului de proprietate, instanța a constat că obiect al cererii de reconstituire din 18.03.1991 l-a constituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 5 ha și 600 mp. înscris în CF nr. 5803 Toplița C., copia acestei cărți funciare fiind depusă la comisia locală odată cu cererea de reconstituire, acest aspect rezultând și din declarația dată de S. I. la data de 21.02.2011 depusă de comisia locală la dosar (f.166), nefiind menționat un alt număr de carte funciară sau identificat terenul în alt mod.
Instanța a reținut că proprietar tabular al acestui teren a fost antecesoarea reclamantei P. Irma - Hirsch Hugone născ. Remetei F. J., recăsătorită K. Miklosne (f.240).
Deși în registrul agricol figurează ca și „cap de familie” Filep Sandorne- mama proprietarei tabulare, în sistemul cărții funciare reglementat de Decretul-Lege nr. 115/1938, singura modalitate de dobândire a dreptului de proprietate imobiliară era înscrierea în cartea funciară, astfel că suprapunerea celor două sisteme de evidență a terenurilor, cel de carte funciară și cel de înscriere în registrul agricol, nu poate aduce atingere dreptului de proprietate al proprietarului tabular dobândit din perioada de aplicare a Decretului-Lege nr. 115/1938.
Instanța a constatat deasemenea că, deși din considerentele Deciziei nr. 8024 din 11 noiembrie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție din Dosar nr._ rezultă că, s-a analizat în apel, dacă terenul în litigiu solicitat de reclamanta P. Irma înscris în CF 5803 Toplița C. este același cu cel înscris în Titlul de proprietate nr._/2003 ajungându-se la concluzia că este un alt teren, înscris în CF nr. 4493 Toplița C., în acel dosar nu s-a cerut și nu s-a analizat în contradictoriu cu toate părțile, pe același temei juridic, valabilitatea titlului de proprietate nr._/2003, iar decizia dată în apel a fost schimbată în tot, în sensul că s-a dispus înaintarea documentației în vederea reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor în favoarea reclamantei P. Irma.
Din documentația depusă în acest dosar, arată instanța, precum și din răspunsul la întrebarea 4 din interogatoriul luat comisiei locale (f.389, f.398) rezultă că cererea a fost formulată pentru terenul înscris în CF 5803 Toplița C., nici un alt CF nefiind depus la dosar de către pârâți și chiar pârâta comisia locală susține că acest teren este cel pentru care s-a eliberat titlul de proprietate, întrucât Filep V. și Filep J. nu figurau cu alte terenuri în localitate (f. 143).
Cu privire la calitatea de moștenitori a pârâților persoane fizice beneficiare ale titlului de proprietate după autoarea Filep V., instanța a reținut că nu s-a făcut această dovadă a calității de moștenitor și nici a legăturii de rudenie cu această defunctă, fiind depus doar arborele genealogic în care nu figurează toate persoanele care au formulat cererea de reconstituire (f.102) și acte de stare civilă privind legătura de rudenie a pârâților persoane fizice cu autorul lor direct (f.265-275).
Deși la formularea cererii de reconstituire s-a depus și s-a invocat în susținerea cererii testamentul lăsat de defuncta Hirsch Hugone în anul 1957 în favoarea numiților S. G. și S. A., acest testament nu justifică calitatea de persoane îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate după defuncta Filep V., iar comisia locală avea atribuții, conform art. 4 din HG 131/1991 să solicite orice relații și date, sau după caz, acte doveditoare, ceea ce nu a făcut.
Instanța a mai reținut și că din certificatului de calitate de moștenitor nr. 186 din 02 decembrie 1999 (f.186) rezultă că s-a dezbătut succesiunea defunctei Hirsch J. în baza testamentului autentificat sub nr. 7365/1987 (f.233).
Deși sentința invocată în susținerea cererii inițiale –Sentința nr. 489/2000 a Tribunalului Harghita a fost desființată, iar acțiunea care a format obiectul dosarului în care s-a pronunțat această sentință s-a perimat (f.134) instanța reține că, prin Sentința civ. nr. 376/2001 a Tribunalului Harghita, rămasă irevocabilă prin Decizia civ. nr. 1121/R/2001 s-a constatat că reclamanta P. Irma are calitatea de moștenitor a defunctei Hirsch J. născută Filep decedată la 04 mai 1989 având în vedere certificatul de calitate de moștenitor menționat anterior (f.234-239).
Susținerea pârâtelor C. Locală Miercurea C. și C. Județeană Harghita pentru aplicare a legilor fondului funciar, în sensul că nu au avut cunoștință de existența unui alt testament duce la concluzia că la reconstituirea dreptului de proprietate acest testament a fost considerat ca o dovadă a calității de moștenitor, așa cum rezultă și din răspunsul la întrebările 1 și 2 din interogatoriul luat comisiei locale (f.389, f.398).
Instanța de fond a reținut în continuare că testamentul din anul 1957 fiind un testament olograf, nu face dovada calității de moștenitor, potrivit art. 892 Cod civil. Potrivit art. 923 Cod civil, prin declarația de adeziune la CAP și scoaterea terenului din patrimoniul legatarei Hirsch J., legatul a fost revocat, astfel că singurul act de voință valabil al testatoarei este testamentul autentificat de notar public în anul 1987.
Instanța mai reține că, deși pe cererea de reconstituire și în titlul de proprietate figurează mai multe persoane fizice, printre care și pârâții S. L. identic cu L. F. și S. I. aceștia au declarat că nu au formulat cerere de reconstituire cu privire la acest teren, deși pe cererea din 1991 figurează și numele lor.
Instanța a mai constată că, în mod contradictoriu, în declarațiile semnate la data de 06.03.1991 de S. L., S. L. și S. Irma (f. 147-149 – traducere 352-354) se menționează că Filep V. nu a avut copii, pentru ca, la data de 20 martie 1991, același S. L. să declare că terenurile mătușii Filep V. (fiica K. J.) au fost lucrate de S. G. până în anul 1961 și se consideră îndreptățit la moștenire în baza testamentului din 24 martie 1957 (f.237), contradicții care ar fi trebuit să fie analizate și lămurite de comisie înainte de a propune validarea.
Din interogatoriile administrate pârâților S. I. și S. C. rezultă că aceștia nu au fost în posesia terenului, nici nu cunosc amplasamentul terenurilor și nu au avut cunoștință de existența titlului de proprietate până la primirea acțiunii (f. 373,375) ceilalți pârâți nefiind prezenți pentru administrarea probei, deși au fost citați cu această mențiune.
Cu privire la interesul reclamantei P. Irma, respectiv al moștenitorilor acesteia (f.f.203-204), de a solicita constatarea nulității absolute a titlului de proprietate, instanța a constatat că, deși inițial a fost admisă cererea reclamantei P. Irma de reconstituire a dreptului de proprietate asupra acestui teren prin Hotărârea nr. 2/2008 ulterior hotărârea a fost anulată prin Hotărârea nr. 5/2010 a Comisiei Județene (f.75-82) iar motivul anulării a fost acela că terenul în cauză a mai făcut obiectul legii nr. 18/1991 pentru care s-a eliberat titlul de proprietate nr._/2003 pe numele moștenitorilor numitei Filep V. B..
Având în vedere considerentele reținute mai sus și împrejurarea că moștenitorii reclamantei P. Irma au înțeles să continue acțiunea promovată de autoarea lor, instanța a constatat că aceștia au interes să solicite constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr._/2003 întrucât s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului înscris în CF 5803 Toplița C. în favoarea unei alte persoane decât proprietarul tabular care este antecesoarea lor Hirsch J. și în favoarea unor alte persoane decât moștenitorii persoanei îndreptățite.
Prin anularea titlului de proprietate terenul rămâne la dispoziția comisiei locale, putând fi atribuit reclamanților în urma soluționării cererii depuse în temeiul Legii nr.247/2005 așa cum a dispus Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 8024/2011 (f.173-178). Faptul că s-a depus cerere în temeiul Legii nr.247/2005 de către P. Irma în calitate de moștenitoare a def. Hirsch J. a fost recunoscut de cele două comisii de aplicare a legilor fondului funciar.
În consecință excepția lipsei de interes a fost respinsă ca nefondată.
Nefiind făcută dovada că Filep V. ar fi avut în proprietate teren cu care să adere la CAP, singura proprietară tabulară din CF 5803 Toplița C. fiind Hirsch J., reconstituirea dreptului de proprietate după Filep V. și în favoarea unor persoane care nu și-au dovedit calitatea de moștenitor este lovită de nulitate absolută, conform art. III lit. a din Legea nr. 169/1997, autorul și beneficiarii titlului de proprietate nr._/2003 nefiind persoane îndreptățite la reconstituire.
Pentru considerentele arătate, instanța a admis acțiunea așa cum a fost extinsă și precizată și a constat nulitatea absolută a Titlului de proprietate nr._ emis la data de 10.09.2003 în favoarea pârâților S. G., D. J., S. L. F., V. E. J., D. E. M., P. V., B. M.-A. (Sallo) și S. L., S. I. și S. C., toți în calitate de moștenitori ai defunctei Filep V. și a procesului verbal de punere în posesie privind suprafața de 5 ha și 600 mp.
Instanța a constat că, în acest caz anularea este permisă întrucât este prevăzută de lege, urmărește un scop legitim și păstrează un just echilibru între interesul general al comunității și imperativele protecției drepturilor fundamentale ale individului, nefiind incidente dispozițiile art. 2 alin. 2 din Legea 1/2000 întrucât drepturile pârâților au fost dobândite cu nerespectarea Legii nr. 18/1991.
În temeiul art. 274 și art.277 Cod procedură civilă, instanța a admis solicitarea moștenitoarei reclamantei P. Irma –V. I.- de obligarea a pârâților, cu excepția pârâtului S. L. F., la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 5471,51 lei, justificate conform notei și chitanțelor depuse la dosar.
Astfel, instanța a constat că sunt în culpă procesuală, conform art. 274 Cod procedură civilă pârâții persoane fizice (mai puțin S. L. F., potrivit art. 275 Cod procedură civilă) și C. Locală Miercurea C. de aplicare a legilor fondului funciar.
Instanța a constat că există solidaritate doar între pârâții persoane fizice decurgând din faptul că au formulat o cerere în comun, în calitate de moștenitori în indiviziune, nefiind determinate cotele fiecăruia prin cerere și s-au opus admiterii acțiunii, dar nu și în ceea ce privește comisia locală, care este în egală măsură în culpă procesuală ca și persoanele fizice dar fără a exista solidaritate între aceștia.
4. Recursul declarat în cauză:
Impotriva Sentinței civile nr. 1180/2013 pronunțată de Judecătoria Miercurea C. în Dosarul nr._ a declarat recurs pârâta C. Locală Miercurea C. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu sediul în Miercurea C..
Recurenta a solicitat, în principal casarea sentinței și respingerea acțiunii ca o consecință a lipsei interesului reclamanților, iar, în subsidiar, modificarea sentinței si respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
In motivarea recursului, recurenta a reprodus în partea introductivă cererile și apărările părților din prima instanță, desfășurarea procedurii în primă instanță (f. 2-7), după care s-au reprodus considerentele primei instanțe (f. 8).
In partea din cererea de recurs care cuprinde motivarea propriu zisă a recursului (f. 9-13), se invoca motivarea „ineficientă” (art. 304, pct. 7 Cod pr civila), respectiv analiza „ superficială” și „părtinitoare” a probelor și lipsa de temei legal (art. 304 pct. 9 Cod pr civila).
Referitor la art. 304, pct. 7 Cod pr civila, recurenta arată că instanța a omis, în mod „părtinitor” să arate dacă testamentul autentificat sub nr. 7365/1987 a fost „tot atât de revocat” ca și legatul din 1957 ca efect al art. 923 din vechiul Cod civil.
Motivarea sub acest aspect, arată recurenta, este nu doar părtinitoare dar suferă „însăși logica juridică”, întrucât dacă drept urmare a prevederilor art. 923 cod civil se revoca legatele, atunci nu se poate reconstitui dreptul de proprietate al petenților moștenitori, pe bază de testament.
Prima instanță nu a analizat faptul că pârâta P. Irma nu a formulat plângere împotriva Hotărârii nr. 5/2010, conform prevederilor art. 53 din Legea nr. 18/1991.
In plus, se arată în continuare, excepția lipsei interesului a fost soluționată greșit, fără a se argumenta care ar fi interesul reclamantei din moment ce chiar ICCJ a reținut în considerentele Deciziei nr. 8024/2011 că terenul întabulat în CF 5803 Toplița C., are alt amplasament decât cel din CF 4493 Toplița C., instanța de fond încălcând în acest fel prevederile art. 1201 Cod civil, referitoare la autoritatea puterii de lucru judecat.
Reclamanții, arată recurenta, nu au un interes actual, cererea lor de reconstituire fiind soluționată prin Hotărârea nr. 5/2010, în mod irevocabil iar amplasamentul terenurilor este diferit.
5. Apărările intimaților:
Prin întâmpinarea depusă, intimatul P. V. a solicitat respingerea recursului arătând că recursul practic nu este motivat, fiind expuse generalități și proferate tot felul de acuzații.
In plus, se arată că se insistă pe o pretinsă lipsa a interesului, deși, interesul reclamanților este mai mult decât evident, din moment ce antecesoarei intimatului i s-a opus acest titlu a cărui anulare se solicita, pentru a nu i se reconstitui dreptul de proprietate.
Intimata V. I. a depus de asemenea întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului arătând că recurenta nu a indicat motive concrete de casare sau modificare a hotărârii iar în privința pretinsei lipse de interes se arată că interesul există, este născut, actual și personal, fiind vorba despre constatarea nulității absolute a unui titlu emis pe numele unor persoane care nu erau îndreptățite, titlu a cărei existenta afectează drepturile reclamanților.
Se arată de asemenea că prima instanță a argumentat soluția atât pe excepție cât și pe fond, s-au administrat în cauză toate probele utile, iar faptul că nu au declarat recurs persoanele fizice, ci doar comisia locală, denotă doar o încercare disperată a recurentei de a acoperi ilegalitățile pe care le-a comis.
6. Probele administrate în recurs:
In recurs s-au depus înscrisuri, respectiv Decizia ICCJ nr. 8024/2011, proces-verbal din data de 18.12.2009 (f. 16-21 și 84).
II. Soluția instanței de recurs:
Analizând cererea de recurs prin prisma motivelor invocate, respectiv motivarea „părtinitoare”, „ superficială” și „ineficientă” (art. 304 pct. 7 vechiul Cod de pr civila) și „lipsa de temei legal” (art.304 pct. 9 vechiul Cod de pr civila) și ținând cont și de prevederile art. 304 indice 1 din vechiul Cod de pr civila, instanța de recurs constată că recursul este nefondat.
8. Astfel, este de remarcat în primul rând, că recurenta abate discuția, intenționat sau nu, asupra unor aspecte colaterale, care nu au făcut obiectul cauzei, și care au avut o importanță minoră în cauză.
9. Plecând de la situația reală, respectiv tratarea de către instanța de fond a acestor probleme colaterale, strict în limitele impuse de cadrul procesual, recurenta trage concluzia, falsa evident, că prima instanță ar fi motivat hotărârea „părtinitor”, „ineficient” și „superficial”, pentru că nu a analizat detaliat aspectele care nu erau relevante în raționamentul logic necesar în luarea deciziei în cauză, dar asupra cărora pârâta a tot încercat că atragă atenția pentru a aduce discuția pe alt plan,mai convenabil recurentei pârâte dar cu relevanță minoră în cauză .
10. Recurenta insistă asupra drepturilor reclamantei la reconstituire, drepturi care nu au făcut obiectul dosarului, trecând în plan secund, ceea ce este cu adevărat important în cauză, respectiv obiectul acțiunii care îl constituieconstatarea nulității absolute a Titlului de proprietate nr._ din 10.09.2003, emis de către C. Județeană Harghita pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor pe numele P. V. și Sallo M., după defuncta Filep V., pentru suprafața de 5 ha și 600 mp, și temeiul acțiunii, respectiv prevederile art. III lit. a) (i) din Legea 169/1997.
11. Potrivit prevederilor art. III alin.1 lit. a) (i) și alin. 2 din Legea 169/1997, sunt lovite de nulitate absolută, actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, printre care și actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producție sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri. Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim
12 Sintetizând, se constată că, în speță, reclamanta trebuia să facă dovada interesului legitim și dovada că reconstituirea s-a făcut în favoarea pârâților care nu erau îndreptățiți la reconstituire.
13. Dreptul reclamantei la reconstituire, drept asupra căruia insistă recurenta pârâtă, cu scopul evident de a abate atenția de la obiectul cauzei, nu ar putea fi analizat în prezenta cauză, pentru simplul motiv că nu face obiectul acțiunii.
14. Astfel, potrivit Deciziei ICCJ nr.8024/11.11.2011 (f. 16-21 din dosar), notificarea depusă de reclamantă a fost trimisă spre soluționare la C. Locală Miercurea C. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, împreună cu documentația aferentă.
15. Prin urmare, discuțiile în legătură cu dreptul reclamantei la reconstituire sunt relevante strict în limitele necesare clarificării problemei calității procesuale, care, față de obiectul acțiunii, respectiv constatarea nulității absolute a titlului de proprietate al pârâților, se confundă în speță cu interesul legitim.
16. Problema calității procesuale nu a fost ridicată de prima instanță din oficiu, pentru simplul motiv că existau la dosar suficiente dovezi din care să rezulte calitatea procesuală activă, problema dreptului reclamantei la reconstituire nu a fost analizată în detaliu pentru că nu a făcut obiectul acțiunii și, oricum ar fi fost de neconceput, față de Decizia ICCJ nr.8024/11.11.2011 (f. 16-21 din dosar) să se stabilească în acest dosar existenta/inexistenta drepturilor reclamantei iar excepția lipsei interesului, invocată de pârâți a fost respinsă în mod corect, soluția de respingere fiind amplu si temeinic motivată.
17. Astfel, interesul legitim în cauză trebuie privit din perspectiva faptului că nulitatea invocată este o nulitate absolută instituită de legiuitor cu scopul de a ocroti un interes public, general, interes care, în speță, este acela de a înlătura din sfera juridică a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate emise în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri.
18. Evident că persoana care solicita constatarea nulității absolute trebuie să justifice și un interes personal și direct, legitim, născut și actual.
19. In acest sens, ICCJ-Completul competent să judece recursul în interesul legii, în considerentele Deciziei nr. 15 din 17 octombrie 2011, care pot fi reținute și în cauză, mutandis mutatis, a arătat că „stabilind că nulitatea actelor la care se referă alin. (1) poate fi invocată "și de alte persoane care justifică un interes legitim", art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, nu face altceva decât să transpună, într-un caz particular, acela al actelor emise cu încălcarea prevederilor legii fondului funciar, regula de drept comun potrivit căreia nulitatea absolută poate fi invocată de oricine are interes, respectiv fie de părțile actului juridic și avânzii-cauză ai părților, fie de terți, care se pretind prejudiciați prin actul atacat, fie de organele expres prevăzute de lege. Pe planul dreptului procesual, regula enunțată justifică legitimare procesuală activă în acțiunile în constatarea nulității absolute întemeiate pe dispozițiile art. III din Legea nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, în privința oricărei persoane care justifică un interes legitim, indiferent dacă aceasta a fost sau nu parte în procedura legii speciale a fondului funciar în care au fost emise actele atacate.”
20. In speță, în condițiile în care în procesul-verbal nr. 37/05.01.2010, întocmit de C. Județeană Harghita pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor (f. 84) s-a consemnat că se respinge cererea formulata de P. Irma, pe motiv că pentru suprafața solicitata s-a reconstituit dreptul in favoarea unor terțe persoane, fiind eliberat titlul de proprietate nr._ din 10.09.2003 (titlul a cărei anulare se solicită a se constata), interesul reclamantei inițiale, P. Irma (decedată în cursul judecății) si a succesorilor acesteia, este fără îndoiala legitim, personal si direct, născut și actual iar prima instanță în mod corect a respins excepția lipsei interesului.
21. Susținerile potrivit cărora prima instanța ar fi trebuit să rețină lipsa de interes și pe motiv că terenul solicitat de reclamanta P. Irma este întabulat în CF 5803 Toplița în timp ce terenul pârâților este întabulat în CF 4493 Toplița, sunt irelevante sub aspectul excepției lipsei interesului, nu doar pentru cele reținute în procesul-verbal nr. 37/05.01.2010, întocmit de C. Județeană Harghita ci și pentru că, potrivit celor afirmate chiar de pârâta recurenta în prima instanță, la baza reconstituirii dreptului pârâților, a stat CF 5803 Toplița.
22. Astfel, pârâta a depus notele de la filele 141-143 din dosarul primei instanțe, enumerând și actele care au stat la baza emiterii titlului nr._ din 10.09.2003, printre care, și CF 5803 Toplița (enumerată la pct. 10 și depusă la filele 160-165 din dosarul primei instanțe).
23. Ceea ce este cu adevărat remarcabil sub acest aspect în speță, în sens negativ, este faptul că insistă pe aspectul lipsei interesului, exact autoritatea care ar trebui să fie prima interesată în clarificarea legalității emiterii titlului de proprietate.
24. Mai mult, tot această autoritate, conform celor menționate în Decizia ICCJ nr.8024/11.11.2011 (f. 16-21 din dosar), a susținut în motivele de recurs din acel dosar, că „(…) terenul pentru care s-a eliberat titlul de proprietate nr._ din 10.09.2003 nu este distinct de cel revendicat de reclamantă” iar în prezentul dosar s-a susținut că ar fi distinct, încercând sub toate formele să evite analizarea fondului pretențiilor reclamantei din ambele dosar.
25. Faptul că în Decizia ICCJ nr.8024/11.11.2011, care a avut ca obiect acțiunea aceleiași reclamante, P. Irma, privind anularea Dispoziției nr.299/2002 referitoare la terenul identificat prin CF 5803 Toplița C. s-a reținut în considerente că terenurile nu ar fi identice, nu poate avea ca efect respingerea acțiunii reclamantei ca fiind lipsită de interes, față de constatarea că, indiferent de localizarea în concret a terenului pentru care s-a emis titlul a cărei nulitate de cere a se constata, ceea ce contează în contextul acțiunii întemeiate pe prevederile art. III alin.1 lit. a) (i) și alin. 2 din Legea 169/1997, este că la baza reconstituirii dreptului pârâților a stat CF 5803 și că reclamantei i se refuză analizarea dreptului la reconstituire pe motiv că s-a emis acest titlu.
26. In concluzie, instanța de recurs, constata că excepția lipsei de interes a fost corect soluționată de prima instanță și a fost corect si logic motivată, situație în care, sub aceste aspecte, nu pot fi reținute criticile recurentei întemeiate pe prevederile art. 304 pct. 7 și 9 din vechiul cod de procedura civila.
27. Pe fondul cauzei, se remarcă din nou faptul că recurenta pârâtă, ignorând faptul că obiectul litigiului îl constituie analizarea legalității emiterii titlului nr._ din 10.09.2003, și nu constatarea unui drept al reclamantei, insistă pe lipsa dreptului reclamantei cu privire la acest teren, fără a aduce argumente susținute de probele administrate în cauză, prin care să convingă instanța de recurs că soluția primei instanțe prin care s-a constatat inexistenta vreunui drept al beneficiarilor titlului, la reconstituire, ar fi greșită.
28. Astfel, la baza emiterii titlului nr._ din 10.09.2003, au stat ca dovezi înscrierile din registrul agricol și din CF 5803 Toplița și testamentul olograf din 14 martie 1957.
29. Referitor la CF 5803 Toplița, prima instanță a reținut și recurenta pârâtă nu a adus argumente contrarii, că proprietara tabulară menționată în CF 5803 T., este Hirsch Hugone născ. Remetei F. J., recăsătorită K. Miklosne.
30. In registrul agricol figurează ca și „cap de familie” Filep Sandorne- mama proprietarei tabulare și fiica K. Miklosne (f.150 din dosarul primei instanțe).
31. Pentru a beneficia de reconstituire, pârâții s-au prevalat de un testament olograf, depus la fila 45 și 115 din dosarul primei instante în copie xerox și tradus prin înscrisul de la fila 156 din dosarul primei instanțe.
32. Lăsând la o parte faptul că acest înscris este depus doar în copie xerox, necertificat pentru conformitate cu originalul, esențial este faptul că nu s-a făcut dovada că acest testament olograf ar fi fost prezentat unui notar, la data deschiderii succesiunii, așa cum impun prevederile art. 892 din vechiul cod civil, situație în care, comisiile de aplicare a legii fondului funciar, nu erau în drept să dispună reconstituirea, în lipsa altor dovezi suplimentare, în cauză nefiind făcută dovada calității de moștenitor a pârâților, după proprietara tabulară.
33. Este de remarcat de asemenea că recurenta nu combate sub nicio formă considerentele primei instanțe în care se reține că nu s-a făcut dovadă calității de moștenitor și nici a legăturii de rudenie a pârâților beneficiari ai titlului, cu defunctă Filep V. (menționată în titlul contestat), instanța reținând că s-a depus la dosarul primei instanțe doar arborele genealogic (f.102) și actele de stare civilă privind legătura de rudenie a pârâților persoane fizice cu autorul lor direct (f.265-275).
34. In concluzie, corect a reținut prima instanță că nefiind făcută dovada calității de moștenitor a beneficiarilor titlului, reconstituirea dreptului de proprietate după defuncta Filep V. în favoarea unor persoane care nu și-au dovedit calitatea de moștenitor este lovită de nulitate absolută, conform art. III lit. a din Legea nr. 169/1997, beneficiarii titlului de proprietate nr._/2003 nefiind persoane îndreptățite la reconstituire.
35. Față de cele expuse mai sus, constatându-se că prima instanță a pronuntat o hotărâre temeinică și legală, motivată în fapt și în drept, ținând cont de probele administrate în cauză, nu pot fi reținute criticile recurentei întemeiate pe prevederile art. 304 pct. 7 și 9 din vechiul cod de procedura civila și, în temeiul art. 312 din vechiul cod de procedura civila, serespinge recursul.
36. Având în vedere prevederile art. 274 din vechiul cod de procedura civila și culpa procesuala a recurentei, recurenta C. Locală Miercurea C. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor va fi obligată să achite intimatei V. I., cu domiciliul ales la Cabinet Individual Avocat F. Z.&CO, cu sediul în Cluj N., Calea Dorobanților, nr. 21, ., jud. Cluj suma de 1563,97 lei reprezentând cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta C. Locală Miercurea C. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu sediul în Miercurea C., ., jud. Harghita împotriva Sentinței civile nr. 1180/2013 pronuntata de Judecătoria Miercurea C. în Dosarul nr._ .
Obligă recurenta C. Locală Miercurea C. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor să achite intimatei V. I., cu domiciliul ales la Cabinet Individual Avocat F. Z.&CO, cu sediul în Cluj N., Calea Dorobanților, nr. 21, ., jud. Cluj suma de 1563,97 lei reprezentând cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25.06.2013.
PreședinteJudecătorJudecător
S. E. S. C. M. I.
Pentru M.I., fiind plecată în concediu de odihnă, semnează Președintele instanței C. D.
Grefier
L. B.
Red.: S.C.
Primit: 02.07.2013
Tehnored./id/02.07.2013
Dact: 2 ex/B.L.
Judecător fond: A. R. V.
| ← Pretenţii. Hotărâre din 28-05-2013, Tribunalul HARGHITA | Pretenţii. Decizia nr. 930/2013. Tribunalul HARGHITA → |
|---|
