Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 340/2013. Tribunalul HUNEDOARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 340/2013 pronunțată de Tribunalul HUNEDOARA la data de 11-12-2013 în dosarul nr. 2671/97/2012
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.340/2013 DOSAR NR._
Ședința publică din data 11 decembrie 2013
Completul constituit din:
Președinte: I. I. E. - judecător
T. A. A.- grefier
Pentru astăzi fiind pronunțarea asupra cauzei civile introdusă de reclamanta P. M. R. împotriva pârâtului Statului R. prin Ministerul Finanțelor Publice, având ca obiect pretenții – Legea nr.221/2009.
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință de amânare a pronunțării din data de 4.12.2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentință civilă.
TRIBUNALUL,
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță sub nr._ reclamanta P. M. R. a chemat în judecată pe pârâtul S. R. - reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestuia la plata sumei de 125.000 euro sau echivalentul în lei cu titlu de daune morale și respectiv la plata sumei de 175.000 euro sau contravaloarea în lei cu titlu de daune materiale pentru pagubele pricinuite autorului său L. I., ca urmare a condamnărilor cu caracter politic suferit de acesta în perioada regimului comunist.
S-au cerut și cheltuieli de judecată.
În drept acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art.1-5 din Legea nr.221/2009, art.998-999 Codul Civil de la 1864, art.1349 din Noul cod civil precum și art.1 din CEDO.
În fapt, reclamanta a arătat tatăl său L. I., decedat la data de 11.05.2007 a fost arestat preventiv la 13.07.1948 și trimis în judecată pentru delictul de uneltire contra ordinii sociale prev. și ped. de art.209 din vechiul cod penal. Acesta a fost eliberat din Penitenciarul Sibiu la data de 4.10.1949 așa cum reiese din adeverința nr.543/14.03.1968 emisă de Tribunalul Cluj.
Prin sentința penală nr.19/15.01.1959 dată de Tribunalul M. Cluj, tatăl său a fost condamnat la muncă silnică pe viață și la confiscarea totală a averii pentru săvârșirea crimei de insurecție armată prev. și ped de art.211 coroborat cu art.157 din Codul penal din anul 1936. Ca urmare a acestei condamnări a fost deținut timp de 5 ani și 8 luni și eliberat din Penitenciarul Aiud.
A precizat că le-au fost confiscate și predate la cooperative agricole de producție din ., următoarele bunuri proprietate personală:un tractor FORDSON, o batoză de treierat, o mașină de treierat și sortat trifoi, un plug și o grapă după tractor, o căruță și unelte agricole, accesorii, precum și 4 butoaie de tablă de 200 litri. A mai arătat că CAP-ul a folosit toate aceste utilaje și mașini o perioadă îndelungată.
A mai arătat reclamanta că au fost evacuați din casa de locuit care a fost transformată în grădiniță, iar ei au fost siliți să se mute într-o casă închiriată în Orăștie, pe perioada detenției tatălui lor, abandonându-și propria gospodărie. Bunicii, fără nici o sursă de venit au fost obligați să locuiască într-o încăpere, restul casei devenind după grădiniță, magazin sătesc.
Fiind arestat și condamnat pe nedrept pentru infracțiunile mai sus arătate, acestea au făcut parte din condamnările cu caracter politic prevăzute de art.1 al.2 din Legea nr.221/2009. Constatarea caracterului politic al condamnărilor rezultă direct din lege. Bunurile confiscate nu le-au fost restituite și nici nu s-au acordat despăgubiri pentru acestea.
Schimbarea domiciliului, deschiderea corespondenței, cercetările abuzive din partea miliției și securității le-au pricinuit suferințe și le-au pus viața în pericol. Prin aceste condamnări au suferit fizic și psihic prin temere, înjosire socială și profesională, batjocură publică. Au fost tratați cu dispreț de autoritățile comuniste și li s-au adus atingere onoarei, reputației și demnității lor și părinților lor, deformându-le imaginea întregii familii care anterior era înstărită și prețuită în .> Daunele morale suferite de reclamantă și fratele său ca urmare a lezării drepturilor lor nepatrimoniale, precum și consecințele negative create în plan familial și social îi îndreptățește să solicite aceste sume de bani care le oferă o satisfacție parțială pentru a înlocui valorile de care au fost privați pe perioada comunismului.
În probațiune s-a cerut și s-a administrat proba cu înscrisuri, depunându-se: Carte de identitate (fila 3), acte de stare civilă (fila 4-5), sentința penală nr.19/1959 a Tribunalului M. Cluj (fila 6-7), bilet de liberare (fila 8), legitimație membru AFDP (fila 9), Hotărârea nr.155/1990 a Comisiei de aplicare a Decretului-Lege nr.118/1990 (fila 10), sentința civilă nr.334/2011 a Tribunalului Hunedoara (fila 14-15), adresă Primăria Beriu (fila 16, 112), cereri către Comisia de lichidare a fostului CAP (fila 17-19), titlu de proprietate (fila 117), decizia nr.1026/2012 a Curții Constituționale (fila 171-175), practică judiciară (fila 176-194).
Pentru reclamantă s-a mai cerut audierea martorului Ciumasiu S. (fila 118) și efectuarea unui raport de evaluare a bunurilor mobile preluate de organele puterii comuniste (fila 154-159,195).
Prin întâmpinare (fila 23-25), pârâtul S. R. a solicitat in principal, respingerea ca inadmisibil a capătului de cerere privind daunele morale și ca nefondat a capătului de cerere privind daunele materiale.
În probațiune pentru pârât nu s-a cerut administrarea de probe.
La cererea reclamantei, instanța a solicitat de la CNSAS dosarul de urmărire al tatălui reclamantei (fila 31-80, 83-107), de la Primăria Beriu date privind avea familiei reclamantei, la data condamnării politice a tatălui acesteia (fila 112-136), de la Serviciul Județean Hunedoara al Arhivelor Naționale și Ministerul Finanțelor Publice date privind actele de confiscare a averii numitului L. I. (fila 123, 128).
Din actele și lucrările de la dosar, instanța reține următoarele:
Tatăl reclamantei L. I. a fost arestat preventiv de la data de 12.07.1948 până la 04.10.1949, pentru săvârșirea infracțiunii de delict de uneltire contra ordinii sociale, iar ulterior a fost condamnat la pedeapsa de muncă silnică pe viață și confiscarea averii, prin sentința penală nr.467/1949 a Tribunalului M. Sibiu fiind încarcerat în vederea executării pedepsei la 26.10.1958 până la data de 26.06.1964 când a fost grațiat. Prin sentința civilă nr.167/2012 a Curții de Apel A.-I. s-a constatat caracterul politic al condamnării numitului L. I. și s-a respins ca inadmisibil capătul de cerere privind acordarea de daune morale în sumă de 175.000 euro pentru suferințele pricinuite condamnatului și familiei sale (fila 15).
Prin urmare, față de aceste aspecte o nouă cerere de acordare de despăgubiri morale formulată de reclamanta P. M. R. este inadmisibilă ca urmare a efectului autorității de lucru judecat.
Referitor la cererea de despăgubiri pentru daune materiale formulată de aceeași reclamantă se reține că, deși față de tatăl acesteia L. I. s-a dispus prin sentința penală nr.467/_ a Tribunalului M. Sibiu confiscarea totală a averii în concret această pedeapsă complementară nu a fost executată întrucât la data condamnării sale definitive, acesta nu deținea nici un fel de avere așa cum rezultă din fișa de evidență întocmită la Penitenciarul MAI D. (fila 75). Acest aspect se coroborează și cu răspunsul primit de la serviciul Județean Hunedoara al Arhivelor Naționale (fila 123), Ministerul Finanțelor Publice (fila 128-130) Primăria comunei Beriu (fila 112) și declarația martorului Ciumașiu S. (fila 118).
Toate bunurile mobile și imobile la care face referire reclamanta și care au fost evaluate prin raportul de expertiză întocmit în cauză (fila 154-159, 195) au aparținut bunicilor reclamantei, numiții L. I. al Sofii și L. D. (fila 16,112,114-116), care au predat aceste bunuri Gospodăriei Agricole Colective 8 Mai Beriu ulterior condamnării tatălui reclamantei, respectiv în anul 1952 și 1959.
Față de aceste considerente, instanța va respinge ca neîntemeiată, în baza art.5 alin.1 lit.b din Legea nr.221/2009, cererea reclamantei de acordarea a daunelor materiale.
Văzând că nu s-au cerut cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamanta P. M. R. domiciliată în D., ..1, ., județul Hunedoara împotriva pârâtului S. R. reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice cu sediul în București, ., nr. 17, pentru pretenții.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 11.12.2013.
Președinte, Grefier,
I. I. E. T. A. A.
IIE/TA/6 ex.
17.03.2014
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 899/2013. Tribunalul HUNEDOARA | Anulare act. Decizia nr. 424/2013. Tribunalul HUNEDOARA → |
|---|
