Obligaţie de a face. Decizia nr. 356/2013. Tribunalul HUNEDOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 356/2013 pronunțată de Tribunalul HUNEDOARA la data de 15-04-2013 în dosarul nr. 10484/278/2010
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.356/2013
Ședința publică din data de 15 aprilie 2013
PREȘEDINTE- C. C. V. - judecător
I. I. E. - judecător
B. M. S. - judecător
O. L. S. - grefier
Pe rol fiind judecarea recursului civil introdus de către reclamanta M. I. împotriva sentinței civile nr.4179/2012 pronunțată de Judecătoria Petroșani în dosarul nr._ (judecător B. I. S.)
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat intimatul pârât C. C., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință care a invederat instanței că potrivit dispozițiilor ale art. 103 alin. 1 indice 1 din R.O.I în urma verificărilor efectuate în ECRIS nu au fost identificate dosare formate ca urmare a unei cereri formulate de aceleași persoane împotriva aceleiași persoane și având același obiect, singurul dosar fiind cel de față.
S-a constatat că, prin serviciul registratură, intimații pârâți C. C. și C. E., au depus la dosar întâmpinare, în trei exemplare.
Instanța, văzând că recurenta reclamantă deși a fost citată cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru în valoare de 73,5 lei și timbru judiciar de 3 lei nu s-a conformat dispoziției instanței, a invocat din oficiu excepția de netimbrare, acordând cuvântul pe excepție.
Intimatul-pârât C. P. a solicitat instanței admiterea excepției, anularea recursului ca netimbrat. Cu cheltuieli de judecată reprezentând transportul pe ruta P.-D.. A depus la dosar bon combustibil.
După încheierea dezbaterilor și pronunțarea cauzei, se constată că recurenta reclamantă a depus la dosar șase exemplare ale recursului formulat și taxa judiciară de timbru în valoare de 73,50 lei achitată cu chitanța nr._/12.04.2013 și timbru judiciar de 1,5 lei.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin sentința civilă nr.4179/2012, pronunțată de Judecătoria Petroșani în dosar nr._, s-a admis în parte acțiunea civilă, precizată, formulată de reclamanta M. I., cu domiciliul în P., ., jud. Hunedoara, în contradictoriu cu pârâții C. C. și C. E., ambii cu domiciliul în P., ., B. M., cu domiciliul în P., ., jud. Hunedoara, T. D., cu domiciliul în P., ., jud. Hunedoara, N. A., cu domiciliul în P., ., jud. Hunedoara, V. P., cu domiciliul în P., ., jud. Hunedoara, Grunță C., cu domiciliul în P., ., jud. Hunedoara și unitatea administrativ teritorială Orașul P., prin primar I. P., cu sediul în P., ., jud. Hunedoara.
S-a constatat că reclamanta a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra terenului în suprafață de 115,70 mp., înscris în CF nr._ P. (provenită din conversia pe hârtie a CF 610 P.), nr.ord. A+1, nr. topo nou (3228-3230)/1, delimitată de punctele topografice 5-7-8-6.
S-a admis cererea reconvențională, precizată, formulată de pârâta B. M..
S-a constatat că pârâta a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra terenului în suprafață de 81 mp., înscris în CF nr._ P. (provenită din conversia pe hârtie a CF 610 P.), nr.ord. A+1, nr. topo nou (3228-3230)/2, delimitată de punctele topografice 3-5-6-4.
S-a admis cererea reconvențională, precizată, formulată de pârâții C. C. și Cocola E..
S-a constatat că pârâții au dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra terenului în suprafață de 257,70 mp., înscris în CF nr._ P. (provenită din conversia pe hârtie a CF 610 P.), nr.ord. A+1, nr. topo nou (3228-3230)/3, delimitată de punctele topografice 1-2-3-4.
S-a dispus sistarea stării de indiviziune cu privire la imobilul teren, în suprafața tabulară de 1.152 mp., înscris în CF_ P. (provenită din conversia pe hârtie a CF 610 P.), nr. ord. A+1, nr. topo 3228-3230 și în consecință:
Lotul I a fost atribuit reclamantei M. I., respectiv terenul în suprafață de 115,70 mp., înscris în CF nr._ P. (provenită din conversia pe hârtie a CF 610 P.), nr.ord. A+1, nr. topo nou (3228-3230)/1, delimitat de punctele topografice 5-7-8-6.
Lotul II a fost atribuit pârâtei B. M., respectiv terenul în suprafață de 81 mp., înscris în CF nr._ P. (provenită din conversia pe hârtie a CF 610 P.), nr.ord. A+1, nr. topo nou (3228-3230)/2, delimitată de punctele topografice 3-5-6-4.
Lotul III a fost atribuit pârâților C. C. și C. E.,respectiv terenul în suprafață de 257,70 mp., înscris în CF nr._ P. (provenită din conversia pe hârtie a CF 610 P.), nr.ord. A+1, nr. topo nou (3228-3230)/3, delimitată de punctele topografice 1-2-3-4.
Lotul IV, în suprafață de 697,60 mp., înscris în CF nr._ P. (provenită din conversia pe hârtie a CF 610 P.), nr.ord. A+1, nr. topo nou (3228-3230)/4, s-a dispus să rămână în proprietatea actualului proprietar tabular T. A..
S-a luat act de renunțarea la judecată, față de pârâta unitatea administrativ teritorială Orașul P., prin primar I. P..
S-au compensat cheltuielile de judecată.
Pentru a hotărî astfel,prima instanță a reținut următoarele:
Terenul în litigiu face parte din suprafața tabulară de 1.152 mp., înscris în CF_ P. (provenită din conversia pe hârtie a CF 610 P.), nr. ord. A+1, nr. topo 3228-3230, al cărui proprietar tabular este defuncta T. A..
Din depozițiile tuturor martorilor audiați, coroborate cu celelalte probatorii administrate în cauză, instanța a constatat că terenul astfel cum este identificat mai sus, a fost îngustat de-a lungul timpului de râul J., care îl mărginește și pentru a putea fi folosit, familiile M. I., B. M. și C. C., au umplut marginea dinspre J., cu pământ și steril adus din cariera din Valea Cimpei, apoi fiecare dintre cele trei familii au început să folosească aceste terenuri, îngrădindu-și, porțiunea de teren existentă în dreptul gospodăriilor și locuințelor lor, de peste stradă.
Amenajarea terenurilor a început în jurul anului 1978, când mai întâi, familia C. a depozitat lemne pe acest teren, apoi și celelalte părți, respectiv M. I. și B. M. au început să construiască anexe pentru păsări și foarte important de reținut că niciodată aceste familii nu au avut conflicte legate de acest teren, până la promovarea dosarului nr._, având ca obiect partaj judiciar, din care s-a disjuns prezentul dosar.
Starea de fapt reținută de instanță a fost stabilită și pe baza răspunsurilor la interogatoriul luat din oficiu, pârâtei Grunță C., fiica proprietarului tabular decedat T. A., care a declarat că terenul în litigiu nu a fost folosit niciodată de mama sa ori de vreun membru al familiei sale, că părțile folosesc aceste bucăți de teren de mai bine de 20 de ani, că familiile acestora nu au avut vreodată vreun conflict în legătură cu aceste terenuri situate peste stradă de locuințele lor.
Cu privire la identificarea terenului în litigiu, instanța a avut în vedere raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză de expert tehnic judiciar Hendre A., depus la data de 29.02.2012, la filele 183-195, astfel, coroborat cu celelalte mijloace de probă, din care s-a reținut că terenul în litigiu face parte din suprafața de 1.152 mp. înscris în CF_ P. (provenită din conversia pe hârtie a CF 610 P.), nr. ord. A+1, nr. topo 3228-3230, al cărui proprietar tabular este defuncta T. A..
În ceea ce privește durata posesiei exercitate atât de reclamantă cât și de către cei trei pârâți, martorii audiați în cauză au arătat că suprafețele de teren au fost folosite de peste 30 de ani, în mod continuu, neîntrerupt și netulburați de nimeni, fiind cunoscuți ca proprietari în zonă, că suprafețele folosite sunt împrejmuite cu gard, existența împrejmuirii terenului cu gard fiind, de altfel, constatată și de către expert iar pe teren părțile au edificat anexe pentru animale și magazii de lemne.
Din probele administrate în cauză, instanța a constatat întemeiată în parte acțiunea reclamantei, astfel cum a fost precizată, în sensul că a constatat că aceasta a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra terenului în suprafață de 115,70 mp., înscris în CF nr._ P. (provenită din conversia pe hârtie a CF 610 P.), nr.ord. A+1, nr. topo nou (3228-3230)/1, delimitată de punctele topografice 5-7-8-6.
Cât privește capătul de cerere prin care aceasta a solicitat ca instanța să oblige pârâții să demoleze construcțiile ridicate abuziv pe terenul său, instanța l-a respins ca neîntemeiat, având în vedere rezultatul probatoriilor administrate în cauză
Cât privește cererile reconvenționale în cauză, instanța le-a admis astfel cum au fost precizate, în sensul că a constatat că pârâta B. M. a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra terenului în suprafață de 81 mp., înscris în CF nr._ P. (provenită din conversia pe hârtie a CF 610 P.), nr.ord. A+1, nr. topo nou (3228-3230)/2, delimitată de punctele topografice 3-5-6-4, iar pârâții C. C. și C. E. au dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra terenului în suprafață de 257,70 mp., înscris în CF nr._ P. (provenită din conversia pe hârtie a CF 610 P.), nr.ord. A+1, nr. topo nou (3228-3230)/3, delimitată de punctele topografice 1-2-3-4.
De asemenea, a dispus sistarea stării de indiviziune cu privire la imobilul teren, în suprafața tabulară de 1.152 mp., înscris în CF_ P. (provenită din conversia pe hârtie a CF 610 P.), nr. ord. A+1, nr. topo 3228-3230.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Mărioane I., solicitând modificarea ei,în sensul admiterii cererii de chemare în judecată pe care a formulat-o,iar în subsidiar casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
În motivare, s-a arătat că sentința atacată este netemeinică și nelegală,întrucât din probele administrate în cauză rezultă cu certitutine că familia Mărioane a folosit terenul în litigiu de peste 30 de ani,iar pârâții au edificat construcții pe teren în urmă cu 3 ani, iscându-se o . neînțelegeri.
Că în cauză, raportat la data începerii posesiei, sunt incidente dispozițiile Decretului-Lege 115/1938 și nu cele ale Codului civil reținute de instanța de fond.
Că în mod greșit prima instanță a omologat raportul de expertiză în varianta inițială, deși există o completare la acest raport,necontestată de părți,ce vizează o modalitate de partajare ce include ,în lotul reclamantei porțiunea de teren situată între terenurile proprietatea pârâților B. și C..
Recursul nu a fost timbrat.
Prin întâmpinare, intimații-pârâți C. C. și C. E. au solicitat respingerea recursului, ca nefondat,și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul reține următoarele:
În ședința publică din data de 15.04.2013, instanța a invocat din oficiu excepția netimbrării recursului.
Deși recurenta –reclamantă a fost legal citată cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 73,5 lei și 3 lei timbru judiciar, aceasta nu s-a conformat obligației stabilite în sarcina sa, nedepunând la dosar până la închiderea dezbaterilor și pronunțarea soluției din recurs dovada achitării taxelor judiciare datorate.
În consecință,în baza art. 20 alin.1 și 3 din Lg.147/1997, se va anula ca netimbrat recursul de față.
În baza art. 274 Cod proc. civilă, recurenta Mărioane I. va fi obligată la plata sumei de 100 lei, cheltuieli de judecată în recurs în favoarea intimatului –pârât C. C. ce constau în contravaloarea transportului pe ruta P.-D. și retur (f.16).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează ca netimbrat recursul recursul formulat de reclamanta M. I. împotriva sentinței civile nr.4179/2012 pronunțată de Judecătoria Petroșani,județul Hunedoara.
Obligă numita recurentă la plata sumei de 100 lei către intimatul pârât C. C.-cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi,15.04.2013
Președinte, Judecător, Judecător,
C. C. V. I. I. E. B. M. S.
Grefier,
O. L. S.
CCV/OLS-2 ex. 08.05.2013
(jud. fond-B. I. S.)
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 765/2013. Tribunalul... | Obligaţie de a face. Decizia nr. 59/2013. Tribunalul HUNEDOARA → |
|---|
