Succesiune. Decizia nr. 469/2013. Tribunalul HUNEDOARA
Comentarii |
|
Decizia nr. 469/2013 pronunțată de Tribunalul HUNEDOARA la data de 20-05-2013 în dosarul nr. 2279/97/2012
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia civilă nr. 469/R/2013 DOSAR NR._
Ședința publică din data de 20.05.2013
PREȘEDINTE: B. M. S. - Judecător
C. C. V. Judecător
I. I. E. Judecător
S. E. A. - Grefier
Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea recursului civil introdus de către M. A. A. prin tutore M. I. A., împotriva sentinței civile nr.1814/1996, pronunțată de Judecătoria Petroșani (judecător fond – Z. M. ).
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale al părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data 13.05 .2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie .
S-a constatat că prin serviciul registratură au fost depuse la dosarul cauzei din partea:
- la data de 16.05.2013, intimatului P. I., prin fax, concluzii scrise.
- la data de 16.05.2013, recurentului prin mandatar ,concluzii scrise la care a anexat înscrisuri .
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil constată:
P. sentința civilă nr. 1814/1996, pronunțată de Judecătoria Petroșani, în dosarul nr. 454/1991, s-a admis, în parte, acțiunea civilă introdusă de R. M. împotriva pârâților P. A., P. R., continuată împotriva moștenitorilor P. S., P. E., P. L., P. L. și P. C., P. I., P. N., P. D., C. I., C. Lucreția, S. I., C. G., B. I., C. M., R. E., C. M., C. A., A. I., B. A., B. N., M. A., B. S., J. I., D. M., J. N., H. S., J. I., S. R., prin Consiliul Local P. pentru coproprietarii, decedați fără moștenitori, B. G., Tăian A. lui I., B. N., B. Vasia, P.
2
I. lui I., C. G..
S-a constatat că părțile sunt coproprietari supra următoarelor imobile, înscrise în CF:
- 503 P., nr. ord. A+1, nr. top. 6272, 6273,
- 602 P., nr. ord. A+1, nr. top. 6687, 6688,
- 744 P., nr. ord. A+1, nr. top. 6661,
- 436 P., nr. ord. A+1, 10, nr. top. 5271, 5275/5,
- 1758 P., nr. ord. A+1, nr. top. 6231,
- 1759 P., nr. ord. A+1, nr. top. 5269,
- 2615 P., nr. ord. A+1, nr. top. 6271
2726 P., nr. ord. A+1, nr. top. 6665, 6667, 6668, 6673, 6678, 6679;
S-a dispus sistarea stării de indiviziune asupra imobilelor, înscrise în CF 2554 P., nr. ord. A+1, nr. top. 6682-6686; CF 778 P., nr. ord. A+1, nr. top. 6669/1, 6677/1, 6678/1, 6682/1; CF 2553 P., nr. ord. A+1, nr. top. 5269, conform completării la raportul de expertiză, efectuată de expert P. V. A.;
S-au atribuit terenuri reclamantei R. M., precum și pârâtelor P. A., P. S., C. Lucreția, S. I..
S-a menținut starea de indiviziune, în privința celorlalți coproprietari.
Au fost obligați pârâții P. A., P. S., C. Lucreția, S. I., la câte 5000 lei, cheltuieli de jduecată către reclamantă.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că, P. G., decedat la data de 3.01.1929 și Grunță M., decedată la data de 30.06.1995 au fost antecesorii reclamantului și ai primilor patru pârâți.
În dosarul succesoral nr. 393/1995 al notariatului de Stat Local Petroșani a fost dezbătută succesiunea după aceștia, eliberându-se certificatul de moștenitor nr. 440/1995.
Conform acestuia s-a stabilit masa succesorală, rămasă după defuncți, ca fiind compusă din imobilele înscrise în CF 744 P., CF 778 P., CF 1758 P., CF 1759 P., CF 2554 P., CF 2626 P., dar și calitatea de moștenitori a lui P. A., R. M., P. I., P. R., C. Lucreția.
În cauză s-a efectuat un raport de expertiză tehnică, de către expert P. V. A. și o completare a raportului, ce a avut în vedere cota parte mai mare a pârâtei P. M..
În ultima perioadă, a mai reținut instanța de fond, între părți au apărut neînțelegeri, privitor la folosința terenurilor, datorate, în principal, pârâtei P. M., care folosește cea mai mare parte a terenurilor, așa încât, văzând și dispozițiile art. 728 C.civil, Legea nr. 603/1943, acțiunea formulată a fost privită, ca fondată, dispunându-se sistarea stării de indiviziune existentă între părți, mai puțin în ceea ce privește terenurile, înscrise în CF 726, 1759, 2615 P., care nu au fost măsurate de expert, întrucât părțile nu au oferit suficiente date pentru identificare, deși li s-a pus în vedere acest lucru.
Împotriva sentinței civile a declarat recurs M. A. A., prin tutore M. I. A., solicitând admiterea acestuia și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru ca hotărârea să fie opozabilă tuturor celor înscriși în CF 2554 P..
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a arătat că, la data de 7.XI.2011,
3
recurentul a primit sentința civilă nr. 5372/2011, pronunțată în dosarul nr._/2010 al Judecătoriei Petroșani, care a avut ca obiect ieșirea in indiviziune din CF 2554 P., în prezent CF 60.013 P. (conversie pe hârtie), în care a avut calitatea de pârât și se făcea vorbire despre sentința civilă nr. 1814/1996, pronunțată de Judecătoria Petroșani, de care a ținut cont experta R. M., la stabilirea loturilor atribuite.
P. această hotărâre le-a fost confiscată o suprafață de teren antecesorilor săi, în suprafață de 1570 mp, fără a fi formulată, însă, vreo acțiune împotriva sa.
Din cercetarea dosarului nr. 454/1991 rezultă că identificarea antecesorilor săi nu s-a realizat corect întrucât, la pct. 6 din acțiune se indică G. G., citat în locul defuncților săi părinți, Gherghică G. și M., însă, în realitate G. G. este ginerele lui B. P. lui I., căsătorit cu fiica acestuia M..
De asemenea, a fost citată și M. A. (poziția 18 din acțiune), ca fiică a lui B. P., însă aceasta este, în realitate, fiica lui G. G. și M., indicându-i-se și o adresă greșită, respectiv, P., ., un imobil nelocuit, drept pentru care toate citațiile au indicat “prin afișare”.
Deși se impunea a se cita la expertiză toate părțile, a mai arătat recurentul, au fost citați doar reclamanta Raduca M. și frații săi, implicați în proces, iar, în condițiile în care toate terenurile sunt învecinate, fam. P. a indicat terenurile antecesorilor săi, ca teren al lor, iar aceștia, nefiind citați nu au putut face opozabilitate.
Acesta este și motivul pentru care a formulat recurs, a mai arătat recurentul, întrucât antecesorii săi folosesc acest teren, de peste 80 de ani și au documente de cumpărare, fiind astfel, în mod ilegal, deposedați.
În drept s-au invocat prevederile art. 304 pct. 5 C.pr.civ.
La termenul de judecată din 15.X.2012, recurentul a depus o precizare a motivelor de recurs învederând că recursul a fost declarat cu respectarea termenului de 15 zile, de la data la care a luat cunoștință de hotărâre, în timpul judecății dosarului nr._ al Judecătoriei Petroșani, fiind astfel respectate și prevederile art. 193 C.pr.civ. (f.108).
Nu a fost parte, în dosarul în care s-a dat hotărârea recurată, pentru că la acea dată trăia străbunica sa M. A., căsătorită G., care, însă, nu a fost citată legal la niciun termen de judecată, adresa indicată fiind una greșită, așa încât nici comunicarea hotărârii nu s-a făcut în mod legal, considerente pentru care apreciază că sunt întrunite condițiile pentru a cere și repunerea, în termenul de recurs.
Dosarul a fost soluționat fără citarea corectă a tuturor coproprietarilor, în speță fiind vorba despre coproprietarii din CF 2254 P., așa încât se impune casarea sentinței, cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
Intimatul P. I., moștenitor al defunctei P. A., a formulat întâmpinare invocând excepția tardivității recursului și solicitând respingerea acestuia, ca tardiv formulat. (f.187).
În motivarea întâmpinării s-a arătat că, criticile aduse de recurent, sunt acelea că, la termenele de judecată, în dosarul în care s-a dat hotărârea atacată, moștenitorii defunctului G. G. nu au fost citați, în mod legal, deși moștenitoarea M. A., în prezent decedată, a fost legal citată.
4
Având în vedere publicitatea imobiliară, respectiv, faptul că hotărârea atacată a fost întabulată în cartea funciară, recurentul putea afla astfel despre această sentință, de la acel moment, ba mai mult, chiar de la data punerii în executare silită.
Cu referire la jurisprudența CEDO, respectiv, cauza A. c. României, recurentul a mai arătat și faptul că, în cauza dedusă judecății se tinde practic la a se desființa o hotărârea pronunțată în anul 1996, rămasă irevocabilă.
În drept s-au invocat dispozițiile ar. 115 C.pr.civ., art. 274 C.pr.civ.
În recurs s-au depus înscrisuri (f.191-f.214).
În termenul de amânare a pronunțării, conform art. 246 C.pr.civ., recurentul a depus și concluzii scrise.
Examinând sentința civilă recurată,în raport de dispozițiile art. 304 pct. 5 C.pr.civ., invocate ca motiv de recurs și cauza, din oficiu, sub toate aspectele, în aplicarea prevederilor art. 304 ind.1 C.pr.civ., se rețin următoarele:
Excepția tardivității recursului, invocată de intimatul P. I., nu este întemeiată, în condițiile în care nefiind parte, în dosarul nr. 454/1991 al Judecătoriei Petroșani, recurentului nu i-a fost comunicată hotărârea pronunțată în acest dosar, așa încât nu se poate reține că sunt incidente dispozițiile art. 301 C.pr.civ., care instituie termenul de 15 zile de la comunicarea hotărârii, pentru exercitarea recursului.
În ceea ce privește criticile formulate de recurent, acesta a invocat ca motiv de casare a sentinței civile nr. 1814/1996, faptul că, la soluționarea dosarului nr. 454/1991 al Judecătoriei Petroșani, în care s-a pronunțat hotărârea recurată, antecesorii săi, respectiv, M. A. (străbunică) nu a fost în mod legal citată.
Din actele și lucrările dosarului de fond rezultă, sub acest aspect, că, în acțiunea introductivă de instanță a fost indicat domiciliul pârâtei M. A. (poziția 18), ca fiind în P., .. (f.1).
Pentru termenul de judecată din 22.02.1991 pârâta a semnat personal dovada de îndeplinire a procedurii de citare ((f.28-dosar 454/1991).
Susținerii recurentului, prin reprezentantul său, din cuprinsul notelor de ședință, depuse la termenul de judecată din 13.05.2013, conform cărora, în realitate, aceasta nu ar fi semnătura defunctei, depunând înscrisuri pentru comparație, nu pot fundamenta admiterea recursului, în sensul celor solicitate, în condițiile în care nu s-a făcut dovada că acesta ar fi uzat de procedura înscrierii în fals, iar compararea înscrisurilor, pentru constatarea unui eventual fals, excede verificării legalității hotărârii, cu care a fost învestită instanța de control judiciar.
De asemenea, din actele și lucrările dosarului de fond, reiese și faptul că împotriva hotărârii, pronunțate în dosarul nr. 454/1991 al Judecătoriei Petroșani, a fost declarat și apel, la data de 14.X.1996, de către reclamanta R. M., apel care, ulterior, s-a constatat a fi perimat. (f.135).
Citațiile, pentru înștiințarea părților cu privire la exercitarea căii de atac ( f.36), cât și cele pentru constatarea perimării apelului, au fost comunicate, intimaților, inclusiv, pârâtei Mathan A. și chiar dacă procedura de comunicare s-a îndeplinit, prin afișare, nu se poate reține că nu a fost legal îndeplinită, în condițiile în care nu s-a făcut dovada că aceasta ar fi avut un alt domiciliu sau că ar fi indicat o altă adresă, pentru comunicarea actelor de procedură.
De altfel, deși recurentul a susținut că, în realitate, M. A. ar fi locuit în
P., ., iar imobilul cu nr. 226 de unde a fost citată ar fi un
5
imobil nelocuit, nu s-a depus nicio dovadă în acest sens.
În consecință,, în temeiul art. 312 alin.1 C.pr.civ., recursul va fi respins.
Nu vor fi acordate cheltuieli de judecată, în recurs, reținându-se că, deși intimatul P. I. a solicitat cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat, la dosarul cauzei nu a fost depusă vreo chitanță, pentru a se justifica onorariu plătit avocatului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul civil formulat de M. A. A. prin tutore M. I. A., împotriva sentinței civile nr.1814/1996, pronunțată de Judecătoria Petroșani ,județul Hunedoara.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20.mai .2013.
Președinte Judecător Judecător
B. M. S. C. C. V. I. I. E.
Concediu de odihnă
Președinte Tribunal
S. L. D.
Grefier S. E. A.
BMS/SEA -2 ex
08.07.2013
judecător fond – Z. M.
← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 59/2013.... | Pretenţii. Decizia nr. 482/2013. Tribunalul HUNEDOARA → |
---|