Accesiune. Sentința nr. 260/2013. Tribunalul IALOMIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 260/2013 pronunțată de Tribunalul IALOMIŢA la data de 21-05-2013 în dosarul nr. 881/312/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IALOMIȚA-SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 575R
Ședința publică de la 21 Mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE – T. I.
Judecător – D. C. T.
Judecător – I. T.
Grefier – Z. N.
Pe rol judecarea recursului civil formulat de recurenta-reclamantă M. E., împotriva sentinței civile nr.260/29.01.2013 pronunțată de Judecătoria Slobozia în contradictoriu cu intimata-pârâtă P. M. SLOBOZIA PRIN PRIMAR, având ca obiect
uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta-reclamantă M. E., reprezentată de avocat I. O. și intimata-pârâtă Primăria M. Slobozia prin Primar, reprezentată de c.j. T. A. I..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Apărătorul recurentei-reclamante solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat și trimiterea cauzei spre rejudecare, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală.
Dezbaterile declarându-se încheiate cauza a rămas în pronunțare.
După deliberare.
INSTANȚA
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr.260/29.01.2013 a Judecătoriei Slobozia, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a paratei UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA MUNICIPIUL SLOBOZIA prin PRIMAR, invocata din oficiu și s-a respins acțiunea formulată de reclamanta M. E., domiciliata in Slobozia ..2 bis, judetul I., în contradictoriu cu pârâta UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA MUNICIPIUL SLOBOZIA prin PRIMAR, cu sediul in Slobozia, ., judetul I., ca fiind indreptata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
S-a luat act ca părțile nu au solicitat cheltuieli de judecata.
In temeiul art.19 alin.1 din O.U.G. nr.51/2008 suma de 3331 lei pentru care reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei de timbru potrivit incheierii pronuntate in camera de consiliu la data de 05.06.2012, ramane in sarcina statului.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
În cererea introductivă de instanță, reclamanta M. E. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Primăria M. Slobozia, pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate dobândirea dreptului de proprietate de către reclamantă, prin uzucapiune, asupra terenului în suprafață de 500 m.p., situat în intravilanul municipiului Slobozia, la adresa ..2 bis și asupra imobilului casă de locuit cu anexe.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că deține suprafața de teren de 500 m.p. din anul 1988, astfel încât consideră îndeplinite condițiile uzucapiunii de 30 ani, conform art.1890 din Codul civil anterior.
Pârâta a depus întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii.
La termenul din 29.01.2013, judecătoria a ridicat din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei.
Întemeindu-și hotărârea pe această excepție, judecătoria a reținut ca sarcina indicării calitatii procesuale revine reclamantului, care, prin cererea de chemare in judecata, trebuie sa expuna imprejurarile din care sa rezulte ca este indreptatit sa-l cheme in judecata pe un anumit parat.
Instanta sesizata trebuie sa verifice atat calitatea procesuala activa, cat si calitatea procesuala pasiva.
Posesia utila exercitata timp de 30 de ani reprezinta in conditiie legii temei pentru dobandirea dreptului de proprietate asupra imobilului posedat si in acelasi timp o sanctiune impotriva proprietarului care s-a dezinteresat de soarta bunului sau.
Deci, in actiunile care au ca obiect constatarea posesiei de fapt, calitate procesuala pasiva poate avea numai proprietarul imobilului si este sarcina reclamantului sa indice persoana acestuia prin cererea de chemare in judecata formulata in conditiile art. 112 C.pr.civ.
Cum din probele administrate nu a rezultat ca terenul s-ar fi aflat vreodata in proprietatea statului sau a unitatii administrative teritoriale, este evident ca parata nu are calitate procesuala pasiva in cauza.
Chiar si in situatia in care instanta ar fi impartasit punctul de vedere al reclamantei privind obiectul actiunii, se retine ca recunoasterea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra unui imobil nu poate fi opusa decât proprietarului bunului sau mostenitorilor acestuia pentru ca, fiind un mod de dobândire a proprietatii sau altor drepturi reale, uzucapiunea reprezinta, în acelasi timp, o sanctiune civila împotriva vechiului proprietar care, dând dovada de lipsa de diligenta, a lasat vreme îndelungata bunul sau în mâna altor persoane.
Hotarârea judecatoreasca declarativa de uzucapiune constata pierderea dreptului de catre vechiul proprietar si dobândirea lui de catre posesor, astfel ca ea nu poate fi pronuntata decât în contradictoriu cu cel care justifica în mod legal si fara putinta de tagada calitatea de titular al bunului si care, prin lipsa de diligenta, a permis posesorului si autorilor acestuia sa stapâneasca imobilul în tot timpul fixat de lege.
Reținând că pârâta nu are calitate procesuală pasivă, judecătoria a respins acțiunea pe această excepție.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că în mod eronat prima instanță a apreciat că înscrisul sub semnătură privată nu constituie un just titlu, întrucât pentru uzucapiunea de 30 de ani nu este necesar justul titlu.
Recurenta a mai arătat că respingerea cererii pe excepția lipsei calității procesuale pasive este în contradictoriu cu practica instanțelor mai ales că terenul în cauză nu a avut niciodată un proprietar, iar din probele dosarului a rezultat că ea stăpânește terenul din anul 1981.
Tribunalul, examinând sentința atacată cu recurs, în raport de criticile formulate, actele și lucrările dosarului, precum și dispozițiile art.479 Cod procedură civilă, constată că recursul este nefondat și urmează a-l respinge pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Într-adevăr, potrivit art.1890 din Codul civil anterior, toate acțiunile atât reale cât și personale, pe care legea nu le-a declarat neprescreptibile, și pentru care n-a defipt un termen de prescripție se vor prescrie prin 30 de ani, fără ca cel ce invocă această prescripție să fie obligat a produce vreun titlu și fără să i se poată opune reaua-credință.
În cauză recurenta, deși a invocat în cerere că deține terenul pe care a construit o casă din anul 1981, a depus la dosar un înscris sub semnătură privată, datând din anul 1988, din care rezultă că numitul S. G. a „vândut” suprafața de teren de 500 m.p., cu construcțiile aflate pe acesta, numiților M. P. și M. E., teren situat în Slobozia, ..
În cererea de recurs, recurenta a arătat că cei doi „dobânditori” ai terenului au decedat.
Pentru realizarea dreptului său, recurenta era obligată, în sensul art.112 Cod procedură civilă, să precizeze subiectele raportului juridic litigios, sens în care judecata trebuia purtată cu adevăratul proprietar al terenului.
Pe de altă parte, recurenta, în măsura în care în anul 1990 deținea o construcție pe un teren asupra căruia nu era proprietară, avea posibilitatea realizării dreptului prin aplicarea Decretului Lege nr.42/1990.
Procedând, însă, la constatarea dobândirii dreptului de proprietate în raport cu pârâta a ales o parte ce nu deține calitate procesuală pasivă.
În conformitate cu art.137 Cod procedură civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
În consecință, judecătoria a reținut că de esența procedurii contencioase este „opunerea unui drept” de către cel interesat față de o altă persoană care ar putea să-i conteste acest drept.
Față de cele de mai sus, tribunalul va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta reclamantă M. E. împotriva sentinței civile nr.260 din 29.01.2013 a Judecătoriei Slobozia.
Văzând și dispozițiile art.377 alin.2 pct.4 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.312 pct.1 Cod procedură civilă respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta reclamantă M. E., domiciliată în Slobozia, ..2bis, județul Ialomița, împotriva sentinței civile nr.260 din 29.01.2013 a Judecătoriei Slobozia.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 21.05.2013.
PreședinteJudecătorJudecătorGrefier
Red.I.T.
Tehnored. O.C.
2 ex/10.06.2013
Jud fond R. E. A.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 70/2013. Tribunalul... | Fond funciar. Sentința nr. 957/2013. Tribunalul IALOMIŢA → |
|---|
