Cereri. Decizia nr. 105/2013. Tribunalul IALOMIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 105/2013 pronunțată de Tribunalul IALOMIŢA la data de 08-10-2013 în dosarul nr. 3597/312/2011
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IALOMIȚA
DECIZIA CIVILĂ NR. 105 A
Ședința publică din data de 08.10.2013
Tribunalul constituit din:
Președinte: D. C. – T.
Judecător: T. I.
Grefier: N. J.
Pe rol, soluționarea apelului civil declarat de apelanta-petentă T. M., cu domiciliul în mun. București, ., nr. 9, ., apt. 15, sector 4 împotriva sentinței civile nr. 1083/09.04.2013 pronunțată de Judecătoria Slobozia, în contradictoriu cu intimata D. N. și intimatul-curator D. G., având ca obiect interdicție.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru apelanta-petentă T. M. doamna avocat Teteșanu C. și intimatul-curator D. G., lipsind intimata D. N..
Procedura fiind legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, după care:
Intimatul-curator D. G., întrebat fiind, arată că nu dorește angajarea unui apărător și depune la dosar întâmpinare din partea lui D. N., arătând că este de acord ca apelul să fie judecat la acest termen.
Se înmânează un exemplar din întâmpinare apărătorului ales al apelantei, care de asemenea arată că în cauză nu mai sunt alte cereri de formulat, probe de solicitat sau excepții de invocat.
Instanța ia act, constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul pe rând părților.
Avocat Teteșanu C., pentru apelanta-petentă, având cuvântul, arată că singurul motiv pentru care a înțeles să declare apel este acela referitor la numirea tutorelui în persoana curatorului D. G., care este fratele intimatei D. N..
În cuprinsul motivelor de apel s-a arătat că în mod netemeinic instanța de fond a dispus numirea curatorului ca și tutore, având în vedere în primul rând relația de familie dintre soțul acesteia și bolnavă, și faptul că pe parcursul acestui proces, care este de foarte lungă durată, aceștia s-au opus pentru ca ei să se constate că aceasta este lipsită de discernământ și să se solicite instanței punerea sub interdicție.
Se face vorbire despre un interes material al clientei sale față de bunurile pe care le-a moștenit de pe urma defunctei sale mame, această bolnavă psihic.
Demersul în acest proces a fost unul foarte îndelungat, tocmai pentru că familia soțului pârâtei (bolnavei) s-a opus la acest demers pe care i au dorit să-l facă. Practic s-au aflat în situația în care au stat aproape un an de zile pe rol cu dosarul în fața judecătoriei pentru că, deși li s-a recomandat în luna mai 2011 ca în urma controlului efectuat la I.N.M.L. să se facă o internare pentru o evaluare corectă a bolnavei, punându-i-se în vedere la acel moment curatorului să o aducă pentru internare, nu s-a făcut nici un astfel de demers de către curator, tocmai pentru că intenția acestora era aceea de a nu se descoperi că aceasta este bolnavă, și că nu poate în nici un caz să aibă discernământ pentru a-și administra bunurile și pentru a se autoîngriji.
S-a făcut o acțiune prin care s-a solicitat internarea nevoluntară, acțiune încuviințată de Tribunalul Ialomița, pentru că inclusiv la instanța de fond i-au fost invocate drepturile persoanei.
Numai că, apreciază că aceste drepturi ale persoanei în situația în care se discută despre un bolnav psihic, fiind stabilit medical acest diagnostic, trebuie cântărit și observat în altă formă decât modalitatea în care instanța de fond în acel dosar a înțeles-o, motiv pentru care, prin explicațiile pe care le-a dat în fața tribunalului, s-a încuviințat această posibilitate de internare nevoluntară.
Față de faptul că persoana care este numită ca și tutore nu va fi în stare să administreze bunurile bolnavei, și totodată aceasta este ținută în condiții precare (nu i se dă tratament, nu este alimentată în mod corespunzător, nu este internată în mod frecvent la spital pentru a face un tratament corespunzător, acest lucru regăsindu-se menționat în cuprinsul raportului de expertiză de la dosarul cauzei (fila nr. 10 unde se spune că aceasta consumă 2 litri de bere, este fumătoare, inclusiv la spital când a fost vizitată nevoluntar de către ea, a venit soțul acesteia și i-a adus ciocolată, deși recomandarea medicului a fost tocmai ca ea să nu consume aceste excitante).
Totodată, este de observat faptul că inclusiv comisia care a întocmit acest raport de expertiză recomandă instanței ca punerea sub interdicție să fie făcută și se recomandă să fie numit un membru al familiei de origine, ca și tutore. Numai în această modalitate se va putea ca această rudă a clientei sale să poată să fie tratată uman și să poată să-i fie administrate bunurile pe care aceasta le-a moștenit de pe urma familiei.
Prin întâmpinarea depusă la termenul de azi se spune că este vorba de întâmpinarea făcută de către bolnava D. N.. Înc cuprinsul acestei întâmpinări se vorbește despre decesul mamei sale, și spune că i-au dispărut actele la momentul decesului. Din cuprinsul raportului de expertiză rezultă că aceasta nici nu conștientizează că mama sa este decedată, urmând a fi puse în balanță concluziile raportului de expertiză ce a fost efectuat în urma internării nevoluntare realizată în urma unei hotărâri judecătorești care i-a permis să o ia din domiciliul acesteia și să o ducă împreună cu verișoara sa, reclamanta din prezenta cauză, și cu poliția la Spitalul de psihiatrie O..
Pentru a da eficiență practic hotărârii judecătorești apreciază că se impune numirea drept tutore a reclamantei T. M..
Pentru toate aceste considerente apărătorul apelantei-pârâte solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată.
Intimatul-curator D. G., având cuvântul, arată că hotărârea pronunțată de Judecătoria Urziceni este corectă și solicită respingerea apelului.
Dezbaterile declarându-se închise, apelul a rămas în pronunțare.
După deliberare.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Din actele și lucrările dosarului tribunalul reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1083 din 09.04.2013 Judecătoria Slobozia a admis în parte cererea formulată de reclamanta T. M., domiciliată în mun. București, .. 9, ., apt. 15, sector 4 în contradictoriu cu pârâta D. (fostă M.) N., domiciliată în . prin curator D. G., domiciliat în comuna Reviga, ..13, județul Ialomița.
A dispus punerea sub interdicție a pârâtei D. (fostă M.) N..
Pentru ocrotirea pârâtei D. (fostă M.) N. a numit tutore pe D. G..
A obligat reclamanta să publice hotărârea de punere sub interdicție, rămasă definitivă, în extras, în ziarul „Evenimentul zilei" și să depună la dosarul cauzei ziarul.
A obligat reclamanta să achite suma de 35 lei Institutului N. de Medicina Legala "M. Minovici", aferentă facturii nr. 746/INML11/16.02.2011, direct la sediul acestei instituții sau în contul RO98.TREZ.7045.009X.XX00.0183. deschis la Trezoreria Statului, sector 4 București, cu specificația „Taxă comisie de avizare și control privind pe D. (fostă M.) N.”.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, că pârâta D. (fostă M.) N., născută la data de 31.08.1958, în municipiul Focșani, județul V., fiica lui H. și M., având CNP_, identificată cu CI . nr._, cu domiciliul în ., care a fost examinată la nivelul SMLJ Ialomița, întocmindu-se Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 2104/A1 psh/661 din 15.10.2010, este suferindă de schizofrenie paranoidă (cod ICD 10-312).
Prin respectivul raport s-a reținut că aceasta ere capacitatea de a-și reprezenta singură interesele civile, își poate gestiona bunurile imobile. Are capacitate de exercițiu și nu este cazul să fie pusă sub interdicție. S-a recomandat ca înaintea oricărui act de dispoziție să fie examinată medico legal psihiatric pentru stabilirea capacității de exercițiu în momentul respectiv. Dată fiind complexitatea cazului, comisia a opiniat că este necesară avizarea concluziilor raportului de Comisia de Avizare și Control a actelor medico legale din cadrul Institutului N. de Medicină Legală M. Minovici București".
S-a mai reținut că anterior, pârâta a fost examinată la nivelul SMLJ Ialomița, întocmindu-se Certificatul medico-legal psihiatric nr. A2/287 din 20.05.2010, prin care s-a reținut că prezintă schizofrenie paranoidă, față de care s-a apreciat că prezintă tulburări volitive și cognitive de natură a-i modifica posibilitatea de manifestare cu libera voință în ceea ce privește încheierea actelor de dispoziție, discernământul fiind absent. Nu are capacitate de exercițiu. Nu poate încheia acte de dispoziție. S-a recomandat punerea sub interdicție.
Comisia de avizare si control din cadrul INML a recomandat efectuarea unei noi expertize medico-legale psihiatrice (aviz E_ din 18.02.2011).
Conform Raportului de nouă expertiză medico-legală psihiatrică nr. A_ întocmit de Institutul Național de Medicină Legală "M. Minovici" București, în vederea expertizării ce a făcut obiectul acestui raport, pârâta a fost internată în Spitalul Clinic de Psihiatrie « Prof. Dr. A.. O." București, secția psihiatrie VI, F.O. nr._/27.06.2012, cu diagnostic la 72 de ore "Schizofrenie paranoidă".
Conform concluziilor acestui raport, avut în vedere de instanță, pârâta prezintă schizofrenie paranoidă. La data examinării nu are capacitate psihică de a decide asupra propriilor interese, asupra drepturilor și obligațiilor civile ce îi revin, fiind incompetentă psihic de a se autoconduce. Este cazul de a fi pusa sub interdicție.
Cât privește situația personală a pârâtei, instanța a reținut că potrivit referatului de anchetă socială nr. 212 din data de 05.05.2009, întocmit de Consiliul Local al Comunei Reviga, județul Ialomița, pârâta are o relație de concubinaj cu numitul D. A., născut la data de 23 aprilie 1961. Aceștia locuiesc împreună fără forme legale (ambii au domiciliul legal in municipiul București) în . 1993. Casa în care locuiesc este proprietatea familiei D., are 3 camere si hol, netencuită la exterior, acoperită cu tablă, mobilată decent, dotată cu aragaz și televizor, este racordată la rețeaua de apă a comunei, condițiile de locuit fiind satisfăcătoare. In aceeași locuință stă și fratele concubinului, D. G.. Veniturile familiei, în cuantum de 1.140 lei, sunt asigurate din pensiile de handicap și pensiile de boală. Numitul D. A. deține suprafața de 0,50 ha teren de la părinți. De când locuiesc pe raza comunei, nu au avut acțiuni antisociale, nu au relații cu vecinii. Din declarațiile vecinilor, reiese că pârâta este uneori agresivă.
În analiza înscrisurilor aflate la dosar, instanța a avut în vedere și referatul de anchetă socială nr. L/_ din data de 06.04.2009 întocmit de Primăria Sectorului 1 București – Serviciul Autoritate Tutelară, din care rezultă că tatăl pârâtei a decedat în urmă cu aproximativ 45 de ani, iar mama acesteia a decedat la data de 23.11.2008, pârâta neavând frați sau surori. A fost căsătorită cu numitul S. C. și a divorțat în anul 2006 și nu are copii. Conviețuiește cu numitul D. A. și locuiește cu acesta în ., la locuința acestuia. Pârâta este diagnosticată cu schizofrenie paranoidă, cu debut în preajma vârstei de 16 ani și cu internări în spitale de specialitate. Este și în evidența medicului psihiatru teritorial. Manifestările sale sunt violente, în special față de femei. A fost agresivă și față de mama sa, chiar dacă aceasta îi pregătea hrana și i-o ducea la locuința concubinului.
În raport se mai arată că datele despre situația familială a bolnavei au fost oferite reprezentanților autorității tutelare de reclamanta T. M., de la care au aflat și că mama bolnavei intenționa să încheie cu aceasta un contract de întreținere, dar a decedat înainte de a-l perfecta. Mama bolnavei deținea doua imobile, ambele închiriate: o garsonieră în ., apt. 3, o casă situată tot în sectorul 1, .>D. nr.136 chiriile și pensia bolnavei fiind trimise la adresa concubinului. Se mai arată că reclamanta a solicitat punerea sub interdicție a bolnavei, deoarece aceasta trebuie să fie reprezentată la acceptarea succesiunii de pe urma defunctei sale mame.
Conform referatului de anchetă socială nr. 361 din data de 24.06.2011, întocmită de Consiliul Local al Comunei Reviga, județul Ialomița, pârâta este văzută la cumpărături, nu este sociabilă, nu are relații cu cetățenii. Reprezentanții autorității tutelare mai arată că și cu ocazia altor vizite la domiciliul pârâtei au constatat că aceasta refuză să comunice și devine nervoasă atunci când în discuție este vorba despre reclamanta T. M..
Instanța a constatat că în speță s-au respectat prevederile imperative ale art. 30 din Decretul nr. 32/1954, în sensul că persoana a cărei punere sub interdicție s-a solicitat a fost examinată de o comisie de medici specialiști formată din medic primar legist si medici primari psihiatri, iar rezultatul examinării a fost consemnat într-un raport de expertiză medico-legală psihiatrică, ce concluzionează, astfel cum s-a arătat anterior, că pârâta nu are discernământul necesar de a înțelege conținutul și consecințele faptelor sale și de a fi stăpână pe ele, de a-și apăra singură interesele, recomandându-se măsura de protecție a punerii sub interdicție, iar pentru considerentele reținute, a dispus punerea sub interdicție a numitei D. (fostă M.) N..
Cât privește desemnarea tutorelui instanța a avut în vedere dispozițiile art. 118 din Legea nr. Legea nr. 287/2009, considerând că nu poate fi primită solicitarea reclamantei T. M. de a fi numită tutorele pârâtei, întrucât motive întemeiate se opun acestei soluții.
În primul rând, pe baza întregului material probator administrat în cauză, instanța a reținut că între pârâtă și reclamantă există o relație tensionată, astfel încât relațiile personale dintre cele două, la care face referire textul menționat nu sunt unele care să permită reclamantei exercitarea în bune condiții a atribuțiilor ce i-ar reveni în calitate de tutore, în sensul reprezentării intereselor acesteia. Astfel, între cele două nu există o relație apropiată, iar susținerea reclamantei din declarația data în data de 24.03.2009, potrivit căreia, după decesul mamei pârâtei, reclamanta este singura rudă care se ocupă de întreținerea acesteia, este contrazisă de întregul material probator din cauză.
În al doilea rând, instanța a reținut că, așa cum rezultă din actele și lucrările dosarului, pârâta locuiește de foarte mulți ani în ., împreună cu numitul D. A., care inițial i-a fost concubin și ulterior i-a devenit soț, în timp ce reclamanta locuiește în București, așadar la o distanță considerabilă față de locul unde pârâta trăiește.
Pe de altă parte, instanța a reținut că, împreună cu pârâta și soțul acesteia locuiește și fratele acestuia, numitul D. G., care a reprezentat-o pe pârâtă și în prezenta cauză, fiind desemnat curator de autoritatea tutelară.
Sunt considerente pentru care instanța, în lumina dispozițiilor art. 118 din Legea nr. 287/2009, l-a numit tutore pe D. G., pentru ocrotirea pârâtei D. (fostă M.) N..
Împotriva acestei soluții, în termen legal, prin cererea depusă oficiul poștal la data de 30 mai 2013 și înregistrată la Judecătoria Slobozia la 3 iunie 2013 a declarat apel motivat reclamanta T. M., considerând-o nelegală și netemeinică.
Se arată de către apelantă că la momentul promovării acestei acțiuni prin care a solicitat punerea sub interdicție a verișoarei sale N., aceasta locuia cu numitul D. A. în . de mai mulți ani, însă fără ca vreunul să aibă intenția de a oficializa această pretinsă relație, susținând că în fapt verișoara sa nici nu conștientizează ce legătură există între ei, dar în manifestarea bolii este „atașată” de acesta.
După moartea mamei verișoarei sale, prezentul proces fiind deja demarat, notarul sesizat cu dezbaterea succesiunii a cerut mandatarului D. A. să-i prezinte hotărârea de punere sub interdicție, și pentru că la acea dată nu exista o soluție, notarul a suspendat procedura succesorală până la soluționarea de către instanță a acestui dosar.
Apelanta mai arată că a depus la Primăria Reviga o petiție prin care primarul era atenționat asupra faptului că verișoara sa M. N. era bolnavă psihic și că nu se poate căsători, cerând totodată să nu oficializeze căsătoria acesteia în cazul în care s-ar fi cerut acest lucru, însă în mod surprinzător, la numai câteva luni de la promovarea acțiunii s-a oficializat căsătoria celor doi.
Aceasta este ținută în condiții de trai care i-au deteriorat grav starea de sănătate, fiind ținută nemâncată, nespălată, nu i se administrează tratamentul medicamentos, este ținută în frig, bătută, i se dă să bea alcool.
S-a reușit internarea nevoluntară a acesteia, care a fost luată din imobilul din . organelor de poliție, în baza unei hotărâri a Tribunalului Ialomița, fiind astfel finalizată de către comisia de medici expertiza medico-legală care a stabilit că D. N. este lipsită de discernământ și s-a recomandat punerea sub interdicție.
Cu toate că la dosar s-au prezentat suficiente probe în baza cărora instanța avea posibilitatea să constate realitatea, a fost totuși numit drept tutore D. G., care pe tot parcursul procesului nu a dat curs nici unei solicitări din partea instanței, și nu a prezentat bolnava la expertiză, fiind evident că acesta nu poate îndeplini sarcina de tutore.
Din cuprinsul expertizei realizată la INML București rezultă că actualul soț îi dă să bea doi litri de bere pe zi, în condițiile în care tratamentul medicamentos care ar trebui să-l ia interzice în mod categoric consumul de alcool.
Consideră că în cauză trebuie numit tutore o persoană responsabilă și care dorește cu adevărat ca pârâta să trăiască în condiții decente și să poată beneficia de tratament de specialitate, nu de o persoană care vede în ea doar o sursă de venit.
Apreciază că numirea sa în calitate de tutore ar crea posibilitatea de a o lua din casa din . o interna, a-i administra un tratament medical corect și a-i oferi un trai normal unei persoane lipsite de ajutor.
Se solicită admiterea apelului, modificarea în parte a sentinței apelate și pe fond numirea sa în calitate de tutore.
În ședința publică din data de 08.10.2013 intimatul D. G. a depus întâmpinare în numele intimatei D. N., prin care solicită respingerea acțiunii depusă de reclamantă.
Tribunalul, analizând sentința pronunțată în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile formulate și de dispozițiile legale aplicabile, constată apelul ca nefiind fondat pentru cele ce urmează:
Potrivit art. 170 din Legea nr. . 287/2009, prin hotărârea de punere sub interdicție, instanța de tutelă numește, de îndată, un tutore pentru ocrotirea celui pus sub interdicție judecătorească. Dispozițiile art. 114-120 se aplică în mod corespunzător.
Făcând aplicarea art. 118 care reglementează numirea tutorelui de către instanța de tutelă, judecătorul fondului a considerat întemeiat că reclamanta nu poate fi desemnată tutore al pârâtei D. N., în condițiile în care din referatul de anchetă socială nr._ din 06.04.2009 întocmit de Primăria Sectorului 1 București – Serviciul Autoritate Tutelară, rezultă că pârâta este cunoscută ca având manifestări violente în special față de femei, fiind agresivă chiar cu mama sa, chiar dacă aceasta îi pregătea hrana și i-o aducea la domiciliul fostului concubin, actual soț, iar din referatul de anchetă socială nr. 361 din 24.06.2011 transmis de Consiliul local al comunei Reviga, reiese că la vederea reclamantei, pârâta a devenit agresivă verbal și nu a dorit să mai comunice cu nimeni, aceasta devenind nervoasă ori de câte ori în discuții este vorba de reclamantă.
Această relație tensionată dintre reclamantă și pârâtă a fost apreciată corect de instanța de fond ca reprezentând un motiv întemeiat ce se opune la desemnarea apelantei T. M. ca tutore al pârâtei pusă sub interdicție, refuzul acesteia din urmă de a colabora cu reclamanta făcând imposibil de îndeplinit atribuțiile ce i-ar reveni în calitate de tutore.
În ceea ce privește susținerea apelantei că persoana desemnată ca tutore, care a fost pe parcursul procesului numită curator, nu se îngrijește de pârâtă, lăsând-o pe aceasta să trăiască în condiții care îi pun viața în pericol, fiind supusă agresiunilor fizice de către soțul său, lipsită de hrană și de tratamentul medicamentos necesar, tribunalul o apreciază ca lipsită de suport probator, câtă vreme din probele dosarului reiese că D. N. locuiește cu actualul soț, fost concubin, de 10 ani, timp în care aceștia și-au purtat singuri de grijă, în prezent asigurându-și resursele materiale din închirierea imobilelor pe care mama pârâtei le-a deținut în București.
Faptul că pârâta prezintă aspect neîngrijit, că are o igienă precară și consumă alimente ce nu se recomandă, nu poate fi imputată persoanei desemnată ca tutore, fiind evident că, așa cum rezultă din raportul de nouă expertiza medico-legală psihiatrică, datorită afecțiunii de care suferă, pârâta a opus rezistență chiar pe perioada spitalizării, încercărilor infirmierei de a-i face toaleta zilnică, acceptând cu greu să facă duș și refuzând să nu mai consume dulciuri.
Apreciind că desemnarea numitului D. G. ca tutore, răspunde atât recomandării comisiei medicale, acesta fiind numit curator de către autoritatea tutelară, cât și cerințelor art. 118 din Legea nr. 287/2009, tribunalul consideră ca fiind legală și temeinică sentința civilă nr. 1083 din 09.04.2013 pronunțată de Judecătoria Slobozia, astfel că în temeiul art. 296 Cod procedură civilă respinge, ca nefiind fondat apelul declarat de apelanta T. M..
Văzând și dispozițiile art. 299 și următoarele Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 296 Cod procedură civilă respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta T. M., cu domiciliul în mun. București, ., nr. 9, ., apt. 15, sector 4 împotriva sentinței civile nr. 1083 din 9 aprilie 2013 pronunțată de Judecătoria Slobozia, pe care o păstrează în tot.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 octombrie 2013.
P., JUDECĂTOR,GREFIER,
Red. / tehnored.: D.C.T.
5 ex. / 28.10.2013
Jud. fond: R. A. – E.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2997/2013. Tribunalul IALOMIŢA | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... → |
|---|
