Actiune in raspundere delictuala. Decizia nr. 1941/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1941/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 26-09-2013 în dosarul nr. 3679/245/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 26 Septembrie 2013
Președinte - M. M.
Judecător – M. M.
Judecător – S. C.
Grefier – M. Getuța
Decizia civila Nr. 1941
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursurile declarate de recurenți și B. D. și . VIENNA INSURANCE GROUP SA, împotriva sentinței civile nr. 7396/02.04.2012 pronunțata de judecătoria Iași, intimate . PRIN LICHIDATOR JUDICIAR, . SUCURSALA IASI, .-REASIGURARE S.A. –, având ca obiect actiune in raspundere delictuala pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile
Procedură legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință,
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 06.09.2013 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceiași zi care face parte integrantă din prezenta deciziei civilă când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru data de 13.09.2013, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru data 19.09.2013, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 26.09.2013, când
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr. 7396/02.04.2012 Judecătoria Iași a dispus în sensul că:
„Admite in parte acțiunea formulată de către reclamanta . PRIN ADM. E. V., cu sediul in IASI, ., ., . cu pârâții B. D., domiciliat in IASI, ., ., ., cu domiciliul procesual ales la C. avocat M. C., cu sediul in Iași, .. 27, . și . Vienna Insurance Group S.A., cu sediul in București, sector 2, .. 31-33.
Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 15.696 lei, cu titlu de despăgubiri, precum și dobânda legală aferentă acestei sume, se va calcula până la data plății efective.
Respinge ca neîntemeiata cererea reclamantului având ca obiect obligarea pârâtului la plata sumei de 10.000 lei reprezentând contravaloarea beneficului nerealizat prin lipsa de folosința a autoutilitarei timp de aproape un an si jumătate.
Respinge ca neîntemeiata cererea pârâtului având ca obiect obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
Admite in parte cererea reclamantului având ca obiect obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecata si obliga pârâtul la plata sumei de 3957,76 compusă din: 1.057,76 cu titlu de taxa de timbru, respectiv timbru judiciar, 2500 de lei reprezentând onorariu avocat și 400 de lei reprezentând onorariu expert.”
Pentru a decide astfel prima instanță a avut în vedere următoarele considerente:
„Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 03.02.2011 sub nr._ , așa cum a fost precizata, reclamantul . a formulat cerere de chemare în judecată a pârâtilor B. D. și . Vienna Insurance Group S.A. prin care a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 15.696 lei, cu titlu de despăgubiri, precum și dobânda legală aferentă acestei sume, se va calcula până la data plății efective, precum și la plata sumei de 10.000 lei reprezentând contravaloarea beneficului nerealizat prin lipsa de folosința a autoutilitarei timp de aproape un an si jumătate.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că la data de 26.08.2009 a avut loc un accident rutier produs din culpa exclusivă a conducătorului autovehiculului B. D., asigurat RCA la . Vienna Insurance Group S.A care conducea un autoturism marca Honda, cu număr de inmatriculare_, rezultând avarierea autovehiculului reclamantului condus de G. E. P. marca Dacia, cu număr de inmatriculare_ . Astfel, autoturismul avariat a suportat mai multe degradari, necesitând reparatii de 15.696 lei și, datorita faptului că nu mai putut fi folosit, se solicita si 10.000 lei reprezentând contravaloarea beneficului nerealizat prin lipsa de folosința a autoutilitarei timp de aproape un an si jumătate.
In drept, și-a întemeiat actiunea pe dispozitiile art. 998 și urm. din C.civ.
In dovedire, s-au atașat inscrisuri.
Pârâtul B. D., legal citat, a formulat, pe data de 20.05.2011, întâmpinare .
În motivarea ei, solicită respingerea cererii reclamantului ca netemeinică și nelegală, mentionând ca nu se face vinovat de producerea accidentului, dându-se de altfel si o solutie de neîncepere a urmăririi penale cu privire la el.
In drept, și-a întemeiat actiunea pe dispozitiile art. 115 și urm C.Pr. C.
In dovedire a arătat că se folosește de proba cu înscrisurile, martori m interogatoriu.
Instanta a încuviințat pentru reclamantă și pârâtă probele cu înscrisuri, proba testiminiala și proba cu expertiză în specialitatea autovehicule.
Au fost audiati martorii B. I. si H. C. G., ale căror declaratii se află consemnate si atasate la filele 62 si 63 ds,
Pe data de 08.11.2011 se depune raportul de expertiză intocmit de domnul expert V. C. care este atașat la dosarul cauzei la filele 97 si urm ds.
La dosarul cauzei s-au depus copii certificate cu originalul de pe actele efectuate in cadrul ds nr 1475/P/2009, respectiv declaratiile date de cei doi conducători auto, trimise de către IPJ Iasi.
Analizând actele depuse la dosar, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 03.02.2011 sub nr._, reclamantul . a formulat cerere de chemare în judecată a pârâtilor B. D. și . Vienna Insurance Group S.A. prin care a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 15.696 lei, cu titlu de despăgubiri, precum și dobânda legală aferentă acestei sume, se va calcula până la data plății efective, precum și la plata sumei de 10.000 lei reprezentând contravaloarea beneficului nerealizat prin lipsa de folosința a autoutilitarei timp de aproape un an si jumătate.
Instanta constata ca susținerile învederate de reclamant in cadrul actiunii cu referire la situația de fapt au fost confirmate prin probele administrate, pârâtul nereusind sa faca dovada sustinerilor sale referitoare la faptul că nu s-ar face vinovat de nerespectarea regulilor de circulatie, martorul propus si audiat pentru el neaducând elemente noi care să sustina varianta . De altfel, solutia de neîncepere a urmăririi penale aminitite de pârât in cadrul intâmpinării s-a datorat neîntrunirii numărului de ingrijiri medicale, conform inscrisului de la fila 11.
De altfel, in completarea înscrisurilor depuse de reclamant ( a se vedea certificatul medico-legal –fila 16 ds, procesul verbal de cercetare la fata locului), vin inclusiv și concluziile exprimate in cadrul raportului de expertiza in cadrul căruia s-a arătat ca conducătorul autovehiculului B. D., asigurat RCA la . Vienna Insurance Group S.A care conducea un autoturism marca Honda, cu număr de inmatriculare_, datorita nerespectării regulilor de circulatie, nu a acordat prioritate de dreapta celeilalte masini conduse de G. E. P. marca Dacia, cu număr de inmatriculare_, accidentându-l si provocându-i avarii în valoare de 15.696 lei, suma stabilita in conformitate cu inscrisurile depuse de reclamant la filele 8- 9 ds.
Potrivit inscrisurilor depuse la dosar ( fila 30 ds atașat cu nr 1475/P/2009), proprietarul autoturismului marca Honda, cu număr de inmatriculare_ era asigurat obligatoriu la societatea pârâtă.
In ceea ce priveste suma solicitata de reclamant in cuantum de 10.000 lei reprezentând contravaloarea beneficului nerealizat prin lipsa de folosința a autoutilitarei timp de aproape un an si jumătate, instanta va dispune respingerea ca neintemeiat a acestui capăt de cerere raportat la faptul că nu s-a făcut dovada, prin probe ,a acestui cuantum. Este adevărat ca martorul audiat pentru reclamanta a mentionat in cadrul declaratiei sale ca reclamanta nu a mai putut folosi masina avariata și ca societatea s-a folosit de cealaltă masina pe care o mai aveau in folosinta si, de asemenea, atunci când mai era necesar, se mai apela la diferite cunostinte, fara insă ca martorul să stie daca s-au achitat sume de bani de către seful său ,administratorul societătii reclamantei, către aceste persoane care ii imprumutau masina . Practic, nu s-a făcut dovada in vreun fel a cuantumului sumei solicitate și a modului de calcul al acesteia.
In drept, instanta retine ca potrivit art. 998-999 C.civ. pentru angajarea raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie este necesara indeplinirea, cumulativa, a mai multor conditii, respectiv existenta unui prejudiciu, fapta ilicita, existenta unei legaturi de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, precum si culpa sau vinovatia autorului faptei ilicite si prejudiciabile, constatând ca toate conditiile sunt indeplinite in prezenta cauza având in vedere probatoriul administrat ( a se vedea si prev art 1349 si urm Noul Cod Civil, respectiv 1357 Noul Cod Civil).
Potrivit principiului repararii in natura a prejudiciului, consacrat in practica judiciara, prejudiciul trebuie sa fie reparat de regula, cu prioritate, in natura si numai cand o asemenea reparatie nu este obiectiv posibila, repararea se va face prin echivalent banesc.
In consecinta, instanta constata ca sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, și va avea in vedere si prev Legii 136/1995, motiv pentru care va admite in parte cererea principală, in sensul ca va obliga pârâtul B. D. să plătească reclamantului suma de 15.696 lei, cu titlu de despăgubiri, precum și dobânda legală aferentă acestei sume, ce se va calcula până la data plății efective, respingând ca neîntemeiata cererea reclamantului având ca obiect obligarea pârâtului B. D. la plata sumei de 10.000 lei reprezentând contravaloarea beneficului nerealizat prin lipsa de folosința a autoutilitarei timp de aproape un an si jumătate.
In temeiul art. 274 Cod proc civ, fata de solutia pronuntata, va respinge ca neîntemeiata cererea pârâtului având ca obiect obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
În baza aceluiasi temei legal, va admite in parte cererea reclamantului având ca obiect obligarea pârâtului B. D. la plata cheltuielilor de judecata si va obliga pârâtul la plata sumei de 3957,76 compusă din: 1.057,76 cu titlu de taxa de timbru, respectiv timbru judiciar, 2500 de lei reprezentând onorariu avocat și 400 de lei reprezentând onorariu expert.”
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs . Vienna Insurance Group SA si B. D..
. Vienna Insurance Group SA a invocat prin recursul formulat faptul că greșit prima instanță a stabilit cadrul procesual în condițiile în care orice modificare sau completare a acțiunii trebuia făcută până la prima zi de înfățișare, după acest termen cererea de introducere în cauză a . tardivă și impunându-se a fi respinsă.
De asemenea, greșit instanța a respins cererea de amânare formulată de . condițiile în care, chiar dacă a amânat pronunțarea pentru a se depune la dosar concluzii scrise, ulterior rămânerii în pronunțare dosarul ar fi fost inaccesibil părților, recurenta neputând prezenta probe sau critica pe cele deja administrate avându-se în vedere că pe tot parcursul său cauza a fost soluționată în contradictoriu cu o altă societate de asigurare.
Invocă recurenta și neîndeplinirea procedurii concilierii în cauză deși raportul juridic dintre reclamanta și asigurătorul pârâtului este unul de natură comercială, apărare care nu este deloc formală în condițiile în care instanța a obligat la plata unei sume importante la care a prevăzut și dobânda legală, sarcina suplimentară care ar fi putut fi evitată dacă se efectua procedura concilierii, în lipsa acesteia recurenta fiind și în imposibilitate de a aprecia dacă avariile pretins constatate au legătură cu evenimentul rutier, dacă acele piese necesită obligatoriu înlocuire sau pot fi remediate.
Totodată, instanța nu a dispus în legătură cu cealaltă societate de asigurare, .>
Pe fondul cauzei arată recurenta faptul că raportul de expertiză este lovit de nulitate în condițiile în care nu a fost citată și nu a putut formula un punct de vedere, concluziile expertizei fiind procausa, expertul ignorând declarațiile celor două persoane implicate în evenimentul rutier, nestabilind care au fost avariile produse, de asemenea, instanța a reținut greșit situația de fapt sub aspectul autoturismului condus de B. D., prejudiciul nefiind stabilit cu certitidune.
Solicită, în consecință, admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Pârâtul B. D. a invocat prin recursul formulat faptul că prima instanță a dispus greșit cu privire la obligarea sa la plata daunei în condițiile în care G. E. I., ce se afla la volanul autoturismului marca Dacia cu număr de înmatriculare_, era obligat conform regulilor de circulație să vireze la dreapta și să intre pe . să meargă înainte, încălcând astfel regulile de circulație aplicate în această zonă. În cursul acestei manevre defectuoase, acesta l-a acroșat pe pârât în timp ce se afla la trecerea de pietoni întrucât acorda prioritate acestora, așa cum rezultă și din procesul verbal întocmit la fața locului, vina revenindu-i în totalitate numitului G..
Susține recurentul că dovada cea mai clară o reprezintă răspunsul Inspectoratului de Poliție Județean Iași, Biroul Rutier, prin care se specifică faptul că în intersecția cu . de circulație (banda pe care se afla angajatul societății reclamante) este destinată pentru efectuarea virajului la dreapta, existând marcaj longitudinal continuu, banda doi pentru direcția înainte, iar banda trei pentru virajul la stânga sau continuarea deplasării către înainte, aspecte ce nu au fost avute în vedere de către domnul expert.
În drept, și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 304 Cod Procedură Civilă. În susținere a solicitat proba cu înscrisuri, martori și toate celelalte probe admise de lege.
Solicită, în consecință, admiterea recursului.
Intimata . Vienna Insurance Group SA a formulat întâmpinare la recursul formulat de pârâtul B. D., invocând nulitatea acestuia față de faptul că acesta nu a depus la dosar motivele recursului său.
. Reasigurare SA a solicitat prin precizările depuse la dosar la data de 15.03.2013 ca instanța să se pronunțe cu privire la excepția lipsei calității sale procesuale pasive.
În recurs nu au fost administrate probe.
Analizând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate și raportat la dispozițiile legale incidente în cauză, Tribunalul constată că recursurile sunt întemeiate, astfel că le va admite, pentru considerentele ce succed:
Prin cererea înregistrată la data de 03.02.2011 pe rolul Judecătoriei Iași reclamanta . a chemat în judecată pe pârâtul B. D., solicitând obligarea acestuia la plata daunelor reprezentând avariile cauzate autoturismului proprietatea sa în urma evenimentului rutier produs la data de 26.08.2009 din culpa pârâtului, contravaloarea lipsei de folosință a autoturismului și dobânda legală la acest sume. Abia la data de 21.06.2011 reclamanta a solicitat introducerea în cauză a societății de asigurare ., instanța emițând citație acestei societăți în calitate de intervenient forțat, după cum reiese din citativul încheierii din data de 27.06.2011.
La data de 19.10.2011 a fost înaintat cauzei dosarul nr. 1475/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, în cuprinsul căruia era depusă polița de asigurare de răspundere civilă auto aferentă autoturismului condus de pârâtul B. D., auto Honda cu nr. de înmatriculare_, poliță care atesta că asigurarea era încheiată cu . Vienna Insurance Group SA, iar nu cu ., care fusese citată până la acel moment în cauză.
Cu toate acestea, abia la termenul din data de 30.01.2012, ulterior administrării întregului probatoriu (cu înscrisuri, martori, expertiză auto), reclamanta prin avocat a solicitat, iar instanța a admis citarea în cauză a . Vienna Insurance Group SA, acordând termen la data de 12.03.2012, dată la care societatea nou introdusă în cauză a solicitat amânarea cauzei pentru angajarea unui apărător. Instanța a respins cererea de amânare formulată, reținând că societatea fusese citată cu respectarea termenul de 15 zile anterior termenului acordat în cauză și a rămas în pronunțare.
Față de această stare de fapt Tribunalul apreciază că, procedând în acest fel, prima instanță a încălcat principiul contradictorialității și dreptul la apărare al părții nou introduse în cauză, în condițiile în care toate probele fuseseră administrate în contradictoriu cu o altă societate de asigurare decât recurenta.
Cauza de față comportase discuții cu privire la persoana asigurătorului pârâtului și, întrucât pe parcursul judecății asigurătorul real nu fusese citat la administrarea probatoriului, deși din actele dosarului instanța putea reține acest aspect anterior solicitării reclamantei formulate în acest sens, având în vedere formularea unei cereri de amânare de către . Vienna Insurance Group SA, instanța trebuia să dea părții posibilitatea pregătirii apărării, în acest fel fiind respectat și principiul contradictorialității care guvernează procesul civil.
Contradictorialitatea presupune că judecătorul trebuie să asculte deopotrivă pe cel care a sesizat instanța cât și pe cel care se apără, fiecare parte având dreptul de a participa la prezentarea, argumentarea și dovedirea pretențiilor sau apărărilor sale, precum și dreptul de a discuta și combate susținerile și probele celeilalte părți. De asemenea, în respectarea principiului contradictorialității, nicio probă nu poate fi opusă celeilalte părți dacă nu i s-a oferit posibilitatea să se pronunțe asupra ei.
Or, în cauză, intervenientul forțat . Vienna Insurance Group SA, nu a participat la administrarea probatoriului destul de complex în cauză, în condițiile în care ar fi putut produce și probe proprii, iar nu doar să le combată pe cele administrate de cealaltă parte, iar aceasta s-a datorat citării sale tardive în cauză, fiind impiedicată astfel să-și formuleze toate apărările, încălcându-i-se dreptul la apărare în sensul său material, mai larg, care cuprinde întregul complex de drepturi și garanții procesuale care sunt instituite de lege pentru a da posibilitate părților să-și apere interesele legitime: dreptul de a face cereri, de a lua cunoștință de actele de la dosar, de a propune probe, de a participa la dezbateri, de a pune concluzii, dar și in sens formal, mai restrâns, care înseamnă dreptul părții de a-și angaja un apărător, la termenul când instanța a rămas în pronunțare fiind formulată pentru prima oară o cerere de amânare în acest scop. Este real că dreptul la un proces echitabil presupune și soluționarea cauzei într-un termen rezonabil, cu celeritate, însă prin aceasta nu trebuie să se aducă atingere celorlalte două principii care guvernează, deopotrivă, procesul civil.
Față de această concluzie, Tribunalul apreciază că se impune a fi admis recursul formulat de . Vienna Insurance Group SA, a fi casată sentința, cauza urmând a fi trimisă spre rejudecare pentru a fi asigurată contradictorialitatea și dreptul la apărare al recurentei, aspect care face de prisos analiza celorlalte motive de recurs invocate de recurentă.
În ceea ce privește recursul formulat de B. D., acesta se impune a fi admis în considerarea soluției de casare a sentinței și trimitere spre rejudecare întrucât soluția pronunțată de prima instanță este nelegală în condițiile în care nu a fost pronunțată cu respectarea celor două principii fundamentale ale procesului civil: contradictorialitate și dreptul la apărare al tuturor celor implicați în procedura judiciară.
Pentru aceste considerente, urmează ca Tribunalul, în temeiul disp. art. 312 alin 1 cod procedură civilă, să admită recursurile declarate de . Vienna Insurance Group SA si B. D. împotriva sentintei civile nr. 7396/02.04.2012 pronuntata de Judecatoria Iasi, să caseze sentinta in tot și să trimită cauza spre rejudecare Judecatoriei Iasi.
Pentru aceste motive
În numele legii
Decide:
Admite recursurile declarate de . Vienna Insurance Group SA si B. D. impotriva sentintei civile nr. 7396/02.04.2012 pronuntata de judecatoria Iasi, sentinta pe care o caseaza in tot.
Trimite cauza spre rejudecare Judecatoriei Iasi.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 26.09.2013.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
M.M. M.M. S.C. M.G.
Red./Tehnored. M.M. conform Hot. 9/28.04.2014.
2 ex/17.06.2014
Jud. fond Z. I.
| ← Succesiune. Decizia nr. 1844/2013. Tribunalul IAŞI | Pretenţii. Decizia nr. 1942/2013. Tribunalul IAŞI → |
|---|
