Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 461/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 461/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 30-09-2013 în dosarul nr. 25464/245/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 30 Septembrie 2013
Președinte - C. D.
Judecător - M. S.
Grefier - N. E.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 461/2013
Pe rol pronunțarea apelului declarat de petenta Agentia N. pentru Pescuit si Acvacultura împotriva sentinței civile nr._/29.10.2012 pronunțată de Judecatoria Iasi, având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996).
La apelul nominal lipsesc părțile.
Procedura este completă.
Cauza a rămas în pronunțare în ședința publică din data de 23.09.2013, susținerile și concluziile apărătorului apelantei fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru azi, 30.09.2013, când,
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr._/29.10.2012 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._, s-a admis în parte plângerea formulată de petenta Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, prin mandatar . împotriva încheierii de respingere 19.07.2012 în dosarul_/06.06.2012 al Oficiului de cadastru și publicitate imobiliară Iași-Biroul de cadastru și publicitate imobiliară Iași, s-a dispus intabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate al statului român cu privire la imobilul în suprafață de_ mp cu număr cadastral_ identificat potrivit planului de amplasament și delimitare întocmit de PF Bucsa Leoras și s-a respins cererea petentei privind efectuarea intabulării cu mențiunea „domeniu privat al Statului”.
La data de 25.04.2012 a fost înregistată la O.C.P.I. Iași cererea formulată de către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, prin .., având ca obiect întabularea dreptului de proprietate asupra terenului din extravilanul comunei P. Iloaiei, cu nr. cadastral_. La cerere au fost atașate planul de amplasament și delimitare a imobilului, certificate de înregistrare fiscală a .., Protocolul prind predarea – preluarea terenurilor din domeniul public sau privat al statului deținut în administrare de către S.C. PESCARIS S.A. Iași, proces verbal de inventariere,Ordinul nr. 14 din 25.01.2010 al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Protocolul de predare – preluare a acțiunilor pe care a Agenția Domeniilor Statutului le deține la societățile comerciale cu profil piscicol, a terenurilor pe care sunt amplasate amenajările piscicole precum și alte terenuri aferente amenajărilor piscicole deținute de aceasta către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură din 23.11.2009, procesul-verbal de predare – preluare din 23.12.2009 încheiat de Agenția Domeniilor Statutului.
Prin încheierea nr._ din 25.04.2012, O.C.P.I. Iași – Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Iași a respins cererea formulată de către petenta Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, prin .., privind prima înregistrare a imobilului.
Prin încheierea nr._/19.07.2012 pronunțată de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Iași a fost respinsă cererea de reexaminare îndreptată împotriva încheierii nr._ din 25.04.2012. Pentru a pronunța această soluție registratorul – șef din cadrul O.C.P.I. Iași a reținut că, față de înscrisurile depuse în dosarul nr._/2012 și de dispozițiile art. 888 și art. 894 Cod civil, art. 49, art. 58 alin.1 din Legea nr. 7/1996, republicată, art. 4, art. 6 alin.1 din Legea nr. 213/1998, art. 62 alin.1 și art. 63 alin.11 din Ordinul nr. 633/2006 al directorului General al ANCPI, petenta a probat doar dreptul de administrare al Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură -A.N.P.A., nu și dreptul de proprietate privată al Statului Român.
Instanța reține că prin Legea nr. 268 din 2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publica și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, au fost reglementate cadrul juridic privind privatizarea societăților comerciale agricole care dețin în exploatare terenuri cu destinație agricolă, constituite în conformitate cu Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale, statutul juridic al Agenției Domeniilor Statului și administrarea societăților comerciale și regimul concesionarii sau arendării terenurilor proprietate publica și privată a statului, aflate în exploatarea acestora.
Astfel, Agenția Domeniilor Statului a fost înființată ca instituție de interes public cu personalitate juridică, cu caracter financiar și comercial, finanțată din surse extrabugetare, în subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, având, printre alte atribuții, și pe cea de a administra terenurile cu destinație agricolă aparținând domeniului public și privat al statului, aflate în exploatarea societăților naționale, a institutelor și stațiunilor de cercetare și producție agricolă și a unităților de învățământ agricol și silvic (art. 4 alin.1 lit. c din Legea nr. 268/2001). Terenurile cu destinație agricolă au fost definite prin prevederile art. 2 alin.2 din același act normativ ca fiind terenuri agricole productive - arabile, vii, livezi, pepiniere viticole, pomicole, plantații de hamei și duzi, pășuni, fânețe, sere, solarii, răsadnițe și altele asemenea -, cele cu vegetație forestieră, dacă nu fac parte din amenajamente silvice, pășuni împădurite, cele ocupate cu construcții și instalații zootehnice, amenajări piscicole și de îmbunătățiri funciare, drumuri tehnologice și de exploatare agricolă, platforme și spații de depozitare care servesc nevoilor producției agricole și terenuri neproductive care pot fi amenajate și folosite pentru producția agricolă.
Legiuitorul român a reglementat prin Secțiunea a 2-a din Legea nr. 268/2001, acțiunile de delimitare a patrimoniului Agenției Domeniilor Statutului.
Astfel, potrivit prevederilor art. 7 alin. 3 – 6 din Legea nr. 268/2001, planurile cadastrale ale terenurilor cu destinație agricolă, cu delimitarea suprafețelor pe categorii de folosința, se vor întocmi de către oficiile de cadastru agricol și organizarea teritoriului agricol și vor fi avizate, pentru conformitate, de comisia de inventariere și de Direcția cadastru și îmbunătățiri funciare. În vederea stabilirii dreptului de proprietate publică sau privată a statului, după caz, pe baza planurilor cadastrale întocmite potrivit alin. (3) și a Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, în termen de 90 de zile de la definitivarea lucrărilor de cadastru Agenția Domeniilor Statului va depune cererea de înscriere a dreptului de proprietate al statului în Cartea funciară, la biroul de carte funciară al judecătoriei în a cărei raza teritorială este situat terenul. Predarea-preluarea terenurilor prevăzute la alin. (1) și trecerea lor în patrimoniul Agenției Domeniilor Statului se fac pe baza de protocol între societățile comerciale, institutele și stațiunile de cercetare și producție agricolă, universitățile și unitățile de învățământ agricol și silvic și societățile naționale, pe de o parte, și Agenția Domeniilor Statului, pe de altă parte, în termen de 15 zile de la data inventarierii lor. La data predării-preluării bunurilor care fac obiectul prezentei legi se va întocmi de către Agenția Domeniilor Statului balanța terenurilor pe fiecare unitate prevăzută la art. 1, 2 și în anexele nr. 1-4, iar terenurile care nu fac obiectul retrocedării, în conformitate cu prevederile legilor în domeniu, vor fi declarate terenuri aparținând domeniului public sau privat al statului și vor putea fi concesionate sau arendate în condițiile legii.
Analizând documentația depusă în dosarul O.C.P.I. Iași, instanța reține că prin Protocolul privind predarea – preluarea terenurilor din domeniul public sau privat al statului deținute în administrare de către S.C. Pescaris S.A.-fila 60, această societate, în calitate de predător, și Agenția Domeniilor Statutului, în calitate de primitor, au predat, respectiv a primit în patrimoniu suprafața totală de 3353,3297 ha (din care 132,9052 ha reprezintă teren agricol, iar suprafața de 3220,4245 ha reprezintă teren neagricol) în conformitate cu procesul verbal de inventariere atașat.
Ulterior, la data de 23.11.2009, Agenția Domeniilor Statutului și Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură au încheiat Protocolul de predare – preluare a acțiunilor pe care Agenția Domeniilor Statutului le deține la societățile comerciale cu profil piscicol, a terenurilor pe care sunt amplasate amenajările piscicole precum și alte terenuri aferente amenajărilor piscicole deținute de aceasta, în conformitate cu prevederile art. II alin. 1 și 2 din Legea nr. 317/2009 de aprobare a O.U.G. nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.
La solicitarea Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, P.F.A. B. Leoraș a realizat documentația cadastrală de primă înregistrare pentru imobilul situat în Iași, UAT P. Iloaiei, în suprafață de_ mp. Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Iași – Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Iași a constatat că identificarea și localizarea amplasamentului au fost realizate cu respectarea prevederilor regulamentelor în vigoare, motiv pentru care imobilul a fost înregistrat provizoriu în evidența OCPI Iași sub nr. cadastral_.
Cu toate acestea, cererea de întabulare a dreptului de proprietate al Statului Român a fost respinsă motivat de faptul că prin înscrisurile depuse nu s-a probat dreptul de proprietate privată a Statului Român, ci numai dreptul de administrare al Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură.
Instanța apreciază însă că petenta a probat dreptul de proprietate al Statului Român asupra terenului în suprafață de_ mp, astfel cum a fost identificat în documentația cadastrală întocmită de către P.F.A. B. Leoraș, verificată și recepționată de către ANCPI – Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Iași. Din punct de vedere juridic instanța are în vedere protocolul de predare și reglementările expuse anterior precum și prevederile art. 1, art. 4 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publica și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, art. II alin. 1, 2, 3 din Legea nr. 317/2009 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura. Din punct de vedere tehnic, cadastral, instanța reține că OCPI Iași, în competența căreia s-au aflat verificările aferente, nu a ridicat nici o obiecție privind includerea imobilului pentru care a atribuit nr. cadastral_ în imobilul care a făcut obiectul protocolului de predare între S.C. Pescaris S.A. și Agenția Domeniilor Statutului.
Pe de altă parte instanța reține că nu a fost dovedită apartenența imobilului la domeniul public sau privat al statului, numai sub acest aspect situația juridică a imobilului fiind incertă. Astfel protocolul de predare se referă la preluarea terenurilor din domeniul public sau privat și nu s-a făcut dovada că Agenția Domeniilor Statutului sau succesorii săi ar fi procedat la delimitarea prevăzută de art. 7 alin.6 din Legea nr. 268/2001, modificată și completată. Totodată, deși stabilirea naturii domeniului statului în care este inclus imobilul nu constituie o condiție de înscriere a dreptului de proprietate însuși, această chestiune este determinată pentru regimul juridic al imobilului, inclusiv în perspectiva diverselor acte juridice susceptibil a fi încheiate pentru exploatarea sa.
În conformitate cu dispozițiile art. 76 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, dispozițiile art. 876 – art. 914 cod civil privitoare la cazurile, condițiile, efectele și regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor și faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârșite ori produse după . Codului civil. Potrivit dispozițiilor art. 20 alin.1 din Legea nr. 7/1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliară, republicată, dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciarã pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil.
Astfel în conformitate cu prevederile art. 50 alin.21 din Legea nr. 7/1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliară, republicată, instanța va admite în parte plângerea și va dispune întabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate al Statului Român cu privire la imobilul în suprafață de_ mp cu număr cadastral_ identificat potrivit planului de amplasament și delimitare întocmit de PF Bucsa Leoras, respingând cererea privind efectuarea întabulării cu mențiunea „domeniul privat al Statului”. După cum s-a arătat, stabilirea naturii domeniului statului în care este inclus imobilul nu constituie o condiție de înscriere a dreptului de proprietate ca atare iar persoana interesată are posibilitatea de a solicita înscrierea corespunzătoare privind domeniul după clarificarea situației.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, petenta Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinice. În acest sens, apelanta a arătat că sub aspectul respingerii capătului de cerere privind efectuarea intabulării cu mențiunea „domeniul privat al Statului”, înțelege să conteste hotărârea instanței de fond, solicitând modificarea acesteia în sensul admiterii în întregime a plângerii formulate împotriva celor două încheieri de carte funciară. Apreciază că în mod nejustificat instanța de fond a considerat că din înscrisurile care se regăsesc în documentația de intabulare, imobilul identificat a fost declarat ca aparținând domeniului public sau privat al statului conform prevederilor art. 7 alin. 6 din legea nr. 268/2001 și nu în mod exclusiv apartenența la domeniul privat.Ori, astfel cum a argumentat și prin cererea introductivă, imobilul suspus intabulării face parte din domeniul privat al statului și nu din domeniul public, având în vedere următoarele rațiuni:
Teza pe care își fundamentează această susținere are la bază dispozițiile Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia conform cărora:
„Art. 3. (1) Domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute la art. 135 alin. 4 din Constituție, din cele stabilite în anexa care face parte integrantă din prezenta lege și din orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public și sunt dobândite de stat sau de unitățile administrativ-teritoriale prin modurile prevăzute de lege; (2) domeniul public al statului este alcătuit din bunurile prezentate la art. 135 alin. 4 din Constituție, din cele prevăzute la pct. 1 din anexă, precum și din alte bunuri de uz sau de interes public național, declarate ca atare prin lege.
Art. 4: Domeniul privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor și care nu fac parte din domeniul public”.
Totodată, în cuprinsul art. 5 din Legea nr. 18/1991, se arată că aparțin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate construcții de interes public, piețe, căi de comunicații, rețele stradale și parcuri publice, porturi și aeroporturi, terenuri cu destinație forestieră, albiile râurilor și fluviilor, cuvetele lacurilor de interes public, fundul apelor maritime interioare și al mării teritoriale, țărmurile Mării N., inclusiv plajele, terenurile pentru rezervații naturale și parcuri naționale, monumentele, ansamblurile și siturile arheologice și istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile apărării sau pentru alte folosințe care, potrivit legii, sunt de domeniul public ori care, prin natura lor, sunt de uz sau de interes public.
Pe de altă parte, conform art. 6 din același act normativ, domeniul privat al statului și, respectiv, al comunelor, orașelor, municipiilor și județelor este alcătuit din terenurile dobândite de acestea prin modurile prevăzute de lege, precum și din terenurile dezafectate, potrivit legii, din domeniul public. El este supus dispozițiilor de drept comun, dacă prin lege nu se prevede altfel.
Legislația specială în domeniu în care activează Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, respectiv Legea nr. 107/1996 (Legea apelor) arată în mod expres în cuprinsul art. 3:
A.. 1: Aparțin domeniului public al statului apele de suprafață cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km și cu bazine hidrografice ce depășesc suprafața de 10 km2, malurile și cuvetele lacurilor, precum și apele subterane, apele maritime interioare, faleza și plaja mării, cu bogățiile lor naturale și potențial valorificabil, marea teritorială și fundul apelor maritime.
A.. 3: Sunt exceptate de la prevederile alin. 1 pepinierele și crescătoriile piscicole.
Conform art. 2 pct. 2 din O.U.G. nr. 23/2008, privind pescuitul și acvacultura, crescătoria piscicolă este unitatea de bază a acvaculturii și este reprezentată de: heleșteu-bazin piscicol realizat în săpătura sau umplutura, înconjurat total sau parțial de diguri, prevăzut cu canele de alimentare, de evacuare și perimetrale, dotat cu construcții hidrotehnice și instalații de alimentare, reținere și evacuare a apei; iaz-bazin piscicol realizat prin bararea unei văi cu un baraj, prevăzut cu instalații hidrotehnice pentru reținere și deversarea/evacuarea apei; stație de reproducere artificială; viviera flotabilă – instalație plutitoare, alcătuită dintr-un cadru poliedric cu pereți din plasă, destinată creșterii peștilor sau a altor viețuitoare acvatice; lacuri de acumulare în care se practică acvacultura; alte instalații destinate acvaculturii.
În consecință, apartenența imobilului supus intabulării domeniului privat al statului este prevăzută în legea specială invocată.
Întrucât bunul imobil supus intabulării nu face parte din categoriile prevăzute de art. 153 alin. 4 din Constituția României, pct. 1 din Anexa Legii nr. 213/1998, art. 3 din legea nr. 107/1996 (legea apelor9 și mai mult decât atât, în cuprinsul ultimului act normativ invocat există o dispoziție expresă în sensul celor susținute, apartenența sa la domeniul privat al statului și implicit regimul juridic aplicabil nu poate fi contestat. Prevederile legale la care face trimitere instanța de fond, respectiv art. 7 alin. 6 din legea nr. 268/2001, arată c apartenența la domeniul public sau privat al statului este stabilită prin lege: la data predării-preluării bunurilor care fa obiectul prezentei legi se va întocmi de către Agenția Domeniilor Statului balanța terenurilor pe fiecare unitate prevăzută la art. 1, 2 și în anexele nr. 1-4, iar terenurile care nu fac obiectul retrocedării, în conformitate cu prevederile legilor în domeniu, vor fi declarate terenuri aparținând domeniului public sau privat al statului și vor putea fi concesionate sau arendate în condițiile legii.
Pentru toate aceste considerente, a solicitat admiterea apelului, modificarea sentinței civile nr._/29.10.2012 în sensul admiterii plângerii astfel cum a fost formulată, prin efectuarea intabulării suprafeței de teren cu mențiunea „domeniul privat al Statului”.
În drept, a invocat art. 282 și urm. Cod procedură civilă, art. 50 alin. 3 din legea nr. 7/1996.
În această fază procesuală nu au fost administrate probe noi.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul constată neîntemeiat apelul formulat.
Cererea de întabulare a dreptului de proprietate cu privire la imobilul situat în extravilan în în suprafață de_ mp căruia i s-a atribuit nr. cadastral_ (conform referatului de admitere a OCPI Iași aflat la fila 53 dosar fond) este supusă reglementărilor cuprinse în art. 20 și urm. de Legea 7/1996. Are în vedere Tribunalul că potrivit art. 76 din Legea 71/2011 „dispozițiile art. 876-915 codul civil privitoare la cazurile, condițiile, efectele și regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor și faptelor juridice încheiate sau după caz săvârșite ori produse după . codului civil”.
Conform textului de lege incident art. 20 alin. 1 din Legea 7/1996 dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil.
La rândul lor dispozițiile art. 644 și 645 din codul civil de la 1864 reglementând modurile prin care se dobândește proprietatea arată:proprietatea bunurilor se dobândește și se transmite prin succesiune, prin legate, prin convenție și prin tradițiune; proprietatea se mai dobândește prin accesiune sau incorporațiune, prin prescripție, prin lege și prin ocupațiune.
Petenta A.N.P.A. înțelege a invoca drept temei al proprietății private a Statului Român asupra imobilului de_ m.p., Ordinul nr. 14/25.01.2010 a M.A.D.R. precum și procesul verbal de predare – preluare din data de 23.12.2009.
Sub nr. 4025/23.11.2009 respectiv 7192/23.11.2009 (filele 75 – 76 dosar fond) a fost încheiat protocolul de predare preluare între A.D.S. și A.N.P.A. prin care cea dintâi predă celei din urmă, cu titlu gratuit, terenurile pe care sunt amplasate amenajările piscicole precum și terenurile aferente amenajărilor piscicole deținute urmând ca de la data protocolului A.N.P.A. să exercite în numele statului, toate atribuțiile ce îi revin potrivit legii în ceea ce privește administrarea terenurilor aflate în domeniul public sau privat al statului. Protocolul de predare – preluare astfel încheiat a fost aprobat prin Ordinul nr. 14/25.01.2010 al M.A.D.R.(filele 73, 74 dosar fond).
Prin Legea 268/2001, act normativ prin mijlocirea căruia s-a înființat A.D.S., astfel cum rezultă din dispozițiile art. 12 alin. 3, a fost reglementat regimul juridic al terenurilor cu destinație agricolă – categorie în care intră potrivit alin.2 și amenajările piscicole și de îmbunătățiri funciare – proprietate publică sau privată a statului aflate în administrarea A.D.S. Totodată, potrivit art. 4 alin. 1 lit. a și b A.D.S. are ca atribuții exercitarea în numele statului a prerogativelor dreptului de proprietate asupra terenurilor cu destinație agricolă aparținând domeniului privat al statului, precum și gestionarea și exploatarea eficientă a patrimoniului de stat, al cărui proprietar mandatat este.
Din economia acestor texte de lege rezultă că menirea Legii 268/2001 nu a fost aceea de a determina bunurile aparținând proprietății private a statului, drept de proprietate a cărui existență a fost premergătoare edictării acestei legi.
Singura reglementare spre stabilirea dreptului de proprietate publică sau privată a statului pe baza planurilor cadastrale este cea cuprinsă în alin. 4 al art. 7 însă sub condiția depunerii de către A.D.S. a cererii de înscriere a dreptului de proprietate al statului în Cartea Funciară, la biroul de carte funciară al judecătoriei în a cărei rază teritorială este situat terenul.
În aceste repere legislative Ordinul nr. 14/2010 al M.A.D.R. și protocolul de predare – primire din 23.11.2009 nu fac altceva decât să conducă la o transmitere a dreptului de administrare asupra terenurilor arătate în persoana A.N.P.A. însă fără să configureze strict dreptul de proprietate privată al statului.
Concluzionând, nici Legea 268/2001 și nici Ordinul nr. 14/25.01.2010 nu pot avea semnificația juridică la care face trimitere legiuitorul prin norma înscrisă în art. 645 din Codul civil respectiv aceea de dobândire prin lege de către stat a dreptului de proprietate asupra suprafeței de_ m.p. teren.
Analiza textului art. 581 alin. 4 din Legea 7/1996 este de prisos câtă vreme vizează imobilele proprietatea publică a statului.
Nu în ultimul rând, Tribunalul notează că,în baza actelor normative sus- menționate, A.N.P.A. nu are legitimarea de a face demersuri cu privire la înscrierea dreptului de proprietate a statului în cartea funciară (indiferent că vizează domeniul public sau privat al statului ), această instituție având exclusiv atribuții corespunzătoare dreptului de administrare.
În considerarea celor mai sus expuse, reținând și situația de fapt cuprinsă în expunerea de motive a judecătorului fondului relativă la încheierile date de O.C.P.I., în baza art. 296 Cod procedură civilă, Tribunalul apreciază că plângerea formulată de petentă se impune a fi respinsă în întregul ei. Cum însă, petentei nu i se poate agrava situația în propria calee atac, potrivit art. 296 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge apelul și va păstra sentința atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de petenta Agentia N. pentru Pescuit si Acvacultura impotriva sentintei civile nr._/29.10.2012 pronuntata de Judecatoria Iasi, sentinta pe care o pastreaza.
Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica azi 30.09.2013.
Președinte, C. D. | Judecător, M. S. | |
Grefier, N. E. |
Red. S.M./S.M. – 4 ex.- 04.03.2014
Jud. fond – O. I. I.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 1965/2013. Tribunalul IAŞI | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
