Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 4221/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4221/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 16-12-2013 în dosarul nr. 576/99/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 16 Decembrie 2013
Președinte - D. M.
Grefier D. M. B.
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 4221/2013
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile privind pe reclamanții A. L. și A. C. în calitate de moștenitori ai defunctei A. M., C. G., N. M. și pe pârâții L. D., Z. I., Z. DUMITRIȚA, L. D., având ca obiect constatare nulitate act juridic SOLUȚIONARE ÎN PRIMĂ INSTANȚĂ.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 09.12.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea cauzei pentru azi, 16.12.2013, când:
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași reclamantele A. M., C. G. și N. M. au solicitat în contradictoriu cu pârâții L. D. și Z. I. (căsătorit cu Z. Dumitrița):
- constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2363/2006 la BNP N. I. și M. M. și a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2365/2006 la BNP N. I. și M. M. ambele încheiate între pârâți;
-obligarea pârâților la plata de cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii au arătat reclamantele că sunt moștenitoarele (soție supraviețuitoare după defunctul A. C-tin și respectiv nepoate după defunctul A. G.) acceptante ale autorilor A. C-tin și A. G. cărora li s-a validat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de teren. Deși pentru această suprafață de teren s-a întocmit o fișă de punere în posesie, totuși punerea efectivă în posesie și întocmirea documentației pentru eliberarea titlului nu a fost posibilă deoarece pentru această suprafață de teren și amplasament se eliberase anterior un alt titlu de proprietate, prin constituirea dreptului de proprietate către pârâta L. D.. Prin sentința nr. 5766/2008 devenită irevocabilă Judecătoria Iași a constatat nulitatea absolută a acestui titlu de proprietate eliberat pârâtei L. D., litigiul începând încă din anul 2004. În timpul derulării litigiului, mai exact în anul 2006, pârâta, cu rea credință a vândut către pârâtul Z. I. întreaga suprafață de teren prin cele două acte de vânzare-cumpărare menționate. Eliberarea către reclamante nu este posibilă atât timp cât sunt în ființă cele două contracte de vânzare-cumpărare. Așadar la momentul vânzării pârâta L. D. nu mai era proprietar.
În drept s-a invocat art. 948 cod civil și urm.
Alăturat cererii reclamantele au depus la dosar înscrisuri respectiv: copii după contractele de vânzare-cumpărare menționate.
Prin întâmpinare pârâții Z. I. și Z. Dumitrița au solicitat respingerea cererii arătând că la momentul cumpărării terenului acesta era întabulat în Cartea Funciară, iar extrasul de Carte funciară nu făcea nici o mențiune referitoare la vreun litigiu. Așadar pârâții au depus diligențe și s-au informat cu privire la situația juridică a imobilului, verificând sistemul de publicitate imobiliară. Nu au fost înștiințați sub nici o formă cu privire la existența vreunui litigiu și nici nu li se putea cere a verifica valabilitatea titlului. Înscrierea în cartea funciară are o forță probantă absolută. De vreme ce cel puțin una din părți a fost de bună credință, intenția de fraudare nu există.. Or poziția de terț dobânditor de bună credință se constituie într-o excepție de la principiul anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului principal. În plus terenul reprezentând obiectul celor două contracte de vânzare-cumpărare a fost ulterior vândut unor subdobânditori.
Alăturat întâmpinării pârâții au depus contratele de vânzare-cumpărare încheiat cu acești subdobânditori.
Prin întâmpinare pârâta L. D. a cerut respingerea cererii arătând că contractele de vânzare-cumpărare respectă toate formalitățile de fond și formă, iar părțile au fost de bună credință; titlul de proprietate care a stat la baza contractelor de vânzare-cumpărare era întabulat la momentul înstrăinării În luna noiembrie 2006, la momentul vânzării, titlul era perfect valabil, fiind deci vânzători de bună credință. În cartea funciară nu era notat nici un litigiu sau sarcină privitoare la imobil, astfel încât nu se poate insinua că ar fi avut cunoștință că bunul este litigios. Hotărârea judecătorească care anulează titlul de proprietate s-a pronunțat la 18 luni de la înstrăinarea terenului. Actele de proprietate și de carte funciară au fost lăsate spre verificare timp de 3 luni la notariat.
În cauză pe lângă proba cu înscrisurile depuse, s-a administrat proba cu interogatoriul părților.
În cursul judecății reclamantele N. M. și C. G. au declarat că renunță la judecata cauzei .
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Reclamantele sunt moștenitoarele (soție supraviețuitoare și respectiv nepoate) ale numiților A. C-tin și A. G. cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren de 4998 mp prin Decizia nr. 118/18.03.1992 a Comisiei Județene. Punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate asupra acestei suprafețe nu a fost posibilă însă întrucât asupra aceleiași suprafețe se eliberase titlul de proprietate nr._/1992 pe numele pârâtei L. D. prin constituirea dreptului de proprietate, aceasta din urmă efectuând și întabularea imobilului în cursul anului 2004 în cartea Funciară.
În anul 2004 reclamantele au promovat o acțiunea în nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/1992 emis pe numele pârâtei L. D., deschizând acțiune la Judecătoria Iași, fără însă a nota în Cartea funciară existența litigiului.
Prin sentința irevocabilă nr. 5766/09.05.2008 Judecătoria Iași a constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/1992 emis pe numele pârâtei L. D..
Anterior, în timpul derulării litigiului, pârâta L. D. a vândut pârâtului Z. I. (căsătorit) prin contractele de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2363/2006 la BNP N. I. și M. M. nr. 2365/2006 la BNP N. I. și M. M. terenul care făcea obiectul titlului de proprietate nr._/1992.
Ulterior pârâtul L. I. a vândut la rândul lui unor terți subdobânditori parcele din terenul pe care îl cumpărase de la pârâta L. D..
Raportat la situația de fapt expusă mai sus, instanța constată că contractele de vânzare cumpărare autentificate sub nr. 2363/2006 și nr. 2365/2006la BNP N. I. și M. sunt acte subsecvente ale actului principal titlul de proprietate nr._/1992, pârâții Z. I. și Z. Dumitrița având statutul unor terți subdobânditori.
Potrivit unuia dintre principiile efectelor nulității, nulitatea actului principal atrage și nulitatea actului subsecvent: resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis.
Pârâții Z. I. și Dumitrița însă se regăsesc într-o situație de excepție la acest principiu și anume în situația de terți subdobânditori de bună credință a unui imobil.
Buna credință prezumându-se, reclamantele nu au făcut dovada faptului că acești pârâți ar fi avut cunoștință de existența litigiului care a dus la nulitatea actului principal-titlul de proprietate nr._/1992 (căci sentința care pronunțat nulitatea absolută a fost oricum pronunțată după vânzarea contractelor de vânzare-cumpărare).
Astfel reclamantele nu și-au notat în Cartea funciară existența litigiului, motiv pentru care, la încheierea contractelor de vânzare cumpărare, pârâții Z. s-au încrezut în realitatea cuprinsului extrasului de carte funciară, care are forță probantă potrivit art. 30 din Legea nr. 7/1996, prezumându-se că dacă un drept este înscris în cartea funciară în folosul unei persoane, atunci acel drept există în favoarea ei. Simpla susținere a pârâtei L. D. din interogatoriu că ar fi adus la cunoștința pârâtului Z. I. existența litigiului nu este suficientă, pentru că mărturisirea nu poate face dovadă decât împotriva propriei persoane.
În această situație de excepție buna credință a terțului face ca actul subsecvent să fie menținut în ciuda anulării actului principal, neinteresând buna sau reaua credință a vânzătoarei L. D..
Cum pârâții nu au făcut dovada efectuării unor cheltuieli de judecată instanța urmează a respinge cererea acestora de obligare a pârâților la plata acestora.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Ia act de renunțarea la judecată a reclamantelor C. G., cu domiciliul în Iași, ..57, .,. M. cu domiciliul în Iași, . nr.7, ., ., jud. Iași.
Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta A. M., cu domiciliul în Iași, ..53, ., . în contradictoriu cu pârâții L. D., cu domiciliul în Iași, ., ., . și Z. I., cu domiciliul în Iași, ., jud. Iași.
Respinge cererea pârâților de obligare a reclamanților la plata de cheltuieli de judecată..
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 16.12.2013
Președinte, D. M. | ||
Grefier, D. M. B. |
TEHNORED. M.D.
9 EX./21.01.2014
| ← Plângere impotriva refuzului executorului judecatoresc. Decizia... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 2468/2013. Tribunalul IAŞI → |
|---|
