Contestaţie la executare. Decizia nr. 1719/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1719/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 17-07-2013 în dosarul nr. 18944/245/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 17 Iulie 2013
Instanța constituită din :
Președinte - P. E.-C.
Judecător - C. C. E.
Judecător – F. E. C.
Grefier – G. I. A.
DECIZIA CIVILĂ Nr.1719/2013
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de contestatoarea M. C. SRL împotriva sentinței civile nr. 3443/12.12.2012 pronunțată de Judecătoria Iași în contradictoriu cu intimații B. B. G., L. N. G. C. și B. O., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este nelegal îndeplinită cu intimata B. O., dovada de îndeplinire a procedurii de citare fiind restituită cu mențiunea „destinatar necunoscut”.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că recurenta nu a făcut dovada achitării diferenței taxei judiciare de timbru, după care,
Instanța, în temeiul art. 159 și 1591 alin.4 Cod procedură civilă constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză. Constată recursul formulat în termen, semnat de reprezentantul recurentei av. Ovanesian, motivat și insuficient timbrat. Totodată, constată că recurenta a fost citată cu mențiunea de a face dovada completării taxei judiciare de timbru, însă aceasta nu și-a îndeplinit obligația impusă de instanță.
Instanța reține faptul că intimata B. O. a fost citată la adresa indicată și având în vedere că prin cererea de recurs (fila 6) a fost solicitată judecata cauzei în lipsa părților, instanța invocă, din oficiu, excepția insuficientei timbrări a recursului și rămâne în pronunțare pe excepția invocată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de fața,
Prin sentința civilă nr. 3443/12.12.2012 pronunțată de Judecătoria Iași pronunțată în dosar nr._ de Judecătoria Iași s-au dispus următoarele:
„Respinge contestația la executare formulată de către contestatoarea S.C. M. C. S.R.L. cu sediu ales în C., .-84, jud. C., la avocat F. Ovanesian în contradictoriu cu intimații Biroul Executorilor Judecătorești Asociați B. G. și L. N. G. C. cu sediul în Iași, .. 23, .. Iași și B. O., cu domiciliul în P., .. 47, ., ., jud. Iași în ceea ce privește dosarul de executare nr. 333/c/2011 al Biroului Executorilor Judecătorești Asociați B. G. și L. N. G. C., ca neîntemeiată.”
Pentru a pronunța aceasta soluție, prima instanța a reținut următoarele:
„ La data de 21.04.2011, contestatoarea S.C. M. C. S.R.L. a formulat cerere de executare silită a debitoarei B. O. în baza titlului executoriu reprezentat de Sentința Civilă nr. 8239/05.05.2009 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._, formându-se astfel dosarul de executare nr. 333/c/2011 al Biroului Executorilor Judecătorești Asociați B. G. și L. N. G. C..
În urma încuviințării executării silite prin încheierea nr. 473/10.05.2011 pronunțată de Judecătoria P. în dosarul nr._, fila 37, executorului judecătoresc i-a fost comunicată adresa nr._/25.05.2012 emisă de către Primăria Mun. P., fila 60, prin care i s-a comunicat că debitoarea B. O. figurează în evidențele fiscale cu imobil dobândit prin cumpărare cu soțul B. V., conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 5531/05.04.1995.
La data de 07-06-2012, executorul judecătoresc a emis în cadrul dosarului de executare nr. 333/c/2011 procesul-verbal de încetare a executării silite, fila 61, ca urmare a constatării faptului că debitoarea nu obține venituri, nu deține în proprietate bunuri urmăribile, iar imobilul cu care figurează în evidențele fiscale este deținut în coproprietate.
Conform art. 399 alin. 1 din Codul de procedura civila, împotriva executarii silite, precum si impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare. De asemenea, daca nu s-a utilizat procedura prevazuta de art. 281^1, se poate face contestatie si in cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum si in cazul in care organul de executare refuza sa inceapa executarea silita ori sa indeplineasca un act de executare in conditiile prevazute de lege.
Potrivit art. 371 indice 5 lit b Codul de procedura civila executarea silită încetează dacă nu mai poate fi efectuată ori continuată din cauza lipsei de bunuri urmăribile ori a imposibilității de valorificare a unor astfel de bunuri, în aceste cazuri executorul va remite creditorului titlul executoriu.
Potrivit art. 493 Codul de procedura civila creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaș nu vor putea urmări partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comună, ci vor trebui să ceară mai întâi împărțeala acestora. Creditorii personali vor putea urmări însă cota-parte determinată a debitorului aflat în coproprietate, fără a mai fi necesar să ceara împărțeala.
Conform art. 33 din Codul Familiei, incident în prezenta cauză conform dispozițiilor art. 35 din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a Codului Civil, bunurile comune ale soților nu pot fi urmărite de creditorii personali ai unuia dintre soți. Cu toate acestea, după urmărirea bunurilor proprii ale soțului debitor, creditorul său personal poate cere împărțirea bunurilor comune însă numai în măsura necesară pentru acoperirea creanței sale. În acest din urmă caz, bunurile atribuite prin împărțire fiecărui soț devin proprii.
Analizând dispozițiile legale mai sus enunțate, instanța constată că în situația proprietății codevălmașe, cum este cazul de față a soților B. O. și B. V., care nu și-au ales un alt regim matrimonial decât cel al comunității legale, sau când indiviziunea poartă asupra unei universalități de bunuri, creditorul unui proprietar codevălmaș sau coindivizar va trebui să ceară mai întâi împărțirea bunurilor și numai după aceea să urmărească partea care aparține debitorului său.
Văzând că potrivit titlului executoriu reprezentat de Sentința Civilă nr. 8239/05.05.2009 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._ unica debitoare a contestatoarei este B. O., nu și soțul acesteia, iar conform relațiilor dosarului de executare nr. 333/c/2011, aceasta nu obține venituri și nici nu deține bunuri personale, ci doar un bun asupra căruia are un drept de proprietate comună în devălmășie cu soțul B. V., partajul bunurilor comune a soților nerealizându-se până la emiterea procesului verbal de încetare a executări silite dat la data de 07-06-2012 de către executorul Judecătoresc L. N. G. C., instanța constată că executorul judecătoresc a apreciat în mod corect dispozițiile art. 371 indice 5 lit b Codul de procedura civila, executarea silită nemaiputând fi efectuată în respectivul moment.
Având în vedere că, în prezenta cauză, contestatoarea nu a făcut dovada existenței unei creanțe comune a proprietarilor codevălmași, ci a unei creanțe personale doar a unuia dintre soți, respectiv debitoarea B. O., instanța constată că procesul-verbal de încetare a executării silite încheiat de către Biroul Executorilor Judecătorești Asociați B. G. și L. N. G. C. la data de 07.06.2012 este legal, executorul judecătoresc neputând fi obligat la continuarea executării silite până în momentul urmării procedurii prevăzute de dispozițiile legale mai sus enunțate, respectiv împărțirea bunurilor comune în măsura necesară pentru acoperirea creanței personale.
Față de aceste considerente de drept și de fapt, instanța va respinge contestația la executare formulată de către contestatoarea S.C. M. C. S.R.L. in contradictoriu cu intimații Biroul Executorilor Judecătorești Asociați B. G. și L. N. G. C. și B. O. ca neîntemeiată.”
* * *
Împotriva acestei sentințe, a formulat recurs contestatoarea S.C. M. C. S.R.L.criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurenta a fost legal citata cu mențiunea de a timbra legal cererea, complinind taxa de timbru achitata în cuantum de 4 lei, cu suma de 93 lei și timbru judiciar 0,15 lei, recurenta semnând personal dovada de primire acitației.
Intimații nu au formulat întâmpinare.
Recurenta nu s-a mai prezentat în fața instanței și nu a depus taxa de timbru și timbru judiciar puse în vedere.
Fața de dispozițiile art.20 din Legea 146/1997, Tribunalul a pus în discuție cu prioritate excepția de insuficienta timbrare a recursului formulat.
Asupra excepției, ce se impune a fi soluționata cu prioritate, fața de prevederile art.137 C.pr.civ, se rețin următoarele:
Potrivit art.2 alin.2 din Legea 146/1997 cu modificările ulterioare în cazul contestației la executarea silita, taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contesta sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite, fără a depăși 194 lei RON.
Potrivit art.11 alin.1 teza a doua din Legea 146/1997 cu modificările ulterioare, cererile pentru exercitarea apelului sau recursului împotriva hotãrârilor judecãtorești se taxeaza cu 50% din taxa datorată la suma contestatã, în cazul cererilor și acțiunilor evaluabile în bani.
În cauza, prin încheierea din Camera de Consiliu din 06.07.2012 s-a respins cererea contestatoarei de reexaminare aa modului de stabilirea a taxei de timbru la valoarea de 194 lei, obligația de timbrare și cuantumul taxei datorate avand astfel caracter irevocabil.
Potrivit disp. art.20 din Legea nr.146/1997 cu modificările ulterioare, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar, in cazul in care acestea nu au fost achitate integral la depunea cererii, reclamantul are obligația de a le achita pana la termenul fixat de instanta. Nerespectarea acestei obligații se sancționează cu anularea cererii. Potrivit art. 3 din OG 32/1995(cu modificările și completările ulterioare) în cazul cererilor de chemare în judecată adresate instanțelor se aplică timbre judiciare– iar conform art. 9 alin.2 din același act normativ, în cazul nerespectării dispozițiilor ordonanței referitoare la timbru judiciar se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru.
In cauza, recurenta nu și –a îndeplinit obligația de achitare prealabila și integrala a taxei de timbru, obligație stabilită imperativ, sub sancțiunea anulării acțiunii conform art. 20 alin. 3 din Legea 146/1997 cu modificările ulterioare și art. 9 alin.2 din OG 32/1995 .
Față de aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 20 al.3 din Legea nr. 146/1997 cu modificările ulterioare, instanța urmează să anuleze ca insuficient timbrat recursul formulat de contestatoarea S.C. „M. C.” S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 3443/12.12.2012 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează ca insuficient timbrat recursul formulat de contestatoarea S.C. „M. C.” S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 3443/12.12.2012 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 17.07.2013..
Președinte, P. E.-C. | Judecător, C. C. E. | Judecător, F. E. C. |
Grefier, G. I. A. |
RED/DACT/FEC
2ex/19.09..2013
Jud fond I. C.
| ← Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 1716/2013. Tribunalul IAŞI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1721/2013. Tribunalul IAŞI → |
|---|
