Contestaţie la executare. Decizia nr. 2201/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2201/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 21-10-2013 în dosarul nr. 4724/866/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 21 Octombrie 2013
Președinte - I. D.
Judecător C. R.
Judecător G. C.
Grefier D. C.
Decizia civilă Nr. 2201/2013
Pe rol judecarea recursului privind pe recurent D. C. D. și pe intimat ., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, prin care se arată că procedura este legal îndeplinită,i că nu s-a făcut dovada achitării taxei de timbru aferentă cererii de apel așa cum i s-a pus în vedere recurentului prin citație și că s-a solicitat judecata în lipsă și că au fost înaintate la dosar, prin fax și serviciul de Registratură al instanței, concluzii scrise din partea intimatei.
Instanța se declară competentă general,material și teritorial în soluționarea prezentei cauze, potrivit disp. art. 159 ind.1 alin.4 C. pr. civ.
Recursul se află la primul termen de judecată, este formulat în termen, este semnat, motivat și nu este timbrat.
Instanța față de nedepunerea de către recurent a taxei de timbru și a timbrului judiciar aferente recursului, invocă din oficiu excepția netimbrării și rămâne în pronunțatre pe excepția invocată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față Tribunalul reține următoarele:
Prin sentința civil nr 536 din 15.02.2012 Judecătoria P. a respins ca neîntemeiată cererea formulată de contestatorul D. C. D. în contradictoriu cu intimata .. A luat act că intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Deliberând instanța de fond reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub nr._ din 26.10.2012 contestatorul D. C. D. a solicitat să se dispună nulitatea somației de plată și a procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de judecată emise de B. D. A. în dosarul de executare nr. 1032/2012, anularea tuturor actelor de executare din dosarul menționat, suspendarea executării silite până la soluționarea irevocabilă a prezentei cauze, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii contestatorul arată că între dânsul și intimata creditoare . s-au desfășurat raporturi de muncă în baza contractului individual nr. 396/19.11.2010, contestatorul fiind angajat ca agent vânzări în zona județului Iași, activitate ca viza distribuția mărfurilor intimatei și încasarea contravalorii acestora.
La sfârșitul lunii octombrie 2011 contestatorul a înștiințat conducerea intimatei că a fost victima unui furt, din autoturism dispărând atât banii din încasări, cât și marfa.
Pentru a nu îl concedia pe contestator, intimata l-a convins pe acesta să dea un angajament de plată pentru suma de bani și marfa sustrase pe considerentul că acesta a săvârșit o neglijență în serviciu și astfel trebuie să plătească lipsa din gestiune, fiind astfel semnat angajamentul de plată autentificat sub nr. 3409/04.11.2011.
După semnarea acestui angajament contestatorului i-au fost preluate soldurile de marfă și logistica din dotare și nu a mai fost primit la muncă.
Ulterior, i s-a comunicat de către Poliția municipiului P. că împotriva sa s-a dispus începerea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu, iar în cadrul dosarului penal intimate s-a constituit parte civilă cu suma de_ lei.
Consideră abuzivă și nelegală începerea executării silite în temeiul unui înscris căruia legea nu-I recunoaște valoarea de titlu executoriu, independent de mențiunile nelegale din cuprinsul acestuia, aceste mențiuni fiind effectuate cu încălcarea prevederilor art. 169 al. 1, art. 170 și art. 254 al. 1 din legea 53/2003 cu privire la reținerile din drepturile salariale și răspunderea patrimonială a salariaților.
Întrucât a semnat angajamentul de plată condiționat de păstrarea locului de muncă, iar intimata a procedat la încetarea unilaterală a contractului de muncă, contestatorul susține că poate dovedi că suma lipsă din gestiune nu îi poate fi imputată, astfel că executarea silită nu poate fi efectuată în temeiul unui angajament de plată.
Pe de altă parte, chiar dacă nu sunt admisibile în prezenta contestație motivații asupra fondului cauzei, acesta arată că declarația a fost emisă în mod nelegal și netemeinic cu mențiunea de titlu executoriu deoarece sumele solicitate nu erau certe, lichide și exigibile, nefiind identificate bunurile și componența sumei, nu au fost identificate prin facturi determinate în care să se menționeze cuantumul și termenele de plată, nu s-a făcut dovada de către intimată a faptului că era proprietara bunurilor sustrase.
Prin încheierea din data de 11.01.2013 a fost respinsă cererea formulată de contestator cu privire la acordarea ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata cauțiunii, iar la termenul din 18.01.2013 contestatorul a renunțat la capătul de cerere vizând suspendarea executării silite.
La solicitarea instanței B. D. A. a înaintat în copie certificată dosarul de executare nr. 1032/2012.
Intimata, legal citată, nu a depus întâmpinare.
În susținerea cererii instanța a încuviințat contestatorului proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma normelor legale aplicabile, instanța reține următoarele:
Intimata s-a adresat executorului judecătoresc solicitând executarea silită a titlului executoriu declarație autentificată sub nr. 3409/04.11.2011 la BNP M. R. M..
Prin încheierea nr. 751/25.07.2012 instanța a încuviințat executarea silită a titlului executoriu declarație autentificată sub nr. 3409/04.11.2011.
Contestatorul pretinde în cuprinsul cererii că a dat această declarație condiționat fiind de păstrarea locului de muncă și ca urmare a faptului că i-au fost sustrase marfa și banii din mașina de serviciu.
Analizând declarația autentificată (f. 19) instanța constată că prin această declarație contestatorul a arătat că datorează intimatei suma de_ lei reprezentând lipsă gestiune intimatei și s-a angajat și s-a obligat ferm și irevocabil să achite această sumă până la data de 28.02.2012 în cinci tranșe după cum urmează:
- suma de 2234,84 lei la data de 07.11.2011;
- suma de 3462,84 lei la data de 30.11.2011;
- suma de 3460 lei la data de 30.12.2011;
- suma de 3460 lei la data de 30.01.2012;
- suma de 3460 lei la data de 28.02.2012.
Conform mențiunilor din acest înscris contestatorul a declarat că în cazul în care nu va respecta termenul arătat, respectiv dacă nu achită 2 rate scadente în termen de maxim 15 zile de la scadență, este de drept în întârziere, declarația angajament de plată devine exigibilă în totalitate, iar creditoarea are dreptul să treacă la executarea silită asupra tuturor bunurilor și veniturilor sale în condițiile legii pentru recuperarea acestor sume.
Instanța constată că prin probele administrate contestatorul nu a făcut în niciun fel dovada susținerilor sale potrivit cu care a fost obligat să dea această declarație condiționat fiind de păstrarea locului de muncă.
Contrar susținerilor contestatorului, această declarație are putere de titlu exeutoriu.
Astfel, potrivit art. 67 din Legea 36/1995 „Înscrisul autentificat de notarul public care constată o creanță certă și lichidă are putere de titlu executoriu la data exigibilității acesteia. În lipsa înscrisului original poate constitui titlu executoriu duplicatul sau copia legalizată de pe exemplarul din arhiva notarului public.” Înscrisul denumit „Declarație-Angajament” autentificat prin încheierea nr. 3409 din 04.11.2011 la Biroul Notarului Public M. R. M. înscrie obligația de plată -„ fermă și irevocabilă”- a sumei de_ lei către . până la data de 28.02.2012 în cinci tranșe. Împrejurarea că în cuprinsul aceluiași înscris se consemnează și argumentarea acestei obligații ( lipsă gestiune ) nu obligă instanța învestită cu contestația la executare la verificarea veridicității sale câtă vreme obligația de plată este asumată în cuprinsul unui act autentic, cu valoare de titlu executoriu.
Împrejurarea că împotriva contestatorului s-a început urmărirea penală pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu este irelevantă în cauză. Bineînțeles, în situația în care se va stabili că contestatorul a comis cu vinovăție această infracțiune, intimata nu va putea să obțină suma de_ lei solicitată ca reprezentând lipsă în gestiune și prin executarea declarației angajament și în urma constituirii ca parte civilă în procesul penal atâta timp cât se va dovedi că este vorba despre una și aceeași sumă.
Dispozițiile art. 169 al. 1, art. 170 și art. 254 al. 1 din legea 53/2003 cu privire la reținerile din drepturile salariale și răspunderea patrimonială a salariaților invocate de contestator nu își au aplicabilitate în speță.
La data de 03.11.2011 contestatorul a dat intimatei mai multe declarații în care arată că lipsa din gestiune din data de 01.11.2011 se poate datora faptului că din greșeală a dat unor clienți marfă mai multă decât comandaseră și a încasat bani doar pentru marfa comandată.
Contestatorul nu a indicat niciun motiv de nulitate absolută sau relativă prevăzut de legislația în vigoare în baza căruia instanța să poată anula sau să constate nulitatea absolută a declarației.
Acea declarație are semnificația unui angajament de plată, contestatorul, pe propria răspundere angajându-se să plătească suma de_ lei societății, până la data de 28.02.2010.
Împrejurarea că contestatorul a reclamat faptul că ar fi fost victima unui furt în urma căruia i s-au sustras bani și marfă din mașina de serviciu nu este de natură să conducă la nulitatea declarației autentificate și nici să îl exonereze pe acesta de obligația de plată pe care și-a asumat-o.
Având în vedere considerentele expuse, instanța constată că prezenta contestație este neîntemeiată și o va respinge.
Totodată, instanța urmează a lua act că intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs contestatorul.
Arată acesta că sentința instanței de fond este nelegală și netemeinică deoarece instanța a apreciat eronat asupra existenței titlului executoriu. Arată recurentul că titlul executoriu declarație angajament de plată a ost dat prin inducerea în eroare și înșelarea contestatorului de către reprezentanții societății că astfel își va păstra locul de muncă.
Instanța de fond a apreciat că acestuia nu i-a fost viciat consimțământul și că înscrisul prin care și-a cuantumul pagubei și termenele scadente produce efecte juridice în temeiul prevederilor art 67 din legea 36/1995.
Susține recurentul că suma imputată reprezintă prejudiciu material provocat de către salariat unității și că recupererea acestuia nu se putea face decât în condițiile art 245 alin 3 și 4 din Legea 53/2003 în limita unei sume de maxim 5 salarii minime pe economia națională..
Mai mult nu sunt îndeplinite nici condițiile prevăzute de art 67 din legea 36/1995 deoarece sumele imputate nu erau nici certe fiind supuse verificării contabile nici exigibile și nici lichide nefiind determinate prin facturi. Solicită admiterea recursului modificarea în tot a sentinței recurate în sensul admiterii contestație la executare formulată.
În drept a invocat dis part 304 pct 9 cpcp, 304 ind 1 cpc, 373 374, 400, 401, 403, 404 ind 1 cpc
A solicita recurentul judecarea cauze în lipsa sa, potrivit dis part 242 alin 1 pct 2 cpc.
Prin rezoluția judecătorului din 29.08.2013 s-a pus în sarcina recurentului obligația achitări taxei de timbru în cuantum de 97 lei și timbru judiciar de 3 lei sub sancțiunea nulării recursului ca netimbrat.
Deși a primit citația acesta nu s-a prezentat în instanță și nu s-a conformat dispoziției instanței.
Tribunalul a pus în discuția părților excepția de netimbrare a recursului invocată din oficiu la termenul din 21.10.2013 excepție ce va fi soluționată cu prioritate potrivit disp art 137 alin 1 cpc.
Analizând excepția invocată,Tribunalul reține următoarele:
Potrivit disp. art.20 din Legea nr.146/1997 cu modificările ulterioare, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar, in cazul in care acestea nu au fost achitate integral la depunea cererii, reclamantul are obligatia de a le achita pana la termenul fixat de instanța. Nerespectarea acestei obligatii se sanctioneaza cu anularea cererii.
Potivit art.35 din Ordinul nr. 760/C din 22 aprilie 1999, privind aprobarea Normelor Metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, taxele judiciare de timbru se datoreaza si se platesc anticipat, adica inainte de primirea (înregistrarea), efectuarea sau eliberarea actelor taxabile sau inainte de prestarea serviciilor. In cazul in care taxa judiciara de timbru nu a fost plătita in cuantumul legal, in momentul înregistrării acțiunii sau a cererii, ori daca in cursul procesului apar elemente care determina o valoare mai mare, instanța judecătoreasca va pune in vedere petentului sa achite suma datorata pana la primul termen de judecata; neîndeplinirea obligației de plata pana la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.
De asemenea, conform art. 3 alin. 2 din OG 32/1995(cu modificările și completările ulterioare) instituie obligativitatea achitării timbrului judiciar la valoare, iar conform art. 9 alin.2 din același act normativ, în cazul nerespectării dispozițiilor ordonanței referitoare la timbru judiciar se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru.
Întrucât obligația legalei timbrări a acțiunii are caracter imperativ, iar recurentul a cunoscut această obligație, fără a și-o fi îndeplinit, în baza dispozițiilor art. 20 al.3 din Legea nr. 146/1997 cu modificările ulterioare, instanța urmează să admită excepția netimbrării recursului invocată din oficiu și, pe cale de consecință, să anuleze recursul ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează ca netimbrat recursul formulat de contestatorul D. C. D. împotriva sentinței civile nr. 536/15.02.2013 a Judecătoriei P..
Irevocabila.
Pronunțată în ședință publică astăzi 21.10.2013..
Președinte, I. D. | Judecător, C. R. | Judecător, G. C. |
Grefier, D. C. |
Red. R.C.
Tehnored. R.C.+ C.D.
2 ex./12.12.2013
Jud. fond S. A. I.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 2197/2013. Tribunalul IAŞI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 2203/2013. Tribunalul IAŞI → |
|---|
