Contestaţie la executare. Decizia nr. 710/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 710/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 22-03-2013 în dosarul nr. 18943/245/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 22 Martie 2013
Președinte - C. C. E.
Judecător – F. E. C.
Judecător –M. M.
Grefier –M. Getuța
DECIZIA CIVILĂ Nr. 710
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul declarat de recurenta M. C. SRL împotriva încheieri pronunțate la data de 11.07.2012 în dosarul nr._ al Judecătoriei Iași, intimați B. B. G. ȘI L. N. G. C., P. N., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.
Procedură legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință,
Instanța constată cauza la primul termen de judecată, recursul declarat în termen, motivat, semnat, complinit timbrajul, că este competentă material, general, teritorial să soluționeze prezenta cerere.
Întrucât s-a solicitat judecata cauzei în lipsa părților conform dispozițiilor art. 242 C., constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Prin încheierea pronunțată la data de 11.07.2012 în dosarul nr._ al Judecătoriei Iași s-a dispus suspendarea judecății cauzei în temeiul disp. art. 1551 Cod procedură civilă.
Pentru a se pronunța astfel, s-a reținut de către instanța de fond că S.C. „M. C.” S.R.L. nu s-a conformat dispozițiilor puse în vedere prin citația emisă în baza rezoluției instanței, respectiv nu a precizat valoarea debitului în vederea stabilirii timbrajului aferent prin raportare la disp. art. 2 alin. 2 din Legea nr. 146/1997.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs contestatoarea S.C. „M. C.” S.R.L., criticând-o pentru nelegalitate.
În motivarea recursului, recurenta a susținut că s-a conformat dispozițiilor instanței, în sensul că la data de 04.07.2012 a transmis la dosarul cauzei, prin fax, adresa prin care învedera faptul că acțiunea formulată are ca obiect anularea procesului – verbal de insolvabilitate dresat de B. B. G. și L. Nicolaița G. C.. Astfel, nu se încadrează în prevederile art. 2 alin. 2 din Legea nr. 146/1997, ci acțiunea formulată este o acțiune neevaluabilă în bani care se timbrează cu taxa judiciară de timbru de 8 lei și timbru judiciar de 0,3 lei, raportat la disp. art. 13 din Legea nr. 146/1997. Cu toate acestea, instanța de fond a dispus suspendarea judecății în baza disp. art. 1551 Cod procedură civilă.
Mai susține recurenta că instanța de fond a constatat în mod nelegal incidența prevederilor art. 1551 Cod procedură civilă, neputându-se reține în sarcina sa faptul nerespectării obligațiilor stabilite de către instanță, respectiv faptul că prin această atitudine procesuală a împiedicat desfășurarea normală a procesului, în condițiile în care prin adresa transmisă la data de 04.07.2012 a precizat motivele pentru care nu se poate conforma dispozițiilor instanței.
În recurs nu s-au administrat probe noi.
Analizând actele și lucrările dosarului cauzei, raportat la motivele de recurs invocate și la dispozițiile legale aplicabile, instanța constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin încheierea din 11.07.2012, recurată în prezenta cauză, instanța de fond, constatând neîndeplinirea de către contestatoare a obligației de a preciza valoarea debitului în vederea stabilirii timbrajului aferent, a dispus suspendarea judecății cauzei în temeiul disp. art. 1551 Cod procedură civilă.
Potrivit disp. art. 20 alin. 1 din Legea nr. 146/1997, „taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat”, iar potrivit alin. 2 al aceluiași articol, „dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determină o valoare mai mare, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată”.
Prin acțiunea introductivă, contestatoarea a solicitat, în contradictoriu cu B. B. G. și L. Nicălăiță G. C. și P. N., anularea procesului verbal de încetare a executării din 29.05.2012 și obligarea intimatului B. B. G. și L. Nicălăiță G. C. la continuarea executării silite în dosarul de executare nr. 185/c/2001.
Pentru termenul de judecată din 11.07.2012, contestatoarea a fost citată cu mențiunea de a preciza cuantumul debitului în vederea stabilirii taxei de timbru și a timbrului judiciar, sub sancțiunea suspendării cauzei în baza disp. art. 1551 Cod procedură civilă, conform rezoluției administrative a instanței.
Potrivit disp. art. 1551 Cod procedură civilă, „când constată că desfășurarea normală a procesului este împiedicată din vina părții reclamante, prin neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de lege ori stabilite în cursul judecății, instanța poate suspenda judecata, arătând în încheiere care anume obligații nu au fost respectate”.
Având în vedere faptul că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, precum și faptul că recurenta nu s-a conformat dispoziției instanței de a indica valoarea debitului urmărit în vederea stabilirii taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, instanța de recurs constată că în mod corect instanța de fond a dispus suspendarea judecății cauzei în temeiul disp. art. 1551 Cod procedură civilă, desfășurarea normală a procesului fiind împiedicată din vina contestatoarei.
Cât privește adresa comunicată la data de 04.07.2012, instanța de recurs reține că prin această adresă contestatoarea a precizat faptul că nu are un debit de urmărit, ci solicită în prezenta contestație la executare anularea procesului verbal de încetare a executării din data de 29.05.2012. Or, nu se poate reține că recurenta ar fi răspuns solicitării instanței, precizând că nu are un debit de urmărit, în condițiile în care instanța de fond i-a solicitat să precizeze debitul urmărit în cadrul dosarului de executare în vederea stabilirii timbrajului aferent.
Cât privește susținerile recurentei referitoare la faptul că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 2 alin. 2 din Legea nr. 146/1997, ci dispozițiile ar. 13 din același act normativ, instanța de recurs reține că acestea nu prezintă relevanță în cauză, contestațiile cu privire la modalitatea de stabilire a taxei de timbru putând fi formulate în procedura cererii de reexaminare.
Raportat tuturor considerentelor expuse mai sus, instanța, în baza disp. art. 312 Cod procedură civilă, va respinge recursul și va menține încheierea instanței de fond ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de către contestatoarea S.C. M. C.” S.R.L. împotriva încheieri pronunțate la data de 11.07.2012 în dosarul nr._ al Judecătoriei Iași, încheiere pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22.03.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
C.C.E. F.E.C. M.M. M.G.
Red./tehnored. C.C.E.
2 ex., 10.05.2013
Judecător fond: B. M.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 699/2013. Tribunalul IAŞI | Pretenţii. Decizia nr. 714/2013. Tribunalul IAŞI → |
|---|
