Grăniţuire. Decizia nr. 750/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 750/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 27-03-2013 în dosarul nr. 9778/245/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 27 Martie 2013
Președinte - E. C.
Judecător E. C. F.
Judecător M. C.
Grefier D. M. B.
DECIZIE CIVILĂ Nr. 750/2013
Pe rol judecarea recursului civil privind pe recurenții T. R. și T. G. și pe intimat M. V., având ca obiect grănițuire revendicare imobiliară - revizuire.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 13.02.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 20.03.2013 și apoi pentru azi, 27.03.2013, când:
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr._/27.06.2012 Judecătoria Iași dispune:
- „a) Respinge excepția tardivității cererii.
b) Admite excepția inadmisibilității cererii.
2. Respinge cererea de revizuire formulate de revizuenții T. R. și T. G. cu domiciliul procesual ale la sediul Societății Civile de Avocatură D. și Asociații din Iași, .. 3, J. IAȘI prin mandatar convențional, conform împuternicirii avocațiale în contradictoriu cu intimatul M. V. - IAȘI, .. 65B, J. IAȘI.
Obligă revizuenții să plătească intimatului suma de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.”
Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de fond reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 6045/28.03.2011 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._ a fost admisă în parte formulată de reclamanții T. A. R. și T. G., în contradictoriu cu pârâtul M. V..
A fost obligat pârâtul să lase în deplină proprietate și în liniștită posesie suprafața de teren de 95 mp, situată în extravilan municipiul Iași, zona Bucium, conform expertizei efectuate și depuse la termenul din 07.06.2010;
S-a dispus ca părțile să procedeze la grănițuirea proprietăților, potrivit liniei de hotar delimitate prin raportul de expertiză, conform Planului de situație, prin delimitarea stabilită punctele 12, 13, 14;
Au fost compensate cheltuielile de judecată, potrivit dispozițiilor art. 276 Cod procedură civilă.
Or din concluziile expertizei topometrice efectuate de expertul I. G. rezultă următoarele:
1. Reclamanții T. A. R. și T. G., dețin suprafața de 16.691 mp teren situat în extravilanul mu. Iași, zona Bucium, . culoarea roz, din care:
a. S=4394 mp situată în ./3/8) delimitată pe plan de punctele: 11,12,13,14,16,17,18,19,20,21,22,23,24,1;
b. S=2297 mp situată în ./2) delimitată pe plan de punctele: 33,40,39,38,38",37,36,35,34,33;
c. S=5000 mp situată în ./3/6) delimitată pe plan de punctele 25,26,27,28,29,25;
d. S=5000 mp situată în ./3/5) delimitată pe plan de punctele 27,30,30,32,28,27.
Pârâtul M. V. este proprietarul suprafeței de 3500 mp teren situat în T. 161, extravilanul mun. Iași, zona Bucium, parcelele F1 (6539/2/3) S= 1250 mp, F1(6539/2/4) S=1250 mp și F 1(6529/2/5) S=1000 mp și delimitat conform încheierii de intabulare de punctele 1,2,3,4,5,6,7,8,46,9,10,1 marcat pe plan cu culoarea verde.
2. Părțile din proces sunt vecini, de bună credință, au colaborat amiabil privind stabilirea corectă a limitelor proprietăților aflate în litigiu iar linia corectă este delimitată pe plan de punctele 12,13,14.
3. Pârâtul Meticariu V. ocupă suprafața de 95 mp, din proprietatea reclamanților, acesta fiind delimitată pe plan de punctele 12,13,14,15,12, marcată cu hașur negru.
Conform răspunsului la obiecțiuni rezultă că se impun noi măsurători în teren de către Primăria Iași și OCPI Iași pentru punerea în posesie a lui T. D. și implicit a reclamanților.
Instanța a reținut că prin raportare la data efectuării expertizei, 07.06.2010, prezenta instanță reține că nu există nici un motiv rezonabil și dovedit care să permită acceptarea ideii avansate în răspunsul la obiecțiuni, prin care se arată că „ulterior”, s-a constatat că în zona Bucium există mari neconcordanțe privind amplasamentul proprietăților, prin translarea proprietății către nord, prin care s-a creat actuala suprapunere a proprietății din litigiu.
Faptul că la peste 1,5 ani de la momentul efectuării expertizei, expertul arată că „planul parcelar de punere în posesie a lui T. D. a fost întocmit eronat prin identificarea proprietății mai spre sud cu aproximativ 40 mp și că „ulterior, din anul 2008, s-a constatat că proprietatea T. A. R. se suprapune peste proprietatea M. V. cu suprafața de 1352 mp și peste încă 3 proprietăți” …propunându-se de către expert „noi măsurători în teren de către Primăria Iași – O.C.P.I.”, nu este de natură a susține probator o opinie contrară celei arătate inițial, la data efectuării expertizei, moment la care expertul a arătat că părțile își asumă reciproc faptul că pârâtul M. V. ocupă suprafața de 95 mp din proprietatea reclamanților și înțeleg amiabil să delimiteze linia de hotar potrivit anexei 1 (12,13,14).
În ceea ce privește aserțiunile expertului referitoare la modul defectuos de punere în posesie cu precizările făcute pentru anul 2008, instanța a apreciat că acestea, dacă existau, ar fi fost menționate și în raportul de expertiză efectuat în 2010, or, așa cum s-a evocat la acel moment părțile au convenit asupra încălcării proprietății și asupra liniei de hotar.
Din această perspectivă, instanța subliniază faptul că dacă părțile ar fi avut motive de nelămurire cu privire la modul în care s-a desfășurat procedura specifică Legii nr. 18/1991 și Regulamentului său de aplicare, aveau deschisă calea plângerii îndreptate împotriva acestor acte și măsuri, - în temeiul art. 53 din Legea nr. 18/1991 – republicată - situație nedovedită în speță.
Ca atare, instanța nu a avut nici un motiv de îndoială rezonabilă care să nu îi permită să admită acțiunea formulată de reclamanți, care potrivit dreptului comun – art. 480 cod civil permite titularului dreptului de proprietate încălcat sau nerespectat să procedeze la revendicarea bunului imobil, în speță – aflat în posesia neproprietarului – posesor, care în speță, nu a dovedit o situație de fapt sau de jure contrară celor prezentate în raportul de expertiză, proba cu interogatoriu și proba testimonială (filele 132 și 119-121, dosar), neavând utilitatea și concludența de a contura o altă situație.
Excepția tardivității cererii de revizuire este neîntemeiată și, prin urmare, instanța o va respinge.
Conform art. 324 pct. 4 C.pr.civ.. „ în cazurile prevăzute la art. 322 pct. 5 termenul de o lună se socotește din ziua în care s-au descoperit înscrisurile ce se invocă ori, după caz, din ziua în care partea a luat cunoștință de hotărârea desființată sau modificată pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.
Conform art. 322 pct. 5 Revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cerere în următoarele cazuri: „dacă după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.”
Revizuenții au formulat prezenta cerere la 26.03.2012 și au invocat adresa nr. 2684/24.02.2012 emisă de OCPI Iași. Ziua de 24.03.2012 a fost sâmbătă.
Conform art. 101 (3) C.pr.civ. „Termenele statornicite pe ani, luni sau săptămâni se sfârșesc în ziua anului, lunii sau săptămânii corespunzătoare zilei de plecare.
Conform art. 101 (5) C.pr.civ. Termenul care se sfârșește într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat, se va prelungi până la sfârșitul primei zile de lucru următoare.
b) Excepția inadmisibilității în principiu a cererii este întemeiată și instanța o va admite.
Conform adresei nr. 2684/24.02.2012, înregistrată la OCPI Iași sub nr. 2684/24.02.2012 (deci în aceeași zi cu răspunsul), în urma verificărilor în baza de date amplasamentelor din documentația tehnică cadastrală de dezlipire nr._/20.11.2011, cu nr. cadastrală_ – lot. 1,_ – lot 2,_ – lot. 3 se suprapun cu următoarele imobile lot 1 se suprapune parțial cu imobilul cu nr. cadastral 8263, .) proprietar H. C. cu suprafața de 371 mp, lotul 2 se suprapune în totalitate cu următoarele imobile: imobilul cu numărul cadastral_, ./5) proprietar M. V. cu suprafața de 347 mp; cu imobilul cu numărul cadastral 7030, ./4), proprietar M. V. cu suprafața de 496 mp, cu imobilul cu numărul cadastral 7030, parcela 1 (_/4) proprietar B. A. M. cu suprafața de 496 mp..
Or, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 322 pct. 5 C.pr.civ. respectiv înscrisul nu este doveditor (prin el însuși, fără a fi necesară coroborarea cu alte probe – expertiză) nu rezultă că a fost reținut de partea potrivnică, sau/și că are un caracter preexistent și nici faptul că nu a putut fi înfățișat dintr-o împrejurare mai presus de voința revizuenților (care se puteau adresa și la altă dată OCPI Iași). La fond nu s-a invocat lipsa verificărilor de la OCPI Iași.
În consecință cererea de revizuire nu este admisibilă în principiu (nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 322 pct. 5 C.pr.civ.)
Pe de altă parte în raport de motivarea soluției contestate și de expertiză nu rezultă nici caracterul hotărâtor a înscrisului nou pentru soluția ce se va pronunța.
Față de cele reținute, instanța va admite excepția inadmisibilității în principiu a cererii de revizuire și în baza art. 322 pct. 5 și urm. C.pr.civ. o va respinge.
În temeiul art. 274 C.pr.civ. instanța îi va obliga pe revizuenți să plătească intimatului suma de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată (onorar de avocat, conform chitanței depuse și complexității pricinii conform art. 274 C.pr.civ.)(2)-
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs revizuienții T. R. și T. G. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Arată recurenții că motivarea reținută de instanța de fond este total greșită fiind dată în contextul unei interpretări proprii a textului de lege care a constituit temeiul de drept al cererii. Legiuitorul a înțeles să confere posibilitatea revizuirii oricărei hotărâri în cazul în care ulterior pronunțării acesteia s-au descoperit înscrisuri care pot duce la dovedirea acțiunii introductive de instanță. E. s-a considerat că textul prevede că înscrisul ar trebui să fie doveditor prin el însuși fără a fi necesară coroborarea cu alte probe. Rațiunea oricărui proces este aceea de a corobora probele administrate în scopul unei juste analize a materialului probator. Prezumția corectitudinii raportului de expertiză efectuat într-o cauză ar trebui să nu existe. Art. 222 pct. 5 Cod procedură civilă vorbește de caracterul doveditor și nu de cel hotărâtor al înscrisului.
Prin înscrisul ce stă la baza formulării cererii s-a demonstrat fără echivoc faptul că în expertiza topo există o eroare foarte mare referitoare la amplasamentele identificate de expert, fapt ce a condus la existența în fapt a un or suprapuneri mai mari decât cele precizate în hotărârea a cărei revizuire se solicită.
Prin întâmpinarea formulată intimatul M. V. a solicitat respingerea recursului. Înscrisul pretins descoperit nu este nou cel puțin nu prin prisma conținutului acestuia. Realitatea suprapunerii indiferent în care bază de date apare ea, a fost cunoscută, atât de revizuientă cât și de instanța de fond încă de la momentul introducerii acțiunii în revendicare și grănițuire. Înscrisul nu este preexistent pronunțării sentinței civile nr. 6045/28.03.2011 ci unul produs printr-o adresă la O.C.P.I. la 24.02.2012. Nu vor putea face dovada reținerii de către intimat a înscrisului descoperit și nici a intervenției vreunei împrejurări mai presus de voința revizuienților. Revizuienții au fost liberi a obține acest înscris și a-l depune la dosarul cauzei și anterior pronunțării soluției în dosarul_ iar el a fost și este neputincios a împiedica dialogul revizuienților cu O.C.P.I.
În recurs nu s-au administrat alte probe.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma recursului formulat și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, tribunalul reține următoarele:
Excepția inadmisibilității cererii de revizuire a fost în mod corect soluționată de instanța de fond în aplicarea art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă, text de lege pe care revizuienții au înțeles să-și întemeieze prezenta cerere.
Înscrisul nou invocat de revizuienți, de natură să conducă în opinia acestora, la anularea hotărârii și reluarea judecății, este adresa nr. 2684 din 24.02.2012 a O.C.P.I. Iași care ar atesta faptul că suprapunerea lotului 2 cu imobilul cu nr. cadastral_, ./5) proprietar M. V. este în suprafață de 347 m.p. iar suprapunerea cu imobil cu nr. cadastral 7030, ./4), proprietar M. V. este în suprafață de 496 m.p.
În sensul art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă, un înscris înfățișat cu ocazia revizuirii este apt să conducă la admiterea acestei căi de atac, în măsura în care este vorba de „un înscris doveditor, reținut de partea potrivnică sau care nu a putut fi înfățișat dintr-o împrejurare mai presus de voința părții”.
Așadar, trebuie ca respectivul înscris să fi existat la data judecății, dar nevalorificarea sa în proces să se fi datorat conduitei culpabile a părții adverse (care l-a reținut) sau împrejurării mai presus de voința părții (care, de asemenea, a împiedicat administrarea).
Nu este întrunită ipoteza textului de lege și nu este permisă revizuirea atunci când asemenea înscrisuri sunt procurate de parte ulterior finalizării procesului, pentru că, într-o asemenea situație, s-ar ajunge la repunerea în discuție a unei hotărâri irevocabile, intrată în puterea lucrului judecat.
În speță, este ceea ce tind să obțină revizuienții, atunci când prezintă drept cauză a revizuirii un mijloc de probă nou respectiv o adresă având ca emitent O.C.P.I. Iași și a o dată ulterioară celei a pronunțării hotărârii atacate.
Aceasta înseamnă pe de o parte, că înscrisul nu a existat la data judecății, iar pe de altă parte că, fiind vorba de o instituție publică în calitate de emitentă, partea era în situația de a-l putea procura și înfățișa în cadrul procedurii judiciare desfășurate, în măsura în care îl consideră relevant pentru obținerea de consecințe juridice.
Altminteri, prezentând un mijloc de probă nou – în sensul de înscris procurat ulterior judecății – și pretinzând că pe baza acestuia să fie revizuită hotărârea, părțile tind, de fapt, la nesocotirea autorității de lucru judecat a celor statuate irevocabil.
Or, funcția revizuirii, de cale extraordinară de atac, nu este aceea de a conduce la reevaluarea judecăților irevocabile în afara condițiilor strict reglementate procedural.
În sens contrar, dacă procurarea unui simplu mijloc de probă – fără ca partea să dovedească împrejurările excepționale, mai presus de voința sa, care au împiedicat-o să-l înfățișeze în cadrul procesului – ar fi suficientă pentru retractarea unei hotărâri, atunci stabilitatea juridică și puterea de lucru judecat de care trebuie să se bucure hotărârile, ar rămâne fără nici un fel de eficiență.
În mod corect Judecătoria Iași a constatat că nu se regăsește în speță ipoteza reglementată de art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă pentru revizuirea unei hotărâri, astfel încât în baza art. 312 Cod procedură civilă tribunalul va dispune conform prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de recurenții T. R. și T. G. împotriva sentinței civile nr.6045/28.03.2011 pronunțata de Judecătoria Iași, sentința pe care o menține.
Irevocabila
Pronunțată în ședință publică azi, 27.03.2013.
Președinte, E. C. | Judecător, E. C. F. | Judecător, M. C. |
Grefier, D. M. B. |
Red: C.M.
Tehn. H.C.
Ex.2/08.07.2013
Judecător fond: D. P.
| ← Exequator. Recunoaștere înscris / hotărâre străină.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 738/2013. Tribunalul IAŞI → |
|---|
