Contestaţie la executare. Decizia nr. 2512/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2512/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 29-11-2013 în dosarul nr. 1949/239/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 29 Noiembrie 2013
PREȘEDINTE – D. I.
JUDECĂTOR – D. C.
JUDECĂTOR – T. DOINIȚA
GREFIER – I. G.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2512/2013
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul declarat de către P. C. M. împotriva sentinței civile nr. 417/26.03.2013 pronunțată de Judecătoria H., intimată fiind P. Scobinți, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul, lipsă fiind intimata.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Recurentul depune la dosar chitanța cu care face dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 21 lei și timbru judiciar în cuantum de 0,5 lei.
Instanța, în temeiul art. 159 și 1591 alin.4 Cod procedură civilă constată că este competentă general, material și teritorial în soluționarea cauzei. Constată recursul formulat și motivat în termen, semnat, legal timbrat cu ceea ce s-a depus la dosar la termenul de astăzi. Constată că intimata nu a formulat întâmpinare. Acordă recurentului cuvântul la probe.
Recurentul având cuvântul, învederează instanței că nu mai are alte probe sau cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra cererii de recurs.
Recurentul având cuvântul, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și anularea procesului verbal de contravenție deoarece nu se face vinovat de săvârșirea contravenției reținută în sarcina sa.
Declarând închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr. 417/26.03.2013 pronunțată de Judecătoria H. a fost respinsă contestația la executare formulată de contestatorul P. C. M. în contradictoriu cu intimata P. Comunei Scobinți.
Instanța de fond a constatat că, prin contestația înregistrată pe rolul instanței la data de 8.11.2012 sub nr._, contestatorul P. M. a contestat somația și titlul executoriu nr.168 din 4.10.2012 emis de P. comunei Scobinți.
În motivarea contestației, s-a arătat de către contestator că nu are cunoștință de vreo amendă ce i-a fost aplicată la Legea 61/1991 de către organele de poliție în anul 2012 iar până la primirea somației, nu a fost înștiințat că ar avea vreo datorie la organele fiscale.
Analizând actele dosarului, instanța a reținut că petentul a fost somat la data de 31.10.2012 să achite suma de 400 lei reprezentând amenda aplicată conform Legii 61/1991, pentru care s-a emis titlul executoriu nr.168/2012 de către P. Scobinți.
Din documentația depusă de intimată rezultă că prin procesul-verbal . nr._ din 29.06.2012 emis de IPJ Iași - Secția 9 Poliție Rurală, contestatorul a fost sancționat cu amendă contravențională în suma de 400 lei pentru săvârșirea faptelor prevăzute de art.2 pct.1 și 24 din Legea 61/1991, republicată.
Contestatorul a semnat personal procesul-verbal și nu a formulat plângere împotriva acestuia, motiv pentru care Poliția Rurală H. l-a înaintat Primăriei Scobinți în vederea luării în debit.
Singura apărare a contestatorului a fost aceea că semnătura de pe procesul-verbal nu-i aparține și că se va adresa Parchetului de pe lângă Judecătoria Hîrlău în acest sens.
Instanța a verificat codul numeric personal al contestatorului și l-a comparat cu cel înscris în procesul-verbal de constatare a contravențiilor și a constatat că acesta este identic. În opinia instanței, și semnătura aplicată pe procesul-verbal de contravenție este aceeași cu cea aplicată pe prezenta contestație la executare, astfel că, în lipsa constatării falsului de către organele de urmărire penală, instanță nu poate da eficiență apărării contestatorului.
Având în vedere că nu s-au invocat neregularități ale executării silite pornite de organele fiscale ci doar aspecte privind semnătura de pe procesul-verbal de constatare a contravențiilor care constituie titlu executoriu, conform art. 37 din OG 2/2001, instanța a respins prezenta contestație ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatorul P. C. M..
Recurentul a arătat că . sale de identitate nu corespunde cu cea din procesul-verbal de contravenție.
A solicitat admiterea recursului.
A depus la dosar copia cărții sale de identitate.
Legal citată, intimata nu s-a prezentat în instanță.
În recurs nu s-au administrat noi probe.
Analizând sentința atacată în raport de motivele invocate cât și din oficiu, conform art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, Tribunalul constată recursul neîntemeiat.
Potrivit art. 399 Cod procedură civilă, împotriva oricărui act de executare și a executării silite însăși, persoana îndreptățită poate formula contestație la executare.
Pe calea contestației la executare, contestatorul poate invoca nelegalitatea actelor de executare. Împotriva actului ce constituie titlu executoriu, contestatorul nu poate invoca motive privind nelegalitatea acestuia decât în cazul în care nu are la dispoziție o cale de atac prevăzută de lege.
În cauza de față, contestatorul recurent nu a invocat motive de nelegalitate a actelor de executare silită, aspect reținut corect de prima instanță, și nu a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenție, conform O.G. nr. 2/2001.
Susținerea referitoare la neconcordanța dintre . sale de identitate și cea înscrisă în procesul-verbal contravențional nu constituie un motiv de nelegalitate a executării silite și nu poate fi analizată în cadrul contestației la executare.
În raport de aceste considerente, Tribunalul va respinge recursul declarat, cu menținerea sentinței de fond ca temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de recurentul P. M. impotriva sentintei civile nr.417/26.03.2013 pronuntata de Judecatoria Hirlau, sentinta pe care o mentine.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica azi 29.11.2013.
Președinte, I. D. | Judecător, C. D. | Judecător, Doinița T. |
Grefier, G. I. |
Red./Tehnored.: D.C./S.O.
2 ex./15.04.2014
Judecător fond: V. L.
| ← Anulare act. Decizia nr. 2510/2013. Tribunalul IAŞI | Partaj judiciar. Decizia nr. 726/2013. Tribunalul IAŞI → |
|---|
