Contestaţie la executare. Decizia nr. 460/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 460/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 27-02-2013 în dosarul nr. 1859/245/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 27 Februarie 2013
Președinte - S. F.
Judecător C. A.
Judecător E. C. F.
Grefier D. M. B.
DECIZIE CIVILĂ Nr. 460/2013
Pe rol judecarea recursului civil formulat de recurenta C.N.A.S. - Casa de Asigurări de Sănătate Iași și continuat conform dispoz. art. V alin 10 din OUG nr. 125/2011 de A. –A. Iași împotriva sentinței civile nr. 6389/22.03.2012 a Judecătoriei Iași, intimat V. I. I., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 20.02.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea cauzei pentru azi, 27.02.2013, când:
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 6389/22.03.2012, Judecătoria Iași a admis contestația la executare formulată de contestatorul V. I. I., în contradictoriu cu intimata Casa de Asigurări de Sănătate Iași și în consecință:
A anulat formele de executare, respectiv titlul executoriu nr._/27.12.2011 și somația din 27.12.2011, emise în dosarul de executare nr._/2011 de către intimată.
A obligat intimata să-i achite contestatorului suma de 500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că prin contestația la executare, contestatorul V. I. I., în contradictoriu cu intimata C.A.S. Iași, a solicitat anularea actelor de executare din dosarul de executare nr._, respectiv a titlului executoriu nr._ și a somației nr._, ambele emise la data de 27.12.2011.
Instanța de fond a reținut că pe numele contestatorului a fost deschis dosarul de executare nr._/2011 de către intimată, fiind emise titlul executoriu nr._/27.12.2011 și somație nr._/27.12.2011, pentru suma de 7.309 lei, din care 4.417 lei – contribuție de asigurări de sănătate, 2.271 lei – dobânzi și 621 lei penalități.
Se menționează în ambele acte de executare că sumele imputate au fost calculate în baza deciziei de impunere nr. 7167/2011, cu privire la care, deși intimata a precizat, în întâmpinare, că a fost comunicată contestatorului prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, conform dispozițiilor art. 44 din O.U.G. 92/2003 R. modificată, nu a făcut nici o dovadă în acest sens.
Instanța de fond a reținut că pentru a se putea iniția procedura executării silite, trebuia ca, în primul rând, să i se comunice contestatorului titlul de creanță,împotriva căruia, în conformitate cu dispozițiile art. 205 – 207 din O.G. 92/2003 R., cu modificări ulterioare, acesta putea formula contestație în 30 de zile.
În condițiile în care decizia de impunere nu i-a fost comunicată acestuia, contestatorul a fost privat de dreptul legal conferit de dispozițiile O.G. nr. 92/2003, executarea silită fiind declanșată prematur împotriva sa, motiv pentru care instanța de fond a admis contestația la executare și a anulat formele de executare, respectiv titlul executoriu și somația emise în dosarul de executare nr._/2011.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, instanța de fond a obligat intimata să-i achite contestatorului cheltuieli de judecată.
Pentru contravaloarea taxei de timbru, contestatorul se poate prevala de dispozițiile art. 23 (1) lit. e din Legea nr. 146/1997 modificată, aceasta nefiind inclusă în cheltuielile de judecată, putând forma obiectul unei cereri separate a contestatorului de data rămânerii irevocabile a hotărârii de admitere.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata Casa de Asigurări de Sănătate Iași, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
S-a motivat că în mod greșit instanța de fond a admis contestația întrucât s-a comunicat Decizia de impunere prin intermediul serviciilor poștale cu confirmare de primire, făcându-se această dovadă, iar la momentul emiterii și comunicării acestei decizii de impunere pe numele contestatorului, art. 44 alin. 2 din O.G. 92/2003 nu mai prevedea nici o enumerare subsecventă cu privire la modalitățile de comunicare a actelor administrativ fiscale.
S-a mai motivat că nu s-a prezentat contestatorul pentru a ridica scrisoarea recomandată ce conținea actul administrativ care a stat la baza executării silite, astfel că recurenta a procedat la comunicarea prin publicitate a acestui act, în concordanță cu noile reglementări instituite prin art. 44 din O.G. 92/2003.
S-a mai precizat că, potrivit disp. art. Legii 95/2006, „persoanele care exercită profesii liberale sau sunt autorizate să desfășoare activități independente, sunt obligate să depună la casele de sănătate declarații privind obligațiile ce le revin față de fond și dovada plății contribuțiilor”, astfel că intimatul contestator avea obligația de a-și declara veniturile și a face dovada plății integrale a contribuțiilor ce îi reveneau.
Intimatul – contestator V. I. I. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului întrucât nu s-a făcut dovada că i-a fost comunicat prin poștă, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, titlul de creanță, iar recurenta recunoaște că eventuala corespondență nedovedită, emisă pe numele contestatorului a fost restituită organului fiscal.
Returul corespondenței, în situația în care contribuabilul nu și-a schimbat domiciliul fiscal, nu reprezintă un temei pentru comunicarea deciziei de impunere prin publicitate.
În recurs s-a administrat proba cu acte.
A fost introdusă în cauză, în calitate de recurentă, A.N.A.F. – A.F.P. Iași, întrucât, în baza art. V alin. 5 din OUG 125/2011, întreaga activitate de executare silită a fost preluată de la Casa de Asigurări de Sănătate Iași și administrată de către A.N.A.F. – A.F.P. Iași în ce privește contribuțiile sociale obligatorii datorate de persoanele fizice.
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate, constată că s-a emis pe numele contestatorului somația și titlul executoriu nr._ la data de 27.12.2011, de către Casa de Asigurări de Sănătate Iași reprezentând contribuții la asigurări de sănătate în sumă de 4417 lei, dobânzi în sumă de 2271 lei și penalități de întârziere de 621 lei, aceste sume fiind calculate în baza deciziei de impunere nr. 7167/2011 și datorate de către contestator în temeiul art. 257 alin. 2 lit. b din Legea 95/2006.
Prima instanță a analizat doar faptul că nu i s-a comunicat contestatorului decizia de impunere care reprezintă titlul de creanță și împotriva căruia avea posibilitatea formulării contestației conform O.G. 92/2003.
Tribunalul constată că decizia de impunere pentru stabilirea contribuțiilor și accesoriilor datorate la F.N.U.A.S.S., în cazul contribuabililor persoane fizice, nr. 7167 a fost emisă la 23.09.2011 pentru suma de 7309, lei reprezentând contribuție datorată, dobânzi și penalități de întârziere, și a fost comunicată contestatorului intimat la data de 05.10.2011, prin scrisoare cu confirmare de primire la adresa din ., ., . această scrisoare ca efect al expirării termenului de păstrare.
Tribunalul constată faptul că domiciliul la care i-a fost comunicată decizia de impunere este același cu cel din cartea de identitate a contestatorului depusă în dosarul de recurs, aceasta modificându-și adresa de domiciliu în . A începând cu data de 11.01.2012, potrivit noului act de identitate, contestatorul recunoscând că nu și-a schimbat domiciliul decât în ianuarie 2012.
Faptul că s-a refuzat de către contestator a se ridica corespondența poștală nu echivalează cu necomunicarea de către recurentă a deciziei de impunere, astfel că s-a făcut dovada îndeplinirii obligației de comunicare prevăzută de art. 44 alin. 2 din O.G. 92/2003, o interpretare contrară ar duce la exercitarea unui abuz din partea contribuabililor, cât timp nu s-a făcut dovada imposibilității ridicării corespondenței.
De altfel, intimata recurentă a făcut dovada comunicării deciziei de impunere la data de 23.09.2011 și prin publicitate prin intermediul unui anunț colectiv.
Având în vedere că prima instanță nu a soluționat contestația pe fondul acesteia, tribunalul va admite recursul, va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare Judecătoriei Iași.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de CNAS Casa de Asigurări de Sănătate Iași și continuat conform dispoz. art. V alin. 10 din OUG nr. 125/2011 de A. –A. Iași împotriva sentinței civile nr. 6389/22.03.2012 a Judecătoriei Iași, sentință pe care o casează.
Trimite cauza spre rejudecare Judecătoriei Iași.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 27.02.2013.
Președinte, S. F. | Judecător, C. A. | Judecător, E. C. F. |
Grefier, D. M. B. |
Red. S.F.
Tehnored. M.M.D.
2 ex. /10.04.2013
Judecător fond A. D. C.
| ← Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 458/2013.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 461/2013. Tribunalul IAŞI → |
|---|
