Exequator. Recunoaștere înscris / hotărâre străină. Sentința nr. 2332/2013. Tribunalul IAŞI
Comentarii |
|
Sentința nr. 2332/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 19-06-2013 în dosarul nr. 8074/99/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 19 Iunie 2013
Președinte – C. A. M.
Grefier – G. I. A.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2332/2013
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe petenta F. A. M., având ca obiect recunoasterea inscrisurilor si hotararilor straine.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamanta, prin reprezentant convențional av. S. V..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
- Procedura de citare este legal îndeplinită
- Reclamanta a depus la dosarul cauzei, prin C. Registratură, un set de înscrisuri, după care,
Instanța îi pune în vedere av. reclamantei să depună la dosarul cauzei copii conforme cu originalul hotărârii de divorț.
Av. S. prezintă originalele înscrisurilor, instanța constatând identitatea dintre acestea și copiile aflate la dosar. Totodată, av. reclamantei precizează că își menține concluziile pe care le-a depus la dosarul cauzei, în sensul recunoașterii hotărârii de schimbarea a numelui reclamantei și a hotărârii de divorț prin acordul părților.
Avocatul reclamantei prezintă și originalul documentului de schimbare a numelui.
Instanța confruntă înscrisurile depuse la dosarul cauzei în copie cu originalele înfățișate și constată identitatea dintre acestea, filele 6 și 7 de la dosar reprezentând actul de schimbare a numelui reclamantei.
Instanța reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Asupra cererii de față:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Iași în dosarul nr._, reclamanta F. A. M. a solicitat recunoașterea hotărârii străine prin care s-a declarat desfăcută căsătoria între ea și fostul ei soț S. L. Frederick Lawson, pronunțată de Judecătoria din Guildford – Marea Britanie.
În motivarea cererii, petenta a învederat că a fost căsătorită cu S. L. Frederick Lawson în perioada 21.08.1999 – 21.03.2011, așa cum rezultă din hotărârea de divorț ce a făcut obiectul dosarului GU10D01094 din cadrul Judecătoriei Guildford din Marea Britanie, rămasă irevocabilă la data de 17.01.2012. Prin hotărârea judecătorească pronunțată de către instanța de judecată din Marea Britanie mai sus indicată, căsătoria a fost desfăcută, iar ea a revenit la numele avut anterior căsătoriei, acela de F.. Deoarece legislația din Marea Britanie prevede posibilitatea desfacerii căsătoriei prin divorț și revenirea soților la numele anterioare prin intermediul instanțelor judecătorești competente, hotărârea de divorț pronunțată produce efecte juridice similare unei hotărâri judecătorești de divorț pronunțată în România. Având în vedere motivele de mai sus, consideră că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru recunoașterea în România a hotărârii de divorț pronunțată în Marea Britanie, Judecătoria din Guildford, în dosarul GU10D01094 din 21 martie 2011, rămasă definitivă la data de 17.01.2012, prin care s-a desfăcut căsătoria dintre ea și fostul ei soț S. L. Frederick Lawson și prin care a revenit fiecare la numele avute anterior căsătoriei.
În drept, a invocat art. 161, art. 165 și urm. din Legea nr. 105/1992, art. 112 din Codul de procedură civilă.
Prin precizările formulate, petenta a arătat că solicită recunoașterea pe teritoriul României a hotărârii prin care a fost desfăcută - prin acordul părților – căsătoria încheiată între ea și fostul soț S. L. Frederick Lawson la data de 21.03.2011 în Marea Britanie, Tribunalul din Districtul Guildford. Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, apostilate de către autoritățile din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, traduse și legalizate în România, rezultă faptul că procesul de divorț s-a desfășurat în fața Tribunalului din Districtul Guildford din Marea Britanie, iar numărul de dosar a fost GU10D01094, fără a exista un număr al hotărârii de divorț. Practic, hotărârea de divorț cuprinde mai multe părți, astfel:
- Statement of Arrangements for Children – Declarație cu privire la aranjamentele pentru copii, emis la 24.11.2010 (înainte de divorț);
- Consent order – hotărâre privitoare la acordul părților, emisă la data de 23.12.2011, act ce reprezintă de fapt hotărârea de divorț prin acordul părților;
- Documente privind schimbarea de nume din data de 08 martie 2011;
- Dovada faptului că hotărârea de divorț a rămas definitivă din data de 17.01.2012.
Toate aceste înscrisuri ce emană de la instanța din Guildford – Marea Britanie sunt întocmite în cadrul aceluiași dosar al instanței, respectiv GU10D01094.
Având în vedere precizările de mai sus, solicită ca în România să fie recunoscută hotărârea de divorț (denumită în limba engleză Consent Order – divorț prin acordul părților) și hotărârea prin care a revenit la numele anterior căsătoriei – F., pronunțată în dosarul nr. GU10D01094 al Tribunalului din Districtul Guildford din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.
La dosarul cauzei au fost depuse copii în limba engleză și traduceri legalizate în limba română după: document de schimbare nume întocmit la 08.03.2011, hotărâre privitoare la acordul părților din 23.12.2011 pronunțată de Tribunalul Districtului Guildford – Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în dosarul nr. GU10D01094, declarație cu privire la argumentele pentru copii în cazul GU10D01094, hotărâre de divorț din 21.03.2011 pronunțată de Tribunalul Districtului Guildford în dosarul nr. GU10D01094, certificat eliberat în același dosar, la data de 17.01.2012.
Din examinarea actelor și lucrărilor existente la dosar, instanța reține în fapt următoarele:
Prin declarația din 08.03.2011, petent A. – M. Lawson – F. a arătat că renunță la numele de Lawson – F. și înțelege să revină la numele de F.. Prin hotărârea din 21.03.2011 pronunțată de Tribunalul Districtual Guildford – Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, apostilată la Londra la 29.05.2013, conform Convenției de la Haga din 05.10.1961, s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre A. – M. Lawson – F. și S. L. Frederick Lawson, căsătorie încheiată la 21.08.1999 în Iași, România. Această hotărâre a rămas definitivă potrivit certificatului emis la 17.01.2012 de Tribunalul din Guildford în cauza nr. GU10D01094.
Începând cu 1 ianuarie 2007, momentul aderării României la Uniunea Europeană, în România au devenit aplicabile două proceduri cu privire la recunoașterea și punerea în executare a hotărârilor străine, aplicabile în funcție de locul în care aceste hotărâri au fost pronunțate, statele membre, respectiv în state ce nu sunt membre ale Uniunii Europene („UE”).
Procedura privind recunoașterea și punerea în executare a hotărârilor judecătorești pronunțate în state membre UE este guvernată de reglementări comunitare cu aplicabilitate directă în statele membre, și anume Regulamentului nr. 44/2001 privind competența, recunoașterea și punerea în executare a hotărârilor în materie civilă și comercială, Regulamentul 2201/2003 în materie matrimonială și a răspunderii părintești si Regulamentul nr.4/2009 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotărârilor și cooperarea în materie de obligații de întreținere.
Raportat la obiectul hotărârii străine si faptul că a fost pronunțata . UE, Tribunalul retine că in cauza prevederile aplicabile sunt cele ale Regulamentului 2201/2003 în materie matrimonială și a răspunderii părintești.
Prin Regulamentul sus – menționat s-au simplificat condițiile recunoașterii și punerii în executare a hotărârilor în spațiul comunitar european în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești .
Tribunalul constată că,potrivit art. 21 din Regulamentul comunitar nr. 2201/2003:
„ 1) hotărârile judecătorești pronunțate într-un stat membru se recunosc de celelalte state membre fără a fi necesar să se recurgă la vreo procedură
2) În special si fără a aduce atingere alineatului (3), nu este necesara nici o procedura pentru actualizarea actelor de stare civila ale unui stat membru pe baza unei hotărâri pronunțate in alt stat membru in materie de divorț, separare de drept sau anulare a căsătoriei care nu mai poate fi supusa nici unei cai de atac in conformitate cu dreptul respectivului stat membru.
(3) Fără a aduce atingere secțiunii 4 din prezentul capitol, orice parte interesata poate solicita, in conformitate cu procedurile prevăzute de secțiunea 2 din prezentul capitol, pronunțarea unei hotărâri de recunoaștere sau de refuz al recunoașterii hotărârii.”
Competența teritorială a instanței judecătorești indicată in lista comunicată Comisiei de fiecare stat membru in conformitate cu articolul 68 este stabilită prin dreptul intern al statului membru în care se depune cererea de recunoaștere sau de refuz al recunoașterii.
Tribunalul reține în cauza că petenta a făcut prin înscrisurile depuse, dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 37-39 din Regulamentul comunitar 2201/2003.
Astfel, art. 37 prevede:”
(1) Partea care solicita sau contesta recunoașterea unei hotărâri judecătorești ori solicita încuviințarea executării trebuie sa prezinte:
(a) o copie a hotărârii care sa întrunească toate condițiile necesare in vederea stabilirii autenticității sale si
(b) certificatul menționat la articolul 39.
(2) In afara de aceasta, in cazul in care este vorba despre o hotărâre in lipsa, partea care solicita recunoașterea sau încuviințarea executării trebuie sa prezinte:
(a) originalul sau o copie certificata pentru conformitate a documentului care stabilește ca actul de sesizare a instanței sau un act echivalent a fost notificat sau comunicat părții care nu s-a prezentat sau
(b) orice document care arata ca paratul a acceptat hotărârea in mod neechivoc.
De asemenea, articolul 38 dispune:
(1) In lipsa prezentării documentelor menționate la articolul 37 alineatul (1) litera (b) sau alineatul (2), instanța judecătoreasca poate acorda un termen pentru prezentarea lor sau poate accepta documente echivalente sau, in cazul in care considera ca dispune de suficiente informații, poate sa renunțe la prezentarea lor.
În cauză instanța constată că s-a depus certificatul prevăzut de art. 39 din Regulamentul comunitar 2201/2003 și documente echivalente care au probat că actul de sesizare a instanței străine a fost notificat pârâtului. În plus, fiind legal investit ,potrivit art. I.3 alin. 1 din Legea nr. 191/2007, Tribunalul constată că nu s-a relevat a exista în cauză vreunul din motivele prevăzute de art. 22, 23 din Regulamentul 2201/2003 de refuz a recunoașterii hotărârii judecătorești străine, hotărâre apostilată potrivit Convenției de la Haga din 05.10.1961.
Față de considerentele anterior expuse, Tribunalul urmează a admite cererea petentei și a dispune în sensul celor cuprinse în prezenta sentință.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de petenta F. A. - M. cu domiciliul procedural ales la Cabinet avocat S. V. - V. în .. M., jud. Iași .
Dispune recunoașterea pe teritoriul Statului Român a hotărârii din 21.03.2011 pronunțată de Tribunalul Districtual Guildford – Regatul Unit al Marii Britanii și Irlanda de Nord, în dosarul nr. GU10D01094, privind divorțul dintre Lawson - F. A. – M. și Lawson S. L. Frederick, precum și a actului din 08.03.2011 de revenire a petentei la numele de F. avut anterior încheierii încheierii .
Cu drept de apel în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19.06.2013.
Președinte, Grefier,
C. A. M. G. I. - A.
Red. A.M.C.
Tehnored. M.M.D.
3 ex./24.01.2014
← Fond funciar. Decizia nr. 1548/2013. Tribunalul IAŞI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1552/2013. Tribunalul IAŞI → |
---|