Fond funciar. Decizia nr. 171/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 171/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 30-01-2013 în dosarul nr. 873/286/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 30 Ianuarie 2013
Președinte - M. C.
Judecător E. C. F.
Judecător I. D.
Grefier D. M. B.
DECIZIE CIVILĂ Nr. 171/2013
Pe rol judecarea recursului civil privind pe recurent C. JUDEȚEANĂ IAȘI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR și pe intimat A. V. E., intimat C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR RĂDUCĂNENI, intimat F. I., intimat B. C., având ca obiect fond funciar RECTIFICARE TITLU DE PROPRIETATE.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 16.01.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 23.01.2013 și apoi pentru azi, 30.01.2013, când:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 236 din 17.05.2012 a Judecătoriei Răducăneni a fost admisă acțiunea astfel cum a fost modificată de reclamanta A. V.E., formulată prin mandatar A. N. în contradictoriu cu pârâtele C. L. RĂDUCĂNENI DE FOND FUNCIAR, C. JUDEȚEANĂ IAȘI DE FOND FUNCIAR, F. I. și B. C. .
Prin aceeași sentință s-a dispus rectificarea titlului de proprietate nr._ din 04.03.1996 emis de pârâta C. Județeană Iași de fond funciar pe numele B. Z., A. E. și F. M. în sensul că: la poziția „B .Suprafața primită în intravilan Răducăneni”, se va înscrie suprafața de 1000 mp situată în T.114, P. 3442/1 - în suprafață de 418 mp, . suprafață de 508 mp și . suprafață de 74 mp, cu vecinătățile astfel cum sunt identificate în anexa 1 a raportului de expertiză – V. V. B. - fila 62 dosar - ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, în loc de suprafața de 1000mp, situată în T.114 . vecinătăți la N- D. M., la E-Ds.3438, la S-C. P, la V-Blocuri, cum din eroare s-a trecut..
Ulterior, prin încheierea pronunțată la 02.08.2012 în camera de consiliu, Judecătoriei Răducăneni a fost admisă cererea de completare a sentinței civile nr. 236 din 17.05.2012 pronunțată de Judecătoria Răducăneni și au fost obligate C. locală Răducăneni și C. Județeană Iași la plata cheltuielilor de judecată de 1312 lei reprezentând onorariu expert .
Pentru a pronunța hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
In ceea ce privește situația de fapt, instanța de fond a reținut că, pe numele reclamantei A. E., a lui B. Z. și a lui F. M., a fost eliberat de către pârâta C. Județeană Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, titlul de proprietate nr._ in 04.03.1996 prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 1 ha teren situat pe raza comunei Răducăneni, jud. Iași, din care în intravilanul . reconstituit suprafața de 1000 mp în care este situată în tarlaua 114, .: la Nord-D. M, la Est-Ds 3438, la S-C. P, la V- Bolcuri.
Analizând documentația existentă la dosar și actele de stare civilă, instanța de fond a constatat că potrivit precizărilor depuse la dosar de reclamantă, respectiv expertiza topometrică întocmită de ing. cadastrist V. B. V., amplasamentul real al terenului intravilan situat în ., jud. Iași este amplasat în tarlaua 114, ocupând suprafețe parțiale din parcelele arabil 3441, arabil 3442 și arabil 3445, fiind distribuite astfel: suprafața de teren ocupată în . de 508.00mp; suprafața de teren ocupată în . de 418.00mp; suprafața de teren ocupată în . de 74.00mp;
Raportându-se la dispozițiile art.35 din H.G.nr.131/1991 instanța de fond a reținut pe de o parte că, delimitarea precum și parcelarea pe proprietari, se fac pe planul de situație al fiecărei localități, în cadrul actualei organizări teritoriale iar pe de altă parte, că între mențiunile înscrise în titlul de proprietate și situația în fapt a terenului trebuie să există o concordanță deplină, pentru ca cel îndreptățit la stabilirea dreptului de proprietate să poată beneficia de toate atributele dreptului de proprietate care i-a fost stabilit.
Instanța de fond a mai reținut că, din analiza planului parcelar, coroborat cu constatările efectuate de expertul topometrist numit în cauză V. V. B. rezultă că identificarea terenului raportată la situația din teren nu a fost făcută corect la momentul redactării titlului de proprietate și că, din adresa OCPI nr. 4214/856/19.04.2012 rezultă că parcelele 3441/1,3442/1 și 3443/1 din tarlaua 114 nu sunt emise titluri de proprietate altor persoane.
Față de aceste considerente instanța de fond a admis acțiunea astfel cum a fost modificată și a dispune rectificarea titlului de proprietate.
Prin încheierea din 2 august 2012, prima instanță a reținut că, din analiza cererii reclamantei, rezultă că cererea este întemeiată motivat de împrejurarea că reclamanta a solicitat obligarea la plata cheltuielilor de judecată însă din eroare instanța a omis a se pronunța.
Se reține că, în speță, cheltuielile realizate de reclamantă sunt reprezentate de onorariul de expert – suma de 400 lei reprezentând onorariul provizoriu achitat prin chitanța nr._/1 și suma de 914 lei prin chitanța_/1 și că, prin admiterea cererii de chemare în judecată, urmărind argumentele ce au condus la aceasta, pârâții au căzut în pretenții, raportat la dispozițiile art .274 Cod procedură civilă.
Împotriva acestei din urmă încheieri a declarat recurs pârâta C. Județeană de Fond Funciar Iași, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru următoarele considerente:
În motivarea, recursului său, pârâta a precizat că, instanța de fond a soluționat cererea de completare a sentinței fără însă să îi fie comunicată această cerere și că, din încheierea atacată nu rezultă că instanța ar fi verificat dacă cererea a fost introdusă în termen. Pârâta a susținut că cererea de completare a hotărârii a fost depusă cu nerespectarea termenului de 15 zile.
În ceea ce privește temeinicia încheierii, pârâta a susținut că nu are culpă procesuală deoarece, potrivit art. 6 lit. c și h și ale art. 37 alin 1 din HG nr. 131/1991, obligația stabilirii suprafețelor ce urmau a fi atribuite în proprietate și a punerii în posesie, revenea comisiei locale de fond funciar.
A mai arătat recurenta pe de o parte că, întocmirea corectă a documentației tehnice era de o importanță deosebită deoarece doar comisia locală are un aparat tehnic pentru verificarea amplasamentelor iar pe de altă parte că, singura obligație a comisiei județene este de a stabili întinderea dreptului de proprietate.
Recursul a fost întemeiat în drept pe dispozițiie art. 2813, art. 304 pct. 9, art. 3041 și ale art. 312 alin 2 și 3 Cod procedură civilă.
Intimata C. L. de Fond funciar Răducăneni, a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea recursului.
Intimata a precizat pe de o parte că, prima instanță a soluționat cererea de completare a sentinței fără să fi verificat dacă aceasta a fost introdusă în termen iar pe de altă parte că, cererea nu a fost soluționată de urgență, așa cum prevăd dispozițiile legale.
La rândul său, intimata A. V E. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea încheierii atacate.
Intimata a precizat că, cererea de completare a fost formulată în termen deoarece, sentința civilă nr. 236 din 17.05.2012 a Judecătoriei Răducăneni i-a fost comunicată la data de 15.06.2012 iar cererea completatoare a fost formulată la 29.06.2012.
Intimata a mai susținut că, cererea sa completatoare este îndreptățită deoarece pe parcursul soluționării în fond a cauzei a efectuat aceste cheltuieli.
În recurs a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, sentința primei instanțe prin prisma motivelor de recurs, dar și sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul va reține că recursul este neîntemeiat, față de următoarele considerente:
Prin încheierea pronunțată la 02.08.2012 în camera de consiliu, Judecătoriei Răducăneni a fost admisă cererea de completare a sentinței civile nr. 236 din 17.05.2012 pronunțată de Judecătoria Răducăneni și au fost obligate C. locală Răducăneni și comisia Județeană Iași la plata cheltuielilor de judecată de 1312 lei reprezentând onorariu expert
HG nr. 131/1991 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile si funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, a modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punerea in posesie a proprietarilor, dispune în cuprinsul art. 7 lit. a,b,c: „ Comisiile județene și a municipiului București au urmãtoarele atribuții principale: a) organizeazã instruirea comisiilor comunale, orãșenești și municipale și asigura distribuirea legilor, a prezentului regulament, a hartilor și planurilor la zi, precum și a altor materiale necesare pentru desfãșurarea în bune condiții a activitãții acestora; b) asigura îndrumarea și controlul comisiilor comunale, orãșenești și municipale prin desemnarea pe comune, orașe și municipii a membrilor din comisia judeteana; c) verifica legalitatea propunerilor înaintate de comisiile comunale, orãșenești și municipale;”
Legea nr. 18/1991 a fondului funciar republicată, modificată și completată, prevede că în cadrul dispozițiilor art. 55 alin 2 „ (2) Dispozițiile alin. (1) se aplica și în cazul în care comisia județeana a emis, după încheierea procedurii de definitivare a activității sale, acte administrative contrare propriei hotărâri, dispozițiile art. 53 alin. (2) rămânând aplicabile. „ art. 27 alin 1: “ (1) Punerea în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptățiți nu pot avea loc decât numai după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăților pe temeiul schiței, amplasamentului stabilit și întocmirea documentelor constatatoare prealabile” .
În primul rând, instanța de control judiciar constată faptul că, prin motivele de recurs, recurenta a criticat soluția primei instanțe doar în ceea ce privește obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată, măsură luată prin soluționarea cererii de completare a hotărârii, astfel că analiza tribunalului urmează a fi făcută în limitele cu care a fost investită.
Analizând încheierea recurată prin prisma motivelor de recurs dar și a dispozițiilor legale incidente, instanța de control judiciar constată că aceasta este temeinică și legală, recursul comisiei județene fiind nefondat .
Referitor la motivul de recurs privind formularea cererii cu nerespectarea termenului de 15 zile, acesta este evident nefondat având în vedere că sentința i-a fost comunicată intimatei reclamante la data de 15.06.2012 ( fila 87 dosar fond) iar cererea completatoare a fost formulată la 29.06.2012 ( fila 92 dosar fond).
De asemenea, nici comunicarea cererii de completare nu poate atrage desființarea încheierii deoarece, pe de o parte, reclamanta solicitase acordarea cheltuielilor de judecată de la momentul la care a pus concluzii pe fondul cauzei, iar pe de altă parte, recurenta a fost citată în fața instanței de fond în vederea soluționării cererii de completare. În aceste condiții, evident nu există o vătămare a drepturilor recurentei.
Și susținerile intimatei C. L. de Fond funciar Răducăneni referitoare la lipsa celerității soluționării cererii sunt nefondate deoarece, deși acesta nu este motiv de nelegalitate se poate observa că instanța de fond a fixat un prim termen de judecată la 3 iulie 2012, termen la care a fost însă lipsă de procedură.
In ceea ce privește cheltuielile de judecată instanța de control judiciar reține că, potrivit art. 274 Cod procedură civilă, partea care cade in pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată iar art. 52 alin 3 din Legea nr. 18/1991 a fondului funciar republicată, modificată și completată prevede că dispozițiile procedurale la care am făcut referire anterior sunt aplicabile și în această materie.
Mai mult decât atât, potrivit dispozițiilor art. 52 alin 1 din Legea nr. 18/1991 republicată, C. județeană și cea locală au, în limitele competenței lor și prin derogare de la dispozițiile Codului de procedură civilă, calitate procesuală pasivă și, când este cazul, activă, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv prin primar iar alin 3 prevede expres posibilitatea acestora la obligarea plății cheltuielilor de judecată, cu atât mai mult cu cât, declanșarea procedurii judiciare a fost determinată de către recurente .
Dispozițiile art. 52 alin. 3 Legea 18/1991 nu fac nici un fel de distincție în sensul invocat de recurentă, astfel încât apărările făcute de acestea, în sensul ca, prin alin. 3 art. 52 Legea 18/1991 se consacră doar posibilitatea recuperării cheltuielilor de judecata de catre Comisii de la alte persoane dar nu si invers, nu pot fi primite.
Nu pot fi reținute apărările comisiei județene cu privire la existența unor atribuții doar în sarcina comisiei locale deoarece, așa cum rezultă din dispozițiile legale redate anterior - art. 7 lit. b și c din HG nr. 890/2005, comisia județeană are atribuții de verificare și control a comisiei locale, dar și de îndrumare și control, astfel că este evident faptul că o activitate slabă a acesteia din urmă poate fi imputată cu succes și comisiei județene.
Așadar, atribuțiile de îndrumare și control ale comisiei județene nu au fost edictate cu titlu formal ci, tocmai pentru a atrage răspunderea solidară pentru deficiențele în activitatea administrativ jurisdicțională.
În același sens, în practica judiciară s-a reținut că: „... F. de modalitatea in care s-a admis plangerea, observandu-se si dispozitiile art.6, alin.1, lit. b, c, d, e din prin care s-a stabilit ca intimata comisie judeteana are atributii de control a activitatii comisiilor locale si verificarea legalitatii propunerilor, iar nu numai de emitere a unei hotarari conform adreselor primite, in mod corect prima instanta a apreciat culpa procesuala si in ceea ce o priveste pe aceasta intimata, obligand-o, alaturi de intimata comisia locala, la plata cheltuielilor de judecata in suma de 600 lei, rezultate in urma admiterii partiale a pretentiilor”- decizia nr.1461/R/21 octombrie 2009, Tribunalul Argeș, Sectia civila.
Pentru aceste considerente, văzând dispozițiile art. 3041 Cod procedură civilă. și având în vedere că, în cauză, nu sunt incidente nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă sau alte motive de ordine publică, instanța va respinge recursul declarat de C. județeană de fond funciar Iași.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra terenurilor Iași împotriva încheierii pronunțate la 02.08.2012 în camera de consiliu de către Judecătoria Răducăneni, încheiere pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 30.01.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
M. C. I. D. D. M. B.
RED/TEHNORED – D.I./D.I.
2 EX – 01.03.2013
JUD. FOND – C. M. C.
Tribunalul Iași /Secția I Civilă
Nr. dosar_
Opinie separată
Cu opinie separată a judecătorului F. E. C. în sensul admiterii recursului, a modificării în parte a încheierii pronunțate la 02.08.2012 în camera de consiliu în sensul obligării doar a Comisiei Locale de Fond Funciar Răducăneni la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă.
Contrar opiniei majorității, consider că soluția instanței de fond este dată cu aplicarea greșită a legii și se impunea modificarea încheierii recurate, în sensul obligării doar a Comisiei Locale de Fond Funciar Răducăneni la plata cheltuielilor de judecată.
Cu privire la dispozițiile art.274 C.pr.civ, apreciez că fundamentul juridic al acordării cheltuielilor de judecată este reprezentat de culpa procesuală a părții „care cade în pretenții”.
Or, deși prima instanța instituie atat în sarcina Comisiei Județene Iași de Fond Funciar, cat și în sarcina Comisiei Locale de Fond Funciar Răducăneni obligația de a despăgubi reclamanta cu suma de 1312 lei, cheltuieli de judecată, aceasta nu motiveaza soluția procesuala. În condițiile în care temeiul juridic al acordării cheltuielilor de judecată este atitudinea procesuală culpabilă a părții, instanța era ținută a stabili fapta pârâtei C. Județeana Iași de Fond Funciar de natura a susține răspundere civilă delictuală a acesteia, în temeiul căreia să fie răspunzătoare de obligația civilă de reparare a prejudiciului cauzat, adică de restituire a sumelor pe care reclamanta le-a avansat.
În cauza, obiectul litigiului îl constituia rectificarea titlului de proprietate nr._/04.03.1996, titlul emis pe baza fișei de punere în posesie și a documentației înaintata de C. Locala de Fond Funciar Răducăneni, potrivit art.6 și art.36 din HG 131/1991 . Contrar opiniei majoritare, apreciez că în condițiile legislației speciale de fond funciar nu exista obligația Comisiei Județene Iași de verificare a amplasamentului efectiv atribuit, în condițiile în care dispozițiile legale stabilesc doar în sarcina comisiilor locale obligația de a materializa efectiv punerea în posesie, măsurătorile trebuind realizate doar de specialiști în măsurători topografice (art.36 din HG 131/1991). Or, înscrierea corecta a coordonatelor topo cadastrale și a vecinătăților în fișa de punere în posesie revenea în sarcina Comisiei Locale Răducăneni și a specialiștilor încadrați în aparatul tehnic propriu. Culpa în stabilirea greșita a amplasamentului nu poate fi transferată în sarcina Comisiei Județene, care nu are nici o atribuție în stabilirea și delimitarea în teren a dreptului de proprietate reconstituit, iar verificarea documentației privește exclusiv respectarea etapelor necesare emiterii titlului de proprietate. De altfel, atribuțiile de coordonare și verificare ale Comisiei Județene, la care face trimitere opinia majoritară, nu pot valora juridic o cauza exoneratorie de răspundere fața de C. Locala Răducăneni, care în mod vădit și-a încălcat atribuțiile exprese legale.
În consecință, întrucât culpa în declanșarea prezentului litigiu aparține exclusiv Comisiei Locale de Fond Funciar Răducăneni, care a întocmit greșit fișa de punere în posesie pe baza căreia s-a eliberat titlul de proprietate în litigiu, fața de considerentele expuse, apreciez că se impunea admiterea recursului, modificarea în parte a încheierii pronunțate la 02.08.2012 în camera de consiliu în sensul obligării doar a Comisiei Locale de Fond Funciar Răducăneni la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă.
Judecător
F. E. C.
RED/TEHNORED/FEC/2EX/04.03.2012
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 193/2013. Tribunalul IAŞI | Întoarcere executare. Sentința nr. 1004/2013. Tribunalul IAŞI → |
|---|
