Fond funciar. Decizia nr. 712/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 712/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 22-03-2013 în dosarul nr. 35839/245/2010
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 22 Martie 2013
Președinte - C. M.
Judecător -M. M.
Judecător C. A. M.
Grefier – M. Getuța
Decizia civilă Nr. 712
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul declarat de recurenta T. M., împotriva sentinței civile nr._/30.11.2011 a Judecătoriei Iași intimați C. J.. DE FOND FUNCIAR IAȘI, C. L. DE FOND FUNCIAR C., B. E., M. C. C., având ca obiect fond funciar constatare nulitate absolută parțială T.P..
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile
Procedură legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință,
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 01.03.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceiași zi care face parte integrantă din prezenta deciziei civilă când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru data de 08.03.2013 când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru data de 15.03.2013 când din lipsă de ti9mp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 22.03.2013, când
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr._/30.11.2011 Judecătoria Iași dispune:
„Admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, invocată de instanță, din oficiu și, în consecință, respinge acțiunea formulată de reclamanta T. M., cu domiciliul în Iași, ., ., . în contradictoriu cu pârâții: C. L. de fond funciar C., cu sediul în ., C. Județeană Iași de fond funciar, cu sediul în Iași, județul Iași, B. E., cu domiciliul în P., . nr.45, județul Iași și M. C. C., domiciliat în Moreni, ..5, .. .
Respinge cererea reclamantei de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Admite cererea pârâtei B. E. de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată. Obligă pe reclamanta T. M. să plătească pârâtei B. E. suma de 1500 lei cu acest titlu.”
Pentru a se pronunța în acest sens instanța de fond reține următoarele:
Instanța, urmează să soluționeze cu prioritate excepțiile invocate și unite cu fondul, dând eficiență dispozițiilor imperative ale art.137 C.proc.civ. potrivit cu care „instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii”.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, instanța reține următoarele:
Calitatea procesuală este, alături de afirmarea unui drept, justificarea unui interes și capacitatea procesuală o condiție generală de exercițiu a acțiunii civile, care atrage prin neîndeplinirea sa admiterea excepției cu același nume și, pe cale de consecință, respingerea acțiunii, făcând de prisos cercetarea în tot sau în parte a fondului cauzei.
Prin calitate procesuală activă se desemnează îndreptățirea unei persoane de a sta în proces în calitate de reclamant, îndreptățire care se identifică prin identitatea între persoana reclamantului și cel care are dreptul invocat în raportul juridic dedus judecății.
Astfel, pretenția dedusă judecății constă în constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._/26.04.2010 eliberat pe numele defunctului M. M. C. pentru suprafața de 875 mp teren, situată în intravilanul satului Slobozia, .,
Potrivit art.III alin.2 din Legea 169/1997 cu toate modificările ulterioare, nulitatea (titlurilor de proprietate) poate fi invocata de primar, prefect, Autoritatea Naționala pentru reconstituirea proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competența instanțelor de drept comun.
Din textul legal, reiese că în afara subiectelor de sezina calificate, legal determinate - primar, prefect, Autoritatea Naționala pentru reconstituirea proprietăților – în materia cererilor privind constatarea nulității absolute a titlurilor de proprietate beneficiază de calitate procesuala activa orice persoana care justifică un interes juridicește ocrotit.
Așadar, în materia legii speciale de reparație, în cererile privind nulitatea absoluta, condiția de exercițiu a acțiunii referitoare la interes, este absorbita în conținutul noțiunii de calitate procesuală, legea condiționând imperativ legitimarea procesuală de justificarea interesului procesual.
Potrivit regulilor procesuale, revine în sarcina reclamantului, conform art.1169 C.civ, să facă dovada existenței unui interes personal, născut, actual, legitim care să-i confere calitatea necesara de a solicita constatarea nulității absolute a titlului de proprietate emis pe numele autorului pârâților B. E. și M. C. C..
În fapt, instanța reține, din chiar susținerile reclamantei, coroborate cu înscrisurile de la dosar că, în procedura reconstituirii, acesta nu a formulat cerere de reconstituire.
Autorul său Ciubotraru G. a formulat cererea de reconstituire înregistrată sub nr. 259/26.02.1991, validată prin hotărâre nr. 63/1991.
Având la bază această validare, autorului reclamantei i-a fost emis TP nr._/13.12.1994 pentru suprafața totală de 2 ha și 3517 mp teren.
Reclamanta și-a susținut legitimarea procesuală pe împrejurarea că există suprapunere între suprafața de teren reconstituită în favoarea autorului său și cea înscrisă în titlul de proprietate contestat.
Din concluziile raportului de expertiză ing. S. G. (fila 163 dosar), instanța reține că suprafața de 875 mp teren în litigiu, este înscrisă în titlul de proprietate emis pe numele autorului pârâților persoane fizice și nu se suprapune cu suprafața de teren înscrisă în titlul de proprietate al autorului reclamantei.
Susține expertul că suprafața de teren în litigiu face parte din testamentul lăsat de M. Scăleanu în anul 1942, aspect care nu are însă nici o relevanță juridică în prezenta cauză din cel puțin două considerente: titlul de proprietate al autorului reclamantei a fost emis sub imperiul Lg. 18/1991 în forma sa inițială, înainte de instituirea prin art. 2 Lg. 1/2000 a principiului reconstituirii pe vechiul amplasament și, pe de altă parte, amplasamentul înscris în titlu a fost acceptat de C. G., fără obiecțiuni, prin semnarea fișei de punere în posesie (fila 135 dosar). Așadar, autorul reclamantei și-a dat acordul pentru . a amplasamentului înscris în titlu.
Probabil că reclamanta din prezenta cauză nu este mulțumită de amplasamentul unei părți din suprafața de teren intravilan înscrisă în titlul autorului său, însă, apreciind asupra acestei împrejurări, reclamanta nu a solicitat anterior promovării prezentei acțiuni anularea parțială a titlu de proprietate emis în favoarea autorului (de altfel, legal emis) și nici nu face dovada că a formulat alte cereri de reconstituire în afara celei precizate prin acțiune sau că a fost validat în mod suplimentar, cu excepția suprafeței deja reconstituite.
Din prezentarea situației de fapt instanța reține că la data promovării acțiunii reclamanta își justifică legitimarea procesuală activă exclusiv pe împrejurarea că amplasamentul terenului asupra căreia poartă prezenta acțiune i-a aparținut autorului său anterior înscrierii în CAP, anterior colectivizării și că nu a formulat nici o cerere suplimentară de reconstituire și nici nu este beneficiarul unei validări care nu poate fi continuată din cauza ocupării vechiului amplasament, astfel încât nu justifică nici un interes (folos practic direct) din promovarea acestei acțiunii, întrucât, chiar în caz de admitere, în lipsa formulării unei cereri suplimentare de reconstituire în cadrul termenului legal prevăzut de legislația fondului funciar și prorogat consecutiv până în luna noiembrie 2005, nu poate beneficia în nici un mod de această soluție întrucât dreptul de proprietate i-a fost reconstituit anterior pentru întreaga suprafață la care era îndreptățit autorul său, chiar dacă pe un alt amplasament.
Pentru a justifica interes într-o acțiune având ca obiect constatare nulitate absolută parțială trebuie ca, în mod prioritar sau concomitent cu această acțiune, reclamantul să solicite constatarea nulității absolute parțiale a propriului său titlu de proprietate, în măsura în care apreciază că sunt motive de nulitate ce ar putea fi invocate.
În acest context, instanța reține că potrivit art. II din Legea nr. 169/1997 „dispozițiile modificatoare, completatoare ori de abrogare a acestei legi nu aduc atingere în nici un fel titlurilor și altor acte de proprietate emise cu respectarea prevederilor Legii nr. 18/1991, la data întocmirii lor”.
Interesul procesual, pe de altă parte, reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care o persoană îl poate obține ca urmare a promovării acțiunii, folos care, în plus, trebuie să fie direct și personal.
Având în vedere toate aceste considerente, instanța apreciază că reclamanta nu a probat în justificarea calității sale nici caracterul actual și nici caracterul legitim al interesului urmărit, neputând beneficia de protecția jurisdicționala a dreptului pretins, motiv pentru care va admite excepția lipsei calității procesuale active și va respinge acțiunea pe acest temei.
Fața de soluția de admitere a excepției lipsei calității procesuale active, instanța apreciază că cercetarea celorlalte excepții, precum și a fondului cauzei este de prisos.
În temeiul dispozițiilor art. 274 C.proc.civ, partea care cade în pretenții datorează celeilalte părți cheltuielile de judecată ocazionate de proces.
Cum în cauză acțiunea urmează a fi respinsă, instanța va constata că pârâții nu sunt în culpă procesuală și va respinge cererea accesorie formulată de reclamantă de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Fiind în culpă procesuală reclamanta datorează pârâtei B. E., potrivit pretenției accesorii formulate, cheltuielile de judecată ocazionate de proces în sumă de 1500 lei.
Împotriva acestei sentințe a formulat rec urs reclamanta T. M. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Arată recurenta că hotărârea pronunțată nu cuprinde motivele de fapt și de drept ce au stat la baza convingerii instanței precum și cele pentru care au fost înlăturate cererile și susținerile părților. Totodată hotărârea cuprinde motive străine de natura pricinii fiind interpretat greșit actul juridic dedus judecății schimbându-se natura și înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.
Prin hotărârea nr. 63/9.08.1991 i s-a reconstituit numitului M. C. dreptul de proprietate pentru suprafața de 3,20 ha din care 2,98 ha în extravilan iar 0,22 ha în intravilan – arabil. Punerea în aplicare a acestei hotărâri s-a făcut cu încălcarea normelor imperative ale legii în favoarea numitului M. C. căruia i s-a atribuit în proprietate o suprafață situată în intravilan mai mare cu 759 m.p.. Categoria de folosință era arabilă iar lui M. C. i s-a atribuit o suprafață de 1719 m.p.vii.
Au fost încălcate dispozițiile art. 13 alin. 1 din H.G. 890/2005 pentru că la data emiterii titlului de proprietate M. C. era decedat.
C. G. a deținut în perioada 1959 – 1963, conform rolului agricol suprafața de 0,14 ha categoria de folosință arabil, în . vatra satului”.
Această suprafață de teren i-a fost reconstituită prin titlul de proprietate nr._/13.12.1994 teren situat în intravilanul satului Slobozia, ., P.78 = 0,1394 ha. Terenul în litigiu se află dispus în T. 4 parcelele 76, 77 și 78. Suprafața de 404 m.p. cât îi lipsește i-a fost atribuită ilegal lui M. M. C. din suprafața de teren solicitată în mod legal și legitim de ea.
Suprafața în litigiu a fost lăsată prin testament de către M. S. fraților ei I. M. și A. M.. Lui I. M. i-a lăsat suprafața de 1790 m.p. la locul denumit „lângă Biserica satului Slobozia”. Pârâta B. E. este nepoata lui I. M. după mama sa, căsătorită cu M. C. C.. Lui A. M. i-a lăsat suprafața de 1790 m.p. în același loc T. M. este nepoata lui A. M. după fiica lui M. M. și nepoata lui C. M. căsătorită cu C. G., ambii decedați, pe numele căruia a fost emis titlul de proprietate nr._/1994.
Rezultă clar că terenul în suprafață de 3600 m.p. este trup și delimitarea acestuia s-a efectuat cu încălcarea celor evidențiate în rolul agricol și hotărârea de validare. Suprafața de 404 m.p. a fost atribuită ilegal pârâtei B. E. în defavoarea sa.
Interesul în promovarea recursului care îi conferă calitatea procesuală activă conform art. III alin. 2 din Legea 169/1997 este motivat de calitatea sa de moștenitoare a autorului C. G. care a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate validându-i-se prin hotărârea nr. 93/1991 suprafața de 2.3517 ha menționată și în titlul de proprietate. Punerea în posesie și emiterea titlului de proprietate pe numele defunctului C. G. s-a făcut cu interpretarea și aplicarea greșită a normelor imperative cerute de lege în sensul că nu i s-a reconstituit întreaga suprafață de 1800 m.p. dobândită ca moștenire de la defunctul M. A. precum și schimbarea categoriei de folosință aspecte ce dovedesc încă o dată că are calitate procesuală activă.
În sprijinul celor afirmate stă și raportul de expertiză întocmit de către expert S. G.. Expertul menționează că suprafața în litigiu se suprapune cu suprafața înscrisă în titlul de proprietate nr._/2010 emis în favoarea lui M. C. și ar aparține autorului său.
Prin întâmpinarea formulată intimata B. E. a solicitat respingerea recursului.
Hotărârea pronunțată este motivată, instanța analizând atât dispozițiile legale în materie cât și toate înscrisurile depuse la dosar. S-a arătat clar că pentru a justifica interes într-o acțiune de constatare nulitate absolută parțială reclamanta ar fi trebuit să solicite și constatarea nulității absolute parțiale a propriului său titlu.
Cererea de reconstituire nr. 259/1991 nu arată că C. G. ar fi solicitat o suprafață de teren mai mare în T.4 decât ce cu întinderea de 1394 m.p.
În recurs s-au depus la dosar înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma recursului formulat și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză Tribunalul reține următoarele:
Hotărârea pronunțată de judecătorul fondului se supune exigențelor cuprinse în art. 261 pct. 5 Cod procedură civilă, dispoziții care prevăd obligația instanței de judecată de a arăta în cadrul hotărârii motivele de fapt și de drept care i-au format convingerea precum și motivele pentru care au fost înlăturate cererile părților.
Lecturarea hotărârii recurate conduce tribunalul spre concluzia contrară celei susținute de reclamantă. În limitele de analiză impuse de soluționarea excepției lipsei calității procesuale active judecătorul fondului a epuizat, procedând la interpretarea probelor administrate, argumentele de fapt și de drept ce dau substanță soluției de admitere a excepției ridicate.
Invocând încălcarea art. 261 pct. 5 Cod procedură civilă reclamanta de altfel prezintă această critică doar sub aspect teoretic fără însă a o atașa expunerii de motive cuprinse în hotărârea atacată. Prezentarea în fapt și în drept a situației litigioase într-un mod diferit decât cel apreciat ca relevant de Judecătoria Iași nu poate în mod imanent să justifice critica recurentei. Practic toate aspectele evidențiate punctual în cuprinsul căii de atac tind exclusiv spre contracararea opiniei judecătorului fondului și nicidecum spre o argumentare a transgresării normei înscrise în art. 261 pct. 5 Cod procedură civilă.
Nefondată este și cea de a doua critică formulată de reclamant.
Tribunalul își însușește în integralitatea lor considerațiile teoretice și practice cuprinse în expunerea de motive a judecătorului fondului. Alăturat acestora reține instanța de recurs că în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate reglementată de Legea 18/1991 titlul de proprietate este actul final. Acest act emis de C. județeană atestă calitatea beneficiarului său de titular al dreptului real de proprietate și obiectul acestui drept atât din punctul de vedere al întinderii sale cât și din cel al amplasamentului său. Titlul de proprietate astfel emis se bucură de prezumția de legalitate, de conformitate a sa cu normele înscrise în legile cu caracter reparatoriu în temeiul cărora a fost emis.
Invocă reclamanta îndreptățirea autorului său la reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafețele de teren uzurpate de Statul Român Comunist în amplasamentul existent la acel moment. Însă ceea ce ignora reclamanta este faptul că, așa cum corect a arătat și instanța de fond, beneficiul reparatoriu al Legii 18/1991 i-a fost deja acordat prin chiar emiterea titlului de proprietate nr._/13.12.1994 pe numele autorului său C. Ghe. G. Acest titlu de proprietate atestă existența în patrimoniul titularului a dreptului de proprietate asupra suprafeței totale de 2 ha și 3517 m.p. situată în ., județul Iași. Din totalul acesteia doar o suprafață de 1394 m.p. este amplasată în tarlaua 4 în litigiu . punct de pornire prezumția legalității acestui titlu de proprietate, ce nu a fost răsturnată, tribunalul notează că dincolo de granițele suprafețelor de teren identificate prin titlul de proprietate, reclamanta nu are putința de a-și justifica interesul și deci calitatea procesuală activă în promovarea prezentului litigiu. Aceasta întrucât pe de o parte este titulara dreptului real de proprietate doar asupra suprafețelor de teren înscrise în titlul de proprietate. Pe de altă parte în cadrul prezentului litigiu, față de obiectul acestuia instanța de fond nu a fost învestită cu analiza legalității titlului nr._/1994 spre a se putea stabili identitatea dintre suprafețele preluate de Statul Român Comunist și cele redate de Statul Român Democrat în baza Legii 18/1991 autorului său. Prin mijlocirea acțiunii de constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr._/2010 reclamanta nu poate cere și obține recunoașterea îndreptățirii autorului său la o altă suprafață de teren decât cea pentru care i s-a eliberat deja, într-o procedură administrativă finalizată, titlu de proprietate
Ca tare interesul reclamantei se impune analizei instanței exclusiv prin raportare la titlul de proprietate nr._/1994 și nicidecum prin raportare la suprafețele de teren pe care autorul său era îndreptățit să le primească în baza Legii 18/1991 și pe care, așa cum afirmă, le-a primit autorul pârâtei M. M. C..
În beneficiul numitului M. C. s-a eliberat la data de 26.04.2010 titlul de proprietate nr._ pentru suprafața totală de 3 ha și 2000 m.p. din care suprafața de 3875 m.p. este amplasată în intravilanul satului Slobozia ., T.4, parcelele 75, 76, 77.
Potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză de ing. G. S. între suprafețele în litigiu situate în T. 4 nu există suprapuneri. De altfel, această concluzie este lesne a fi observată din compararea identificatorilor cadastrali ai acestor suprafețe. În titlul de proprietate nr._/1994 suprafața de 1394 m.p. este amplasată în T.4, . în titlul de proprietate nr._/2010 suprafața de 3875 m.p. este amplasată în T.4, parcelele 75, 76, 77. Subliniază încă o dată tribunalul că nu are a stabili în prezentul litigiu conformitatea amplasamentului terenului reconstituit autorului reclamantei cu amplasamentul terenului preluat abuziv.
În mod corect instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale active câtă vreme reclamanta în calitatea sa de moștenitor legal al numitului C. G. nu este titulara unui drept real de proprietate asupra suprafeței de teren pentru care i s-a eliberat autorului petentei titlu de proprietate.
Inexistența unei suprapuneri între suprafețele de teren înscrise în cele 2 titluri de proprietate, de natură a justifica interesul reclamantei, face oțioasă analiza pretinsă de reclamantă a legalității titlului de proprietate nr._/2010.
În considerarea celor mai sus expuse față de art. III alin. 2 din Legea 167/1997 și în baza art. 312 Cod procedură civilă, tribunalul urmează a dispune conform celor cuprinse în prezenta decizie.
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de reclamanta T. M. împotriva sentinței civile nr._/30.11.2011 a Judecătoriei Iași, pe care o menține.
Obligă recurenta T. M. la plata către intimata B. E. a sumei de 800 lei cheltuieli de judecată (onorariu de avocat).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 22.03.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
C.M. M.M. C.A.M. GREFIER,
M.G.
Red: C.M.
Tehn. H.C.
Ex.2/03.06.2013
Judecător fond: M. O. Z. L.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 729/2013. Tribunalul IAŞI | Fond funciar. Decizia nr. 717/2013. Tribunalul IAŞI → |
|---|
