Obligaţie de a face. Decizia nr. 2561/2013. Tribunalul IAŞI
Comentarii |
|
Decizia nr. 2561/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 04-12-2013 în dosarul nr. 32925/245/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 04 Decembrie 2013
Președinte - C. R.
Judecător - E. C. F.
Judecător - M. C.
Grefier - O. T.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2561/2013
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurenta N. M. P. MANDATAR N. Ș. și pe intimatele C. L. DE FOND FUNCIAR LEȚCANI și C. JUDEȚEANĂ IAȘI DE FOND FUNCIAR, având ca obiect fond funciar modificare T.P.; obligația de a face.
Cauza a fost reținută spre soluționare în ședința publică din data de 27.11.2013, când instanța, pentru a acorda părților posibilitatea de a depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 04.12.2013, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față.
P. sentința civilă nr.7307/10.05.2013 Judecătoria Iași dispune:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta N. M., prin mandatar N. Ș., în contradictoriu cu paratele C. Judeteana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor Iași și C. Locala pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor Lețcani.
Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de fond reține următoarele:
Reclamanta N. M. a solicitat modificarea T.P. nr._/03.04.1997, emis pe numele autorului A. I. N., în ceea ce privește:
- corectarea suprafeței din extravilan Lețcani, din ./72 din 5000 mp. în suprafața real existentă de 2603 mp;
- să se înscrie în . A445/5/28, extravilan suprafața de 4591,50 mp., în loc de 4500 mp. ; în . A445/5/28/1, intravilan extins prin PUG, să se înscrie suprafața de 661 mp., conform schițelor alăturate.
Reclamanta își justifică prin acte de stare civilă calitatea de titulară a titlului de proprietate a cărui modificare parțială se solicită.
Deși reclamanta nu își motivează cererea în drept, decât în mod generic, prin trimitere la dispozițiile Legea nr. 18/1991, instanța urmează a analiza motivele de fapt ale cererii prin prisma dispozițiilor care ar putea avea incidență în cauză, respectiv: art. III Legea nr. 169/1997 așa cum a fost modificat succesiv (ultima modificare Titlul V, articol unic, pct.1 Lg.247/2005) aliniatul 1 lit.a (ii) potrivit cu care: „sunt lovite de nulitate absolută, potrivit legislației civile, aplicabile la data încheierii acului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/199, Legea nr. 1/2000 (...) – actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de către aceștia în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr.1/2000 și a prezentei legi, precum și actele de constituire scoase din domeniul public în acest scop”.
Așadar, analizând legalitatea TP nr._/03.04.1997, emis pe numele autorului A. I. N. prin prisma motivelor invocate, instanța reține următoarele:
P. cererea înregistrată la Primăria Comunei Lețcani în data de 08.07.1991 (fila 57) A. N. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate cu suprafața de teren adusă în CAP, conform rolului agricol, obținând hotărâre de validare nr. 6845/65 din 25.07.1991 (fila 55 dosar).
Reclamanta susține că terenul este folosit și aflat în posesia sa ori expertiza extrajudiciară depusă la dosar arată ca fiind ocupat de terțe persoane( mostenitorii lui Malageac C.,Ș. G. și Ș. GHE G., R. V.I.). Deși, în temeiul dispozițiilor art. 1169 C.proc.civ. reclamanta avea obligația de a proba această susținere, afirmațiile sale sunt nedovedite în lipsa solicitării administrării unor probe în sprijinul lor, nefiind indicate în favoarea pretinsei rectificări la care se consideră a fi îndreptățită la suprafața de teren menționată și nici un alt act administrativ premergător reconstituirii (cerere de reconstituire, adeverință de proprietate, fișă de punere în posesie, etc. nu au fost contestate de autorul A. I.Necului) și nici ulterior în instanță, lipsă fiind orice probă, iar din expertiza topo-cadastrală extrajudiciară - fila 122 – rezultă că, terenul este ocupat/ atribuit altor proprietari și edificate locuințe, edificator fiind și dosar nr._/245/2009.
Instanța mai reține totodată și că, deși titlul de proprietate al numitului A. I.N. a fost eliberat abia în anul 1997, conform anexei de validare de la dosar, hotărârea nr.19/1991 care a stat la baza reconstituirii este emisă sub imperiul Legi nr. 18/1991, și cum terenul în litigiu era situat la data emiterii în extravilanul localității Lețcani nu subzistă nici această condiție a nulității, așa cum este ea enunțată de art. III aliniatul 1 lit.a (ii) din Lg. 169/1997
În plus, instanța, în analiza motivelor de modificare invocate, va avea în vedere că, pentru a opera sancțiunea nulității, și nu a modificării, condițiile enunțate de textul de lege trebuiau să fie îndeplinite cumulativ la data emiterii titlului și nu în raport cu planuri de situație care nu au fost validate prin ștampilă și semnătură de C. L. de Fond Funciar Lețcani și C. Județeană de Fond funciar în acord cu dispozițiile art.33 și urm. din H.G. nr.890/2005.Planurile de situație invocate nu numai că nu sunt în acord cu dispozițiile art.33 și urm. din H.G. nr.850/2005 dar vizează un alt dosar cu nr._/245/2009, fiind întocmite de un expert
Astfel, era necesar ca actul de reconstituire să fi fost făcut pe vechiul amplasament al fostului proprietar ca terenul să fi fost solicitat de către acesta (fostul proprietar) în termen legal și ca terenul să fi fost liber la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane (…).
În ceea ce privește reconstituirea în favoarea reclamantei a dreptului de proprietate pe un alt amplasament, instanța reține că acest capăt de cerere are un caracter accesoriu față de capătul de cerere principal, astfel încât, cum se constată că titlul de proprietate nr._/03.04.1997, raportat la motivul de nulitate invocat, este legal și corect emis, capătul de cerere principal urmând a fi respins și această pretenție apare ca neîntemeiată.
În consecință, față de cele reținute și văzând și dispoz. art. III din Lg. Nr.169/1997 așa cum a fost modificată prin Titlul V articol unic pct.1 din Lg. Nr. 247/2005 potrivit cărora „ dispozițiile modificatoare sau de completare sau de abrogare ale prezentei legi nu aduc atingere în nici un fel titlurilor […] eliberate cu respectarea prevederilor Lg. Fondului funciar nr.18/1991, la data întocmirii lor”, instanța constată că acțiunea formulată este neîntemeiată și pe cale de consecință o va respinge, reținând că modificările de amplasament solicitate de beneficiarii titlurilor de proprietate eliberate sub imperiul legii 18/1991 înainte de consacrarea principiului reconstituirii pe vechiul amplasament, nu se încadrează, de principiu printre motivele de nulitate consacrate de art. III Lg.169/1997, în lipsa unor alte cauze de nulitate, prin constatarea nulității absolute a unor asemenea acte, doar în ideea atribuirii și a unei alte suprafețe de teren cu un alt amplasament incorect sau eventual pentru soluționarea favorabilă a unor acțiuni în revendicare.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta N. M. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Arată recurenta că atât instanța de fond cât și C. Județeană Iași de fond funciar au interpretat greșit atât cererile sale având în vedere că nu a solicitat alt amplasament ci doar că corectarea suprafețelor din titlu conform cu situația reală a acestora, fără să depășească suprafața validată așa cum prezintă schițele efectuate de expert.
Mai mult instanța consideră că nu a depus probe, deși face referire la schițele depuse la dosar chiar în motivare, iar C. L. Lețcani a solicitat admiterea acțiunii.
Aceste terenuri nu se pot înscrie în cartea funciară deoarece suprafața reală a terenului nu corespunde cu cea din titlu, astfel că nu poate beneficia de un drept al său acordat în conformitate cu prevederile legale. Invocă recurenta disp. art. 58 din Legea nr. 18/1991.
Intimații legal citați nu și-au precizat poziția procesuală față de cererea formulată printr-o întâmpinare.
În recurs s-au depus la dosar înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma recursului formulat și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, tribunalul reține următoarele.
Obiectul cererii de chemare în judecată explicit arătat în cuprinsul actului de învestire a fost în mod corect reținut de instanța de fond în partea de început a motivării. Inexactă este reținerea potrivit căreia reclamanta nu și-a motivat în drept cererea de chemare în judecată. În cuprinsul cererii adresate Judecătoriei Iași, reclamanta solicitând modificarea titlului de proprietate nr._/1997, în sensul celor arătate, și-a întemeiat în drept cererea pe disp. art. 58 din Legea nr.18/1991.
Cu toate că atât motivarea în fapt cât și cea în drept, precum și obiectul cererii, respectiv „ modificare titlu de proprietate” rezultă fără nici un fel de echivoc din cuprinsul actului de învestire, instanța de fond cu nesocotirea principiului disponibilității părților ce guvernează procesul civil a analizat cererea reclamantei prin mijlocirea art.III din Legea nr. 169/1997 ca o cerere de constatarea nulității titlului de proprietate.
Modul în care instanța de fond a răspuns în cuprinsul motivării cererii ce i-a fost adresată schimbând atât obiectul cât și temeiul de drept al acesteia echivalează cu o necercetare a fondului litigiului ce atrage incidența disp. art. 312 alin 3 și 5 Cod procedură civilă.
Conform textelor de lege casarea hotărârii atacate se pronunță în toate cazurile în care instanța a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului; în cazul în care instanța a cărei hotărâre este recurată a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, instanța de recurs după casare, trimite cauza spre rejudecare instanței care a pronunțat hotărârea casată.
În rejudecarea cauzei instanța de fond în analiza cererii în limitele învestirii sale va avea în vedere consecințele pe care le naște pronunțarea la data de 7.03.2011 de către Tribunalul Iași a deciziei civile nr.717 (dosar nr._/245/2009).
În considerarea celor mai sus expuse, în baza art.312 Cod procedură civilă, tribunalul urmează a dispune conform celor cuprinse în prezenta decizie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenta N. M. împotriva sentinței civile nr. 7307 pronunțată la 10.05.2013 de Judecătoria Iași, sentință pe care o casează în tot
Trimite cauza spre rejudecare Judecătoriei Iași.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 4.12.2013
Președinte, C. R. | Judecător, E. C. F. | Judecător, M. C. |
Grefier, O. T. |
Red./Tehnored.: C.M./N.C.
2 ex./7.02.2014
Judecător fond: G. A.
← Fond funciar. Decizia nr. 2690/2013. Tribunalul IAŞI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 2564/2013. Tribunalul IAŞI → |
---|