Servitute. Decizia nr. 2278/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2278/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 30-10-2013 în dosarul nr. 15649/245/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 30 Octombrie 2013
Președinte - M. A.
Judecător M. S.
Judecător A. M. Diuță T.
Grefier I. B.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2278/2013
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurent A. L. - MOȘTENITOR AL DEFUNCTULUI C. DRAGOM și pe intimat G. R., intimat G. I., având ca obiect servitute de trecere; constatare drept de superficie - disjungere.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.
Procedura este completă.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 16 octombrie 2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea la data de 23 octombrie 2013, apoi pentru azi, când;
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin sentința civilă nr._ din 17.09.2012 pronunțată de Judecătoria Iași s-au dispus următoarele: s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, invocată de aceștia. S-a respins acțiunea formulată de reclamantul C. D. în contradictoriu cu pârâții G. R. și G. I..
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că pârâții au invocat lipsa calității lor procesuale pasive, excepție peremptorie care, în baza art- 137 alin. 1 C.p.c. va fi analizată cu prioritate. Instanța a învederat că în soluționarea acțiunilor având va obiect servitute de trecere și recunoașterea dreptului de superficie calitatea procesuală pasivă aparține proprietarului terenului aservit, respectiv al terenului pe care se află construcția, plantația,, lucrarea proprietatea altuia, fiind în discuție dezmembrarea dreptului de proprietate. În virtutea rolului său activ, instanța a solicitat relații de la Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară Iași cu privire la proprietarul actual al terenului pe care se solicită constituirea servituții de trecere, respectiv recunoașterea dreptului de superficie al reclamantului. Din înscrisurile depuse de OCPI Iași la dosarul cauzei rezultă că din data de 18.01.2011 proprietar al acestui teren este dna C. E., așa cum rezultă și din contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.137/18.01.2011 al BNP B. A. L., depus ulterior la dosar de pârâți, potrivit căruia pârâții au înstrăinat către această cumpărătoare terenul în discuție. În consecință, constatându-se că la data formulării cererii reconvenționale (28.01.2011) ce face obiectul prezentului dosar, pârâții nu mai aveau calitatea de proprietari ai terenului în discuție, instanța urmează a admite excepția lipsa calității lot procesual pasive și a respinge acțiunea ca fiind formulată în contradictoriu cu persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantului C. D. care a criticat-o pentru nelegalitate si netemeinicie, arătând că judecătorul fondului nu a avut rol activi în sensul dispozițiilor imperative prevăzute de art. 129 (5) Cod procedură civilă și astfel s-au generat noi litigii; nu s-a comunicat o copie de pe contractul de vânzare - cumpărare nr. 137/18.01.2011 depus la dosar în 2 exemplare prin e-mail transmis de către apărătorul ales al pârâților. Deși a fost prezent în instanță reclamantul la data de 06.08.2012, judecătorul fondului a omis să-i comunice o copie de pe actul menționat. Din acest contract încheiat la data de 18.01.2011 ar fui luat la cunoștință că o parte din terenul în litigiu a fost vândut cu act autentic și acest fapt i-ar fi permis să introducă în cauză ca intervenient forțat noul proprietar.
Apărătorul pârâților cât și pârâții personal au fost de rea credință întrucât prin întâmpinare depusă la dosar (fila 31) la data de 21.03.2011 nu au spus nimic despre vânzarea parțială a terenului pe care urma să fie acordat dreptul de superficie cât și dreptul de acces la construcția Magazie în litigiu . „Strategic” nu a fost depus la dosar contractul autentic nr. 137/18.01.2011 pentru a se genera noi litigii, astfel încât se impune amendarea pârâților conform art.1081 Cod procedură civilă și obligarea la plata tuturor cheltuielilor de judecată generate (onorariu avocat, taxe de timbru ș.a)
Din contractul depus la dosar rezultă că cumpărătoarea C. E. a cumpărat și 365, 42 mp teren din totalul de 472 mp aflat în proprietatea vânzătorilor, deci urmează a se stabili cadastral cine are în prezent în proprietate terenul în litigiu. Și dl expert topo a avut o atitudine duplicitară și nu a depus în suport la raportul de expertiză o copie de pe C.F. a imobilului de unde ar fi rezultat situația la zi a deținătorului imobilului, astfel încât și în acest caz se impune aplicarea unei amenzi și expertului (art. 1081 Cod procedură civilă).
În final recurentul a solicitat respingerea excepției reținută de Judecătoria Iași și casarea sentinței recurate cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Iași cu introducerea în cauză și a cumpărătoarei C. E. din Iași, .. 26, ap.3, .> În drept a invocat art. 3041, 304 pct. 7,8,9., art. 125 alin. 5 Cod procedură civilă.
Intimații nu au formulat întâmpinare.
S-a administrat proba cu înscrisuri în recurs.
La termenul din data de 19.06.2013 s-a făcut dovada că recurentul C. D. a decedat la 15.01.2013, astfel încât, a fost introdusă, în calitate de moștenitoare, numita A. L. în calitate de fiică a defunctului.
Analizând actele și lucrările dosarului, sub aspectul motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, tribunalul constată că recursul este neîntemeiat motivat de considerentele ce succed.
Tribunalul constată în prezenta cauză că obiectul cererii reconvenționale disjunse din dosarul_/245/2010 formulată de către pârâtul reclamant C. D. în contradictoriu cu reclamanții pârâți G. R. și G. I. este servitute de trecere, constatare de drept de superficie.
Așa cum a reținut prima instanță, în acțiunile cu astfel de obiect, calitatea procesuală pasivă aparține proprietarului terenului aservit, respectiv al terenului pe care se află construcția, fiind în discuție dezmembrarea dreptului de proprietate.
În condițiile în care la data formulării cererii de stabilire a dreptului de servitute pârâții nu mai avea calitatea de proprietari ai terenului în discuție, acesta fiind vândut către altă persoană anterior introducerii cererii pe rolul instanței, tribunalul reține că în mod corect prima instanță a respins acțiune ape excepția lipsei calității procesual pasive a pârâților.
Criticile recurenților nu sunt întemeiate referitor la rolul activ al judecătorului fondului.
Astfel, trebuie remarcat că acel contract de vânzare cumpărare autentificat sub numărul 137/18.01.2011 a fost depus la dosar la data de 05.09.2011.Nimic nu-l împiedica pe apărătorul recurentului să ia cunoștință de conținutul acelui contract prin studierea dosarului la arhivă sau înaintea ședinței de judecată din 17.09.2012.
În acest sens, studierea dosarului reprezintă nu doar un drept al apărătorului recurentului, ci și o obligație a acestuia asumată prin semnarea contractului de reprezentare și asistență juridică.
De altfel, apărătorul recurentului ar fi putu invoca în fața primei instanțe, la termenul din 17.09.2012 că înțelege să formuleze cerere de chemare în judecată a adevăratului proprietar al terenului cel mai târziu până la închiderea dezbaterilor în fața primei instanțe, conform art. 57 și urm. Cod procedură civilă, fapt pe care acesta nu l-a realizat, deși nimic nu-l împiedica.
Felul în care pârâții împreună cu apărătorul ales au înțeles să-și realizeze propria apărare reprezintă o chestiune de alegere împărtășită între semnatarii contractului de reprezentare și asistență juridică, astfel încât, nu se impunea amendarea pârâților. Nu s-a făcut dovada că pârâții l-ar fi înștiințat pe apărător de existența contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 137/18.01.2011 până la data la care acesta l-a înaintat prin e-mail la dosar și nici nu s-a făcut dovada că aceștia, cu rea credință, nu l-ar fi depus la dosar, având în vedere că sunt persoane lipsite de pregătire juridică.
În ceea ce privește cererea de amendare a expertului tribunalul reține că nici aceasta nu este întemeiată, în condițiile în care acesta a învederat la data de 05.06.2012 (fila 116 dosar fond) că întrucât a fost amendat și i s-a respins și cererea de reexaminare, a fost silit să realizeze expertiza fără a obține un extras de carte funciară pentru informare, acest demers presupunând o anumită perioadă de timp, ceea ce ar fi dus la alte întârzieri, iar el nu-și permitea să fie amendat la nesfârșit.
De altfel, expertul a făcut dovada că a depus cerere la O.C.P.I. Iași pentru a solicita extras de carte funciară la data de 29.05.2012 (fila 130 dosar fond).
Pentru toate aceste considerente, instanța în temeiul art.312 Cod procedură civilă va respinge ca neîntemeiat recursul formulat de C. D., în prezent decedat și continuat de moștenitoarea A. L. împotriva sentinței civile nr._/27.09.2012 a Judecătoriei Iași.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de C. D. în prezent decedat și continuat de moștenitoarea A. L. împotriva sentinței civile nr._/17.09.2012 a Judecătoriei Iași,sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi,30.10.2013.
Președinte, M. A. | Judecător, M. S. | Judecător, A. M. Diuță T. |
Grefier, I. B. |
Red. S.M.
Tehn. BI
2ex/ 27. 03. 2014
Judecător fond Ș. A. P.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 19/2013. Tribunalul IAŞI | Rezoluţiune contract. Sentința nr. 3612/2013. Tribunalul IAŞI → |
|---|
