Uzucapiune. Decizia nr. 511/2013. Tribunalul IAŞI

-Vest - DS 991 – .. Gh. P.).

Suprafața totală a imobilului este 3769 mp.

Obiectivul 2: - să se verifice situația juridică a terenului din . și dacă face parte din domeniul public sau privat al statului: RĂSPUNS:

Conform evidențelor din cadrul Primăriei Municipiului Iași, serviciul cadastru imobilului (terenul) situat în ., se prezintă astfel:

-. află în posesie particulară;

-. află în posesie particulară.

Rezultă că terenul nu face parte din domeniul public sau privat al statului.

Obiectivul 3: - să se verifice modalitatea în care este deținut terenul în litigiu de către reclamanți și de către pârâtele P. R. și A.: RĂSPUNS:

Modul de deținere al terenului în suprafață totală de 3769 mp, situat în Iași, ., sector cadastral 30, este astfel:

1) Partea situată spre NORD se află în posesia Moșt. D. A. - respectiv: ACE M.; A. M.; A. M.; VATAMENSCU L.;

Această suprafață este de 2035 mp și este delimitată pe Plan de situație - Planșa 1 de punctele: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 40, 24, 20, 21, 22, 23, - 1.

Partea de suprafață de teren inclusă sub construcția C 003/1, ocupată de către reclamanți reprezintă 105,00 mp.

2) Partea situată spre SUD se află în posesia Moșt. P. E. - respectiv P. A.; P. R..

Această suprafață este de 1734 mp și este delimitată pe Plan de situație – Planșa 1 de punctele: 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 24, 40, - 8.

Partea de suprafață de teren inclusă sub construcția C 993/1 (C 1) ocupată de către pârâți reprezintă 54,60 mp.

S-a precizat și că accesul spre locuințe se face prim partea de SUD de către ambele părți, respectiv din . plan de situație de punctele 14 și 15. Această cale de acces este materializată și pe plan topografic – Anexa nr. 2 la prezentul raport. În prezent, în situația actuală pârâtele nu mai sunt de acord.

Din răspunsul la obiecțiunile formulate de către reclamanții A. M. și A. M.:

1 - La data efectuării expertizei în cauză, reclamanții ocupau o suprafață totală St = 2035 mp. Situație delimitată și de linia de separație reprezentată pe PLAN DE SITUAȚIE de punctul 20 –VEST și 8 – EST, care arată modul de deținere a terenului de către părți, așa după cum au și precizat părțile la data efectuării expertizei în prezenta cauză.

Suprafața de 1003 mp este menționată în CM nr. 194/7 Martie 1983, pentru care s-a întocmit și procesul-verbal de punere în posesie pentru S = 1003, pentru Moșt. D.. Suprafața de 1003 mp fiind și individualizată prin documentația cadastrală întocmită și înregistrată la O.C.P.I. Iași. Suprafața de 1003 mp este inclusă în St = 2035 mp.

1.1. Suprafața de 1003 mp este individualizată pe PLAN DE AMPLASAMENT ȘI DELIMITARE A IMOBILULUI, care a fost avizat de către O.C.P.I. Iași. Suprafața de 1003 mp este individualizată conform CM nr. 194/7 martie 1983. Tot pentru această suprafață s-a întocmit și PVPP. Diferența de suprafață de 1032 mp (2035-1003=1032), situată la NORD reprezintă suprafața uzucapată în favoarea Moșt. D..

2 – Anexa 3 – plan topografic prezintă un aspect al situației înainte de anul 1989, prin care se poate observa că părțile au avut cale de acces comună; înainte (de revoluție) fiind alte condiții. A fost o mențiune pentru a arată situația acestei căi de acces comun. Dar în situația actuală de ieșire din starea de indiviziune este necesar ca fiecare parte să-și realizeze intrare separată.

1. Excepțiile de nelegală timbrare a acțiunii și lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. Iași prin Primar, sunt neîntemeiate, atât în considerarea legii nr._, cât și legii nr. 213/1998 și Legii nr. 415/2001, apt. 121-123, bunurile care nu sunt incluse în domeniul public al statului privind domeniul privat - în speță al unității administrativ teritoriale și prerogativele asupra acesteia.

2. Reclamanții și autoarea lor Duka A. (Sna) - i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru 1003 mp teren CC, T 30, . 992/3 – Iași, ., au stăpânit continuu, public, netulburat, neîntrerupt și nume de proprietar, achitând impozitele pe terenul de_ mp;

- . – 233, conform expertizei realizate de expertul L. D., vizată de O.C.P.I. Iași și planului de amplasament și delimitare a imobilelor (2035 mp – 1003 mp = 1032 mp).

Excepția lipsei coparticipării procesuală active a fost respinsă prin prisma principiului disponibilității părților ce guvernează procesul civil – fila 220, dosar).

Conform art. 1837 cod civil „ Prescripția este un mijloc de a dobânzi proprietatea…”

Conform art. 1846 Cod civil „Orice prescripție este fondată pe faptul posesiunii.”

„Posesiunea este deținerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitată, una sau alta, de noi înșine sau de altul în numele nostru.”

Conform art. 1847 Cod civil „ Ca să se poată prescrie, se cere o posesiune continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar…”

Or, părțile s-au înțeles asupra așa-zisei posesii, neexistând litigii cu privire la terenul ce face obiectul cauzei.

Reclamanții au plătit impozitul (conform certificatelor și proceselor-verbale de înștiințare de plăți și au posedat terenul conform articolelor menționate mai sus.

Față de cele reținute, rezultă că prezenta acțiune este parțial întemeiată și în baza articolelor din Codul civil menționate mai sus, o va admite în parte și va constata că reclamanții au dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate pentru suprafața de 1032 mp teren - . – Iași, ., identificat în expertiza topometrică (inclusiv în răspunsul la obiecțiuni) și planul de amplasament și delimitare imobil, vizate de O.C.P.I. Iași, așa cum s-a arătat mai sus, realizate de expertul L. D., ce fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Conform art. 19 din O.U.G. nr. 51/2008, instanța îl va obliga pe pârâtul M. Iași prin Primar să plătească D.E.E.P.L. Iași suma de 6223 lei reprezentând cheltuieli procesuale (4087 lei taxă timbru corespunzător pretențiilor admise și 2136 lei onorariu de expert, ca efect al admiterii cererii de ajutor public judiciar).”

Împotriva acestei sentințe a formulat apel pârâtul M. Iași, prin Primar, reiterând excepția lipsei calității procesuale pasive în prezenta cauză.

Arată apelantul că pentru a avea calitate procesuală pasivă trebuie să existe identitate între persoana chemată în judecată și titularul obligației din raportul juridic dedus judecății. Reclamanții trebuie să justifice calitatea procesuală pasivă. În speță, nu au făcut dovada dreptului de proprietate al pârâtului asupra imobilului. Simplul fapt că imobilul se află situat pe raza unității administrativ-teritoriale nu este suficient pentru a demonstra dreptul de proprietate al pârâtului.

Rolul activ al instanței, ca principiu fundamental al procesului civil, nu trebuie confundat cu obligația acesteia de a administra ea însăși toate probele cauzei deduse judecății, în lipsa unor diligențe depuse de reclamant. O astfel de interpretare ar intra în contradicție cu un alt principiu al procesului civil, cel al disponibilității, potrivit căruia reclamantul este cel care fixează cadrul procesual, investește instanța cu soluționarea unei anumite cauze, iar conform art. 129 alin. 1 Cod procedură civilă și art. 1169 Cod civil, are obligația procesuală de a-și proba pretențiile.

Dreptul de proprietate ce se invocă pe calea prescripției achizitive urmează a fi opus celui care poate invoca un drept de proprietate asupra imobilului. Consideră că persoanele ce pot invoca un drept de proprietate asupra imobilului pot fi posibilii moștenitori ai adevăraților proprietari.

Reclamanții susțin că au continuat exercitarea posesiei suprafeței de teren de 1776 mp de la data decesului bunicii lor.

Față de acest aspect, înainte de a se pronunța, instanța de judecată trebuia să clarifice situația juridică a terenului în litigiu.

În conformitate cu art. 111 Cod procedură civilă ”partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenței sau inexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului”. Față de acțiunile având ca obiect constatarea dreptului de proprietate ca efect al prescripției achizitive, Comisia de Unificare a practicii CSM, în ședința din 01.04.2009, stabilește că „acțiunea poate fi introdusă în contradictoriu cu unitatea administrativ teritorială sau cu vecinii imobilului în situația în care proprietarul imobilului este necunoscut. Simpla afirmație a reclamantului că nu cunoaște proprietarul imobilului nu poate conferi calitate procesuală pasivă unității administrativ teritoriale”. Dreptul de proprietate ce se invocă pe calea prescripției achizitive urmează a fi opus celui care poate invoca un drept de proprietate asupra imobilului.

Mai mult, consideră că în mod greșit instanța de fond a admis cererea reclamanților de obligare a Municipiului Iași la plata sumei de 6228 lei, motivat de faptul că acțiunea în constatare este aceea prin care reclamantul urmărește să obțină, printr-o hotărâre judecătorească, constatarea existenței unui drept, fără a ține ca pârâtul să fie obligat la executarea unei prestații, ci numai la constatarea de către instanță a unor situații sau raporturi juridice.

În apel nu s-au administrat probe noi.

Verificând actele și lucrările dosarului, motivele de apel invocate, raportat la dispozițiile legale în vigoare, tribunalul constată următoarele:

În fapt, prin cererea de chemare în judecată, reclamanții A. M. și A. M. au solicitat instanței în contradictoriu cu M. Iași, P. A. și P. R., să constate dreptul de proprietate asupra imobilului teren în suprafață de 1776 mp situat în Iași, ., ca urmare a faptului că a intervenit prescripția achizitivă de lungă durată.

Astfel, prin sentința civilă nr._/04.09.2012, instanța a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții A. M. și A. M. în contradictoriu cu P. A. și P. R., și „constată că reclamanții au dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate pentru suprafața de 1032 mp teren – . – Iași, .”. De asemenea, instanța obligă M. Iași să plătească statului prin DEFPL Iași suma de 6234 lei reprezentând cheltuieli procesuale.

Totodată, prin încheierea pronunțată la data de 06.09.2012, instanța din oficiu „dispune îndreptarea erorii materiale din sentința civilă pronunțată în prezentul dosar în sensul trecerii în dispozitivul acesteia următoarele:

- 1032 mp (la suprafața uzucapată) în loc de 1036 mp și completării răspunsului la obiecțiuni (după expertiza topometrică și înainte de planul de amplasament) și la paragraful 4 – suma de 6228 lei (în loc de 6234 lei cheltuieli de judecată).

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut în baza probelor administrate (acte, martori, expertiză) că străbunicul reclamanților, P. N. a deținut încă din anul 1922, pe lângă o suprafață de teren ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare nr. 2636/12.06.1922 și suprafața de 1776 mp, teren care ulterior a fost stăpânit de bunica lor, D. A. și P. E., tatăl celor două pârâte, P. A. și P. R..

Ulterior decesului autorilor lor, reclamanții și cele două pârâte P. au partajat suprafața de teren, fiecare înțelegând să stăpânească câte o parcelă, respectiv . suprafață de 1036 mp stăpânită de reclamanți, iar . suprafață de 727 mp deținută de pârâtele P..

Exercitarea posesiei în sensul dispozițiilor art. 1846 și urm. Din vechiul Cod civil a fost dovedită atât prin martorii audiați în cauză la cererea celor două părți, dar și de înscrisurile și expertiza topo efectuată în cauză.

Concluziile expertizei topo avizată de OCPI este în sensul susținerilor reclamanților privind exercitarea posesiei, astfel:

- . suprafață de 1036 mp se află în posesia moștenitorilor Anetei D., respectiv a reclamanților;

- . suprafață de 727 mp se află în posesia moștenitorilor lui P. E..

La dosar se fală „procesul-verbal de înștiințare plată” emise pe numele Duka A. și P., iar la rubrica „folosință teren” figurează terenul în suprafață de 1775,77 mp, teren ce face obiectul prezentului litigiu.

Din întâmpinarea pârâtului-apelant M. Iași, rezultă că autoarea reclamanților D. A. figurează în . cu o suprafață de teren de 4464 mp.

Din suprafața totală de 4464 mp face parte și suprafața de 1003 mp aflată în parcelele 992/3 și 993/1 pentru care s-a eliberat titlul de proprietate nr._/12.07.2012 pe numele Duka A..

În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului Iași, invocată de acesta în apel, reține Tribunalul că:

Potrivit art. 213/1998, bunurile care nu fac parte din domeniul public, alcătuiesc în mod distinct domeniul privat – fie al statului, fie al unităților administrativ teritoriale. Atât statul cât și unitățile administrativ teritoriale au în patrimoniul lor bunuri asupra cărora au un drept de proprietate privată.

Din interpretarea dispozițiilor art. 121-123 din legea nr. 215/2001 rezultă că unitățile administrativ teritoriale exercită prerogativele decurgând din dreptul de proprietate asupra bunurilor ce aparțin domeniului privat al statului.

În litigiile privind bunurile aflate în proprietatea unităților administrativ teritoriale, calitatea procesuală o are unitatea administrativ teritorială, în speță M. Iași.

Cât privește celelalte apărări formulate de apelant, tribunalul reține că:

Unul dintre efectele posesiei, când aceasta se prelungește în timp este uzucapiunea sau prescripția achizitivă. Ea reprezintă un mod de dobândire a proprietății sau a altor drepturi reale cu privire la un bun, prin posedarea neîntreruptă a acestui lucru în tot timpul fixat de lege.

Efect al posesiei, uzucapiunea presupune neapărat o posesie utilă, adică neatinsă de nici unul din viciile acestuia (art. 1847 Cod civil). Pentru dobândirea proprietății prin uzucapiune se cere darea în posesie să se exercite public și să îndeplinească totodată celelalte condiții prevăzute de art. 1847 Cod civil pentru ca proprietarul să poată afla de posesia ce se exercită împotriva sa. Uzucapiunea de 30 de ani (uzucapiune logisime temporis) este recunoscută de art. 1890 Cod civil în favoarea posesorului bunului care „prescrie prin 30 de ani, fără să fie obligat a produce vreun titlu și fără să i se poată opune reaua-credință”, dar el trebuie să posede bunul în tot timpul prevăzut de lege, iar posesia să fie utilă, adică neafectată de vreun viciu. Urmează ca cel care afirmă că posesia invocată este afectată de un viciu trebuie să facă dovada.

În cauză s-a făcut dovada că autorii reclamanților și în continuarea aceștia au stăpânit terenul în litigiu din anul 1922, fără să fie tulburați de nimeni și fără a se cunoaște un alt proprietar.

De asemenea, în mod corect a obligat instanța de fond pârâtul-reclamant Primarul Municipiului Iași la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamanți, față de dispozițiile art. 274 Cod procedură penală cu raportare la art. 19 din O.U.G. nr. 51/2008.

În temeiul art. 296 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge apelul formulat de pârâtul Primarul Municipiului Iași, păstrând ca fiind temeinică și legală sentința Judecătoriei Iași.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul formulat de pârâtul M. Iași prin Primar împotriva sent.civ.nr._/04.09.2012 a Judecătoriei Iași, sentință pe care o menține.

Definitivă.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi,18.10.2013.

Președinte, Judecător,

M. A. O. L.

Grefier,

E. D. B.

Red. M.A.

Tehnored. M.M.D.

7 ex./23.01.2014

Judecător fond D. P.