Contestaţie la executare. Decizia nr. 1579/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1579/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 18-11-2014 în dosarul nr. 16161/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 18 Noiembrie 2014
Președinte - S. F.
Judecător - C. R.
Judecător - M. C.
Grefier - O. S.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1579/2014
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurenta I. IAȘI și pe intimații R. M. și BIROUL EXECUTORILOR JUDECĂTOREȘTI ASOCIAȚI M. I. ȘI M. L., având ca obiect contestație la executare .
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 28.10.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 04.11.2014, pentru data de 11.11.2014 și respectiv pentru astăzi, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față Tribunalul reține următoarele:
P. sentința civilă nr._ din 9. 10. 2013 Judecătoria Iași a hotărât următoarele:
Respinge contestatia introdusă de contestatorul Inspectoratul de Politie Judetean Iasi, cu sediul in Iasi, ..6, jud.Iasi in contradictoriu cu intimatul B.E.J.A M. I. si M. L. cu sediul in Iasi, ..7 Noiembrie nr.21, ., jud.Iasi, ca fiind formulata impotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge ca nefondata contestatia formulata de contestatorul Inspectoratul de Politie Judetean Iasi in contradictoriu cu intimata R. M., domiciliata in Iasi, ..7 Noiembrie nr.21, ., ..
Obligă contestatorul la plata unor cheltuieli de judecata in cuantum de 500 lei ( onorariu avocat).
A reținut instanța de fond următoarele:
P. cererea inregistrata pe rolul acestei instante sub nr._, ulterior precizata, contestatorul Inspectoratul de Politie Judetean Iasi a formulat, in contradictoriu cu intimatii B. M. I. si L. si R. M., contestatie la executare, solicitand anularea procesului – verbal de constatare executare silită din data de 30.04.2013 intocmit de B. M. I. si L. in dosar de executare nr.1175/2012.
In motivare, a aratat ca prin sentinta irevocabilă nr.4167/22.02.2012 pronuntata de Judecătoria Iasi, I. Iasi a fost obligat să plătească, in solidar cu intervenientul fortat din respectiva cauză, R. G., catre intimata R. M., suma de 1500 lei reprezentând cheltuieli de judecata ( onorariu expert). La data de 01.06.2012, prin notificarea inregistrata cu nr._, creditoarea a instiintat I. Iasi că, prin sentinta sus – mentionata, titlu executoriu, a fost obligat la plata cheltuielilor de judecata. Cu toate ca, din continutul acestei notificări, nu rezultă in mod explicit solicitarea creditoarei de a achita partea sa din obligatie si nici nu i-a acordat un termen in acest sens, la data de 25.06.2012,prin dispozitia de plata FN,a achitat suma de 750 lei, reprezentând jumătate din suma la a carei plata a fost obligat impreună cu intervenientul fortat. Această obligatie nu a putut fi executata imediat sau . scurt de 23 zile pentru ca art.1 din OG 22/2002 privind executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice, statuează că astfel de creante stabilite prin titluri executorii in sarcina institutiilor publice se achita numai din sumele aprobate cu această destinatie prin bugetele acestora si nu se pot plati din sumele destinate pentru acoperirea cheltuielilor de oraganizare si functionare, inclusiv a celor de personal si in scopul indeplinirii atributiilor prevăzute de lege.
A mai aratat ca la data de 08.05.2013, după 10 luni si 13 zile de la efectuarea voluntara a plății a primit de la B. M. I. si L. procesul – verbal de constatare executare silită incheiat in dosar de executare nr.1175/2002, prin care i s-a pus in vedere sa achite debitul restant in cuantum de 750 lei reprezentând rest de debit neachitat, onorariu avansat de catre creditoare si onorariul avocatului in faza executării silite.
A mai aratat ca pentru a fi incidente disp.art.371 ind.7 alin 2 C.pr.civ., ar trebui ca, de la data de 01.06.2012, când a fost inregistrata cererea de executare silită de catre executorul judecătoresc, să se faca dovada ca impotriva I. Iasi a fost declansata executarea silită si ca, in aceasta perioadă, au fost efectuate cheltuieli de executare imputabile contestatorului. Or, pana la data de 08.05.2013, cand i-a fost comunicat procesul – verbal contestat, nu a primit nici un act din care să rezulte ca a fost declansata urmărirea silita impotriva sa, ceea ce denota ca actele de executare silită au fost indreptate exclusiv impotriva celuilalt debitor, R. G., acesta fiind răspunzător pentru cheltuielile de executare deoarece nu a inteles să-si execute obligatia de bună –voie. In conformitate cu disp.art.1445 C.civ., solidaritatea intre debitori nu se prezumă, ceea ce insemană că nu exista solidaritate intre I. Iasi si celalalt debitor, R. G., in ceea ce priveste cheltuielile de executare stabilite de catre executorul judecătoresc, astfel că acestea sunt datorate exclusiv de catre R. G..
Mai mult, prin actul contestat, executorul judecătoresc a nesocotit disp.OG 22/2002, care statuează că, atunci când o institutie publică nu executa creanta stabilita prin titlul executoriu, in termen de 6 luni de la data primirii somatiei de plată, va putea sa treacă la executarea silită conform Codului de procedura civilă.
A mai aratat ca executorul judecătoresc nu a indicat nici un temei legal pe care se sprijină procesul – verbal din data de 30.04.2013.
In drept, a invocat disp.art. 711, 719 C.pr.civ., OG 22/2002.
Atasat contestatiei, a depus in copie certificata, inscrisuri (f.8-22).
O data cu contestatia la executare, contestatorul a depus si cerere de recuzare a executorului judecătoresc M. L., cerere solutionata prin incheierea din 02.07.2013, in sensul respingerii acesteia.
Legal citat, intimatul B. M. I. si M. L. a depus intampinare (f.36), prin care a invocat exceptia lipsei calității sale procesual pasive, pe fondul contestatiei solicitand respingerea acesteia.
Legal citată, intimata R. M. a depus intâmpinare (f.50), prin care a aratat ca B. nu are calitate procesuală pasivă in cauză. A invocat necesitatea citării in cauză, ca intimat, a celui de-al doilea debitor, R. G.. A invocat exceptia tardivității formulării contestatiei, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea contestatii ca nefondată, arătând că obiectul concret al contestatiei il reprezintă calitata de debitor al I. Iasi pentru cheltuielile de executare, cheltuieli si calitate care nu s-au stabilit prin procesul verbal contestat, ci prin procesul – verbal din 14.06.2012 pe care debitorul nu l-a contestat, astfel că acest act a rămas pe deplin valabil in calitatea lui de titlu executoriu special pentru cheltuielile de executare. Deoarece contestatia nu are ca obiect si nu se referă la sumele a caror plată se solicită prin actele de executare, ceea ce s-ar fi putut discuta numai in cazul in care nu se contesta doar calitatea de debitor, nu are sens a se arăta care este cuantumul rămas in sarcina contestatorului din aceste sume.
La solicitarea instantei, s-a depus in copie certificata dosarul de executare nr.1175/2012 al B. M. I. si M. L..
P. incheierea din 25.09.2013, s-a admis exceptia lipsei calității procesuale pasive a B. M. I. si M. L. si s-a respins exceptia tardivității contestatiei.
In cauză s-a administrat proba cu inscrisuri.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanta retine următoarele:
Raportat la admiterea exceptiei lipsei calității procesuale pasive a B. M. I. si M. L., instanta urmează a respinge prezenta contestatie formulata in contradictoriu cu acest intimat ca fiind introdusă impotriva unei persoane fără calitate procesuala pasivă.
În ce priveste contestatia formulata in contradictoriu cu intimata R. M., instanta retine că în baza titlului executoriu reprezentat de sent.civ.nr.4167/22.02.2012 pronuntata de Judecatoria Iasi, irevocabilă, s-a pornit, la cererea creditoarei R. M. executarea silită impotriva debitorilor I. Iasi si R. G., formându-se dosarul de executare nr. 1175/2012 pe rolul B. M. I. si M. L., pentru suma de 1500 lei cheltuieli de judecată( onorariu expert).
Față de data introducerii cererii de executare silită si disp.art.3 din Legea 76/2012, instanta constată că dispozitiile procedurale aplicabile cauzei sunt cele ale Codului de procedura civilă de la 1865.
Potrivit art. 399 C.pr.civ., „impotriva executării silite, precum si impotriva oricărui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vătămati prin executare.De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art.281 ind.1, se poate face contestatie si in cazul in care sunt necesare lămuriri cu privire la intelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum si in cazul in care organul de executare refuză să inceapă executarea silită ori să indeplinească un act de executare in conditiile prevăzute de lege.”
De asemenea, conform art. 371 ind.1 alin.1 si 2 C.pr.civ., „ obligatia stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un alt titlu se aduce la indeplinire de bunăvoie. In cazul in care debitorul nu execută de bunăvoie obligatia sa, aceasta se aduce la indeplinire prin executare silită,dacă legea nu prevede altfel.”
Din cuprinsul dosarului de executare, rezultă că executarea silită in dosarul de executare nr. 1175/2012 al B. M. I. si M. L. a fost incuviintata prin incheierea din 11.06.2012, in baza cererii de executare formulate de intimata R. M. la 01.06.2012.
Din dispozitivul sentintei civile nr.4167/22.02.2012 pronuntata de Judecatoria Iasi (devenită titlu executoriu la data pronunțării, dat fiind ca nu era supusă nici unei căi de atac), rezultă că cei doi debitori au fost obligati in solidar la plata sumei de 1500 lei.
Din actele dosarului rezultă că cererea de executare silită a fost depusă la data de 01.06.2012, la aceeasi dată creditoarea comunicând contestatorului ca acesta a fost obligat la plata sumei de 1500 lei in solidar cu intervenientul R. G., anexând adresei si copie de pe titlul executoriu si arătându-i că se va adresa executorului judecătoresc pentru intervenient(f.10). Urmare a acestei adrese, la 25.06.2012, contestatorul a emis o dispozitie de plata pentru suma de 750 lei, contravaloare cheltuieli de judecata conform sent.civ.nr.9573/17.05.2011 (f.14).
La data de 14.06.2012 s-a intocmit procesul verbal pentru stabilirea cheltuielilor de executare nr._ (f.7 ds.executare), necontestat. La aceeasi data a fost emisa somatia catre I. Iasi punându-i-se in vedere ca in termen de 1 zi sa achite creditoarei următoarele sume de bani: 2144 lei debit neachitat (format din suma de 1500 lei si 500 lei onorariu avocat reprezentare in faza executării silite) si 236,04 lei cheltuieli de executare, somatie primita de contestator la 20.06.2012 (f.9 ds.executare).
La data de 12.09.2012, executorul judecătoresc a incheiat un proces – verbal de constatare a executării silite, constatând următoarele: la data de 25.06.2012 debitorul I. Iasi a achitat suma de 750 lei prin dispozitia de plată; la data de 12.09.2012 debitorul R. G. a achitat suma de 880 lei potrivit procesului – verbal de stabilire a cheltuielilor de executare. S-a constatat ca plata facuta de I. Iasi a fost ulterioara cererii de executare formulata de catre creditor si emiterii somatiei de plata de catre executorul judecătoresc. Creditoarea a stăruit in executare pentru diferenta de debit de 750 lei de la debitorul I. Iasi, executorul judecătoresc punând in vedere debitorului I. sa achite diferenta de debit in termen de 5 zile de la comunicarea procesului – verbal. Acest proces – verbal a fost comunicat contestatorului la 18.09.2012 (f.22 ds.exec.).
P. procesul – verbal de constatare executare silita incheiat la 30.04.2013 (f.25 ds.executare), s-a pus in vedere ambilor debitori ca au obligatia achitarii diferentei de 750 lei, procesul –verbal fiind comunicat acestora.
Potrivit art. 1445 C.civ., „solidaritatea intre debitori nu se prezumă.Ea nu exista decât atunci când este stipulată expres de părti ori este prevăzută de lege.” In cazul de față, solidaritatea intre debitorii I. Iasi si R. G. a fost stipulata expres in titlul executoriu.
Conform art. 1443 C.civ., „obligatia este solidara intre debitori atunci când toti sunt obligati la aceeasi prestatie, astfel incât fiecare poate să fie tinut separat pentru intreaga obligatie, iar executarea acesteia de catre unul dintre codebitori îi liberează pe ceilalti față de creditor.” De asemenea, conform art. 1447 alin.1 C.civ., „creditorul poate cere plata oricăruia dintre debitorii solidari, fără ca acesta să îi poată opune beneficiul de diviziune”. Iar conform art. 1456 C.civ., „debitorul solidar care a executat obligatia nu poate cere codebitorilor săi decât partea din datorie ce revine fiecăruia dintre ei, chiar daca se subrogă in drepturile creditorului. Părtile ce revin codebitorilor solidari sunt prezumate ca fiind egale, dacă din conventie, lege sau din imprejurări nu rezultă contrariul”.
Din coroborarea celor de mai sus, rezultă că obligatia stabilita de instanta in sarcina debitorilor este una solidară, indiferent de modalitatea efectiva de indeplinire a obligatiei – de bunăvoie sau prin executare silită, creditorul având posibilitatea de a cere intreaga suma datorata de la un singur debitor, acesta putând exercita regresul impotriva celuilalt debitor ulterior plății.
Din actele dosarului de executare rezultă astfel că debitorul I. nu a recurs de bunăvoie la realizarea obligatiei dispuse de instanță in sarcina sa ( achitand suma de 750 lei după primirea somatiei de plata emisa de executor), motiv pentru care in mod legal creditorul s-a adresat executorului judecătoresc in vederea executării silite a obligatiei. De altfel, nici un text legal nu obligă debitorul să se adreseze mai întâi debitorului pentru executarea obligatiei, atâta timp cât acesta din urmă oricum își cunoaste obligatia si o poate îndeplini. Declansarea executării silite in mod firesc atrage necesitatea suportării unor cheltuieli de executare.
În aceste conditii, instanta constată netemeinicia motivelor invocate de contestator, in sensul inexistentei solidaritatii in ce priveste cheltuielile de executare. Aceste cheltuieli ii sunt imputabile si debitorului I. Iasi, față de necesitatea declansării executării silite pentru executarea obligatiei, contestatorului aducându-i –se la cunostință pana la data platii faptul inceperii executării silite si actele de executare intocmite până la acel moment.
A mai invocat contestatorul disp. OG 22/2002, arătând că executorul le-a incălcat . Art.2 si 3 din actul mentionat prevăd ca „ dacã executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuã din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligatã ca, în termen de 6 luni, sã facã demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de platã. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de platã comunicatã de organul competent de executare, la cererea creditorului”; în cazul în care instituțiile publice nu își îndeplinesc obligația de platã în termenul prevãzut la art. 2, creditorul va putea solicita efectuarea executãrii silite potrivit Codului de procedurã civilã și/sau potrivit altor dispoziții legale aplicabile în materie”.
Aplicabilitatea acestui text este insă conditionată de comunicarea expresă către creditor a faptului ca debitorul are nevoie de termenul de 6 luni pentru a face demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de platã. Or contestatorul nu a comunicat acest fapt creditorului, pentru a amâna executarea silită. Dimpotrivă, la 25.06.2012 a achitat suma de 750 lei, in privinta celorlalte sume sustinând doar ca nu le datorează.
Raportat la considerentele de mai sus, instanta retine că toate motivele invocate de contestator sunt nefondate si nu pot atrage anularea actului de executare contestat, contestatia introdusă in contradictoriu cu intimata R. M. urmând a fi respinsă ca nefondată.
In temeiul art. 274 C.pr.civ., contestatorul va fi obligat la plata unor cheltuieli de judecata in cuantum de 500 lei ( onorariu avocat).
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimatul I. Iași
Susține aceste că sentința instanței de fond este nelegală deoarece instanța de fond a apreciat în mod eronat că obligația de plată stabilită în sarcina debitorilor este un solidară.
Este adevărat că instanța ce a soluționat dosarul_ a stabilit obligarea sa în solidar cu intervenientul forțat a sumei de 1500 lei dar aceasta se referă strict la despăgubiri, nu și la cheltuielilor de executare silită.
Mai arată recurentul că solidaritatea nu se prezumă, astfel încât nu există solidaritate între debitorul I. și debitorul R. G.. . Cheltuielile de executare stabilite de executor sunt datorate exclusiv de către acesta . mai arată că executorul a nesocotit dispozițiile Ordonanței 22/2002 deoarece putea trece la executare doar dacă instituția nu își executa obligația în termen de 6 luni de la somație.
Au executat de bunăvoie această obligație la 23 de zile de la notificare astfel că nu datorează cheltuieli de executare.
Legal citată intimata R. M. a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea recursului. Arată că recursul este inadmisibil deoarece recurenta a achiesat la hotărârea instanței de fond prin executarea sumei de 1500 lei.
Mai arată că recursul este nefundat deoarece creditorul poate cere executarea de la oricare dintre debitori fără a putea fi opus beneficiul diviziunii.
Recursul a fost legal timbrat. În recurs nu s-au administrat probe noi.
Analizând legalitatea și temeinica sentinței recurate în limitele motivelor de recurs invocate Tribunalul reține următoarele:
În ce privește admisibilitatea căii de atac promovate, reține Tribunalul că recurentul care este parte ce a pierdut un litigiu justificând interesul promovării căii de atac independent de executarea obligației iar calea de atac îi este deschisă de lege.
În ceea ce privește fondul recursului promovat, Tribunalul reține următoarele:
P. sentința civilă nr. 4167/22.02.2012 pronuntata de Judecatoria Iasi, irevocabilă, I. Iași a fost obligat la plata sumei de 1500 lei către intimata R. M., în solidar cu intervenientul R. G., sentința devenind irevocabilă.
în baza titlului executoriu reprezentat de sent.civ.nr.4167/22.02.2012 pronuntata de Judecatoria Iasi, irevocabilă, s-a pornit, la cererea creditoarei R. M. executarea silită impotriva debitorilor I. Iasi si R. G., formându-se dosarul de executare nr. 1175/2012 pe rolul B. M. I. si M. L., pentru suma de 1500 lei cheltuieli de judecată( onorariu expert).
Cererea de executare silită a fost depusă la data de 01.06.2012, la aceeasi dată creditoarea comunicând contestatorului ca acesta a fost obligat la plata sumei de 1500 lei in solidar cu intervenientul R. G., anexând adresei si copie de pe titlul executoriu si arătându-i că se va adresa executorului judecătoresc pentru intervenient(f.10). Urmare a acestei adrese, la 25.06.2012, contestatorul a emis o dispozitie de plata pentru suma de 750 lei, contravaloare cheltuieli de judecata conform sent.civ.nr.9573/17.05.2011 (f.14).
La data de 14.06.2012 s-a intocmit procesul verbal pentru stabilirea cheltuielilor de executare nr._ (f.7 ds.executare), necontestat. La aceeasi data a fost emisa somatia catre I. Iasi punându-i-se in vedere ca in termen de 1 zi sa achite creditoarei următoarele sume de bani: 2144 lei debit neachitat (format din suma de 1500 lei si 500 lei onorariu avocat reprezentare in faza executării silite) si 236,04 lei cheltuieli de executare, somatie primita de contestator la 20.06.2012 (f.9 ds.executare).
La data de 12.09.2012, executorul judecătoresc a incheiat un proces – verbal de constatare a executării silite, constatând următoarele: la data de 25.06.2012 debitorul I. Iasi a achitat suma de 750 lei prin dispozitia de plată; la data de 12.09.2012 debitorul R. G. a achitat suma de 880 lei potrivit procesului – verbal de stabilire a cheltuielilor de executare. S-a constatat ca plata facuta de I. Iasi a fost ulterioara cererii de executare formulata de catre creditor si emiterii somatiei de plata de catre executorul judecătoresc. Creditoarea a stăruit in executare pentru diferenta de debit de 750 lei de la debitorul I. Iasi, executorul judecătoresc punând in vedere debitorului I. sa achite diferenta de debit in termen de 5 zile de la comunicarea procesului – verbal. Acest proces – verbal a fost comunicat contestatorului la 18.09.2012 (f.22 ds.exec.).
P. procesul – verbal de constatare executare silita incheiat la 30.04.2013 (f.25 ds.executare), s-a pus in vedere ambilor debitori ca au obligatia achitarii diferentei de 750 lei, procesul –verbal fiind comunicat acestora.
Este real că potrivit dis part 1445 cod civil solidaritatea nu se prezumă dar reține Tribunalul că în speță solidaritatea rezultă din sentința ce reprezintă titlul executoriu iar creditorul are alegerea începerii executării împotriva oricăruia dintre debitorii obligașți solidar.
Deoarece I. nu și-a îndeplinit de bunăvoie obligația față de debitoare, aceasta datorează inclusiv cheltuielile generate de executarea silită, temeiul datorării acestora constând în culpa sa.
Critică recurentul începerea executării silite arătând că emiterea acestei somații, susținând că executarea nu trebuia să pornească anterior notificării și că notificarea și somația au fost emise în aceeași zi precum și faptul că nu s-a respectat termenul de 6 luni prevăzut de O 22/2002 în ceea ce privește executarea obligațiilor de plată a instituțiilor publice.
În ce privește soluția dată contestației la executare reține Tribunalul că, în mod corect instanța de fond a respins criticile aduse executării silite reținând că potrivit art. 371 ind.1 alin.1 si 2 C.pr.civ., „ obligatia stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un alt titlu se aduce la îndeplinire de bunăvoie. In cazul in care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită,dacă legea nu prevede altfel.” și că în speță executarea silită a fost pornită deoarece nu s-a procedat la executarea de bunăvoie a obligației.
OG 22/2002 invocată de către recurenta debitoare nu derogă de la principiul executării de bunăvoie a obligațiilor ci reglementează ipoteza în care executarea nu poate începe sau continua din lipsă de fonduri.
Somația, ca prim act de executare este prevăzută și de acest act normativ, termenul derogatoriu de 6 luni instituit în favoarea instituțiilor bugetare începând să curgă de la emiterea somației.
Este corectă aprecierea instanței privind inexistența obligației creditorului de a anunța debitorul despre existența obligației de plată, anterior demarării executării. Recurenta cunoștea faptul că datorează suma de 1500 lei, fiind parte în procesul finalizat cu sentința ce constituie titlul executoriu. De asemenea reține Tribunalul că debitorul nu a uzat de facultatea conferită de art 2 din OG 2/2002 ci a efectuat o plată parțială la 25.06.2012 pretinzând că nu datorează celelalte sume.
Reține Tribunalul, pentru motivele arătate, că recursul formulat nu este întemeiat urmând a fi respins.
Recurentul, cazand in pretentiile sale urmeaza ca, in baza art. 274 C.pr.civ., sa suporte cheltuielile de judecata avansate de catre intimat, insa, doar in parte.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de recurs formulată de intimatul Inspectoratul de Poliție Iași împotriva sentinței civile nr._/09.10.2013 pronunțată de Judecătoria Iași pe care o menține.
Obligă recurenta să plătească intimatei R. M. suma de 500 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.11.2014.
Președinte, S. F. | Judecător, C. R. | Judecător, M. C. |
Grefier, O. S. |
Red./Tehnored. R.C.
2 ex./ 23 ianuarie 2015
| ← Actiune in raspundere contractuala. Decizia nr. 1576/2014.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1580/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
