Contestaţie la executare. Decizia nr. 418/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 418/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 22-05-2014 în dosarul nr. 17033/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 22 Mai 2014
Președinte - A. M. C.
Judecător - M. M.
Grefier - O. S.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 418/2014
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe apelanta DGRFP-AJFP Iași și pe intimatul F. O., având ca obiect contestație la executare.
Susținerile intimatului au avut loc în ședința publică din data de 14.05.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 22.05.2014, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr._/24.10.2013 pronunțată de Judecătoria Iași s-a respins excepția inadmisibilității, s-a admis contestația la executare formulată de contestatorul F. O. în contradictoriu cu intimata A.-A. IAȘI.
În considerentele acestei sentințe s-a reținut că, prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub nr._ contestatorul F. O. a solicitat in contradictoriu cu intimatul A.-A. IASI, anularea titlului executoriu nr._/30.04.2013 și a somației nr. 22/_ /_/30.04.2013 emise de A. – A. Iași și exonerarea sa de la plata accesoriilor în cuantum de_ lei menționate în cele două acte de executare calculate până la data de 01.07.2013;
Susține contestatorul că la data de 18.03.2013 i s-au comunicat din partea A.-A. Iași decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii (fără număr) din dosarul fiscal nr._/01.07.2012 prin care a fost înștiințat că are de achitat o . accesorii cu titlu de „contribuții de asigurări sociale de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activități independente și persoane care nu realizează venituri” în cuantum de 11.763 lei; anularea titlului executoriu nr._/06.03.2013 și somația 22/_ /_/06.03.2013 emise de A. – A. Iași și exonerarea sa de la plata accesoriilor în cuantum de 7485 lei menționate în cele două acte de executare calculate până la data de 31.12.2012.Cu respectarea dispozițiilor legale, respectiv a codului de procedură fiscală și legii contenciosului administrativ în termen legal de 30 de zile a formulat contestație prin care a solicitat anularea deciziei de impunere. La data de 17.05.2013 i s-au comunicat din partea A.-A. Iași titlul executoriu nr._/30.04.2013 și somația nr. 22/_ /_/30.04.2013 prin care era înștiințat că are de achitat în baza deciziei referitoare la obligațiile de plată accesorii (fără număr) din dosarul fiscal nr._/01.07.2012 o sumă în cuantum de_ lei. La data de 28.05.2013 i s-au comunicat din partea A.-A. Iași titlul executoriu nr._/06.03.2013 și somația nr. 22/_ /_/06.03.2013 prin era înștiințat că are de achitat în baza deciziei referitoare la obligațiile de plată accesorii (fără număr) din dosarul nr._/1.07.2012 o sumă în cuantum de 7.485 lei. Actele de executare titlu executoriu nr._/30.04.2013 și somația nr. 22/_ /_/30.04.2013, precum și titlul executoriu nr._/06.03.2013 și somați nr. 22/_ /_/6.03.12 sunt netemeinice și nelegale și urmează a fi anulate pentru motivele:
În ceea ce privește natura obligației fiscale a învederat faptul că nu a realizat niciodată și nici nu realizează venituri din activități independente motivat de faptul că nu a fost niciodată și nu este persoană fizică autorizată în nici un domeniu, nu a avut niciodată și nici nu are cabinet individual prin care să exercite vreo profesie liberală care eventual să îl includă în categoria persoanelor care sunt obligate la achitarea vreunor contribuții de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele care realizează venituri din activități independente. De asemenea, arată că nu se include nici în categoria persoanelor care nu realizează venituri, el fiind angajat al unei societăți comerciale pentru care contribuțiile datorate sistemului public de asigurări sociale de sănătate sunt achitate de către angajator. Astfel, prin contractul individual de muncă înregistrat la ITM Iași la data de 26.09.2005 reclamantul face dovada că a fost salariat al . fiind angajat al acestei societăți cu normă întreagă pe perioada nedeterminată până la data de 02.05.2008, dată de la care este angajat pe perioadă nedeterminată la . conform contractului individual de muncă înregistrat la ITM Iași sub nr._-24-1-_-_.
Legal citată intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare. A arătat aceasta că a procedat la emiterea deciziei de impunere pentru stabilirea contribuției și accesoriilor datorate la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate în cazul persoanelor fizice altele decât cel pentru care colectarea se face de către A., în conformitate cu art. 35 din ordinul 617/2007. Această decizie poate fi emisă și de organul competent CAS pe baza informațiilor primite pe bază de protocol de la A.. Acest titlu de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța bugetară este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege. Potrivit art. 44 alin. 2 din OG 92/2003 privind codul de procedură fiscală actul administrativ fiscal se comunică prin primire sub semnătură, remitere sub semnătură, prin poștă cu scrisoare recomandată de confirmare de primire sau prin alte mijloace dacă asigură transmiterea textului actului și confirmarea acestuia precum și prin publicitate. CAS Iași a ales procedura publicității comunicând actul administrativ fiscal prin afișarea concomitentă la sediul instituției și pe pagina de internet a CAS Iași precum și în Ziarul de Iași din 13 oct. 2010. Prin urmare decizia a fost întocmită și comunicată conform dispozițiilor legale aceasta nefiind contestată în termen de 30 zile potrivit art. 207 din același act normativ. În baza deciziei de impunere care reprezintă titlul de creanță, la au fost emise somația de plată și titlul executoriu nr. 6331 în sarcina contestatorului reprezentând contribuție de asigurări de sănătate, dobânzi și penalități de întârziere.
Ordinul 617/2007 precizează că procedura de executare silită se realizează de către casele de asigurări de sănătate în conformitate cu codul de procedură fiscală. Legea 95/2006 prevede că asigurările de sănătate persoanele care exercită profesii liberale sau sunt autorizate să desfășoare activități independente sunt obligate să depună la casele de asigurări de sănătate declarații privind obligațiile ce le revin față de fond și dovada plății contribuțiilor. Prin nedepunerea declarațiilor la termenele stipulate contestatorul a încălcat dis part. 81 din OG 92/2003 și 215 din legea 95/2006, respectiv art. 8 din OUG 150/2002.
A depus alăturat întâmpinării copia dosarului de executare
A încuviințat instanța pentru ambele părți administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța de fond a reținut următoarele:
Casa de Asigurări de Sănătate Iași a emis la data de 30 06 2011 decizia de impunere nr. 5036 -05, 5063-08, 5036-09, 5036-10 prin care, pe baza comunicărilor din partea A., a calculat contribuția datorată de către contestatorul cu titlu de contribuție de asigurări sociale de sănătate, în cuantum de 11.763 respectiv de 7.485 lei . Conform mențiunilor deciziei de impunere, aceasta reprezintă titlu de creanță conform dis part. 110 din OG 92/2003 și instituie obligația achitării sumelor din titlu până pe data de 5 a lunii următoare dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 1-15 din lună respectiv până pe data de 20 a lunii dacă data comunicării este cuprinsă între 16 – 31 din lună. Susține intimata că a emis decizia de impunere în conformitate cu dispozițiile art. 35 din Ordinul 617/2007 și că a comunicat-o către contribuabil prin publicitate, respectiv publicare pe pagina de internet, și prin afișare la sediul acesteia .
Conform disp art. 141 cod proc fiscală: ”Executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu. În titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare prevăzut la alin. (1) se înscriu toate creanțele fiscale neachitate la scadență, reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat, precum și accesoriile aferente acestora, stabilite în condițiile legii.
Titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscalã este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege. Modificarea titlului de creanță atrage modificarea titlului executoriu în mod corespunzător.”
Conform dis part. 35 din Ordinul 617/2007 În conformitate cu art. 215 alin. (3) din lege și art. 81 din Codul de procedură fiscală, pentru obligațiile de plată față de fond ale persoanelor fizice care se asigură pe bază de contract de asigurare, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de A., titlul de creanță îl constituie, după caz, declarația prevăzută la art. 32 alin. (4), decizia de impunere emisă de organul competent al CAS, precum și hotărârile judecătorești privind debite datorate fondului. Decizia de impunere poate fi emisă de organul competent al CAS și pe baza informațiilor primite pe bază de protocol de la A..
În ce privește decizia de impunere emisă de către CAS, și care a stat la baza emiterii titlului executoriu și a somației comunicate contestatorului, instanța reține că decizia de impunere emisă de CAS constituie titlu de creanță, conform dispozițiilor legale invocate, în cazul persoanelor fizice ce se asigură pe bază de contract de asigurare.
Textul de lege invocat de către intimată în susținerea abilitării sale legale de a emite acte de creanță este explicit și clar în acest sens.
În speța de față intimata nu a dovedit că a încheiat un contract de asigurare cu contestatorul ci susține aceasta că a emis decizia de impunere folosind declarațiile de venituri transmise de A., lucru permis de lege doar în situația existenței contractului dar a lipsei declarațiilor anuale sau trimestriale privind veniturile realizate.
Este real ca in cazul neachitării sumelor FNUASS si a majorărilor de întârziere, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin casele județene, procedează la masuri de executare silita fiind organ de executare abilitat prin lege dar, conform disp art 372 cod proc civilă, executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătorești ori a unui alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
Chiar dacă contestatorul era obligat sa își asigure sănătatea potrivit articolului 259 alineatul 4 din Legea 59/2006 în lipsa unui contract de asigurare intimata nu este abilitată a emite decizii de impunere ce constituie titlu de creanță, care la scadență devine titlu executoriu, nu se poate proceda la executarea silită a acestuia.
Reține instanța, pentru motivele mai sus arătate că prezenta executare silită are loc în lipsa unui titlu executoriu care să îndeplinească condițiile prevăzute de lege pentru a putea fi pus în executare, motiv pentru care va admite contestația la executare formulată și va anula executarea silită însăși, în temeiul disp art. 174 alin. 3 cod proc fiscală.”
* * *
Împotriva acestei sentințe, a formulat apel, în termen legal, creditoarea Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând,in esență următoarele: că potrivit art. 172, 205 C. PR. FISCALĂ, contestația la executare nu poate privi apărări de fond, legate de netemeinicia titlului de creanță fiind prevăzută calea contestației la organul administrativ competent; că potrivit art, 208 si art. 215 alin 3 C. PR. FISCALĂ și in lumina principiilor solidarității și obligativității ,contestatorul era obligat să încheie contract de asigurare, și că nu poate invoca necunoașterea legii și nici propria culpă.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat .
Din oficiu instanța de apel, văzând disp. art 22 alin 2 NCPC a dispus administrarea de probe noi, solicitându - se părților să depună la dosarul cauzei precizări și dovezi privind stadiul soluționării contestațiilor administrative având ca obiect titlul de creanță care a stat la baza emiterii titlului executoriu.
Examinând actele și lucrările dosarului raportat la motivele de recurs invocate, probatoriul administrat la instanța de fond și dispozițiile legale incidente, Tribunalul constată că apelul este neîntemeiat pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează:
Tribunalul reține că în cauză sunt contestate 2 titluri executorii:titlul executoriu nr._/30.04.2013 ( fila 7 dosar fond ) care are la bază decizia de calcul accesorii nr._/01.07.2012 și titlul executoriu nr._/06.03.2013( fila 10 dosar fond) care are la bază decizia de calcul accesorii nr ._ 31.12.2012.
Potrivit art. 86 alin. 6, art.88 lit.d, art.119 Cod procedură fiscală., obligațiile de plată accesorii se stabilesc prin decizii asimilate deciziilor de impunere, având natura unor acte administrativ fiscale care, pentru a produce efecte juridice și a fi opozabile contribuabilului trebuie comunicate acestuia în condițiile art.44 Cod procedură fiscală. Tribunalul notează că nu s-a probat de către creditoarea apelantă că decizia de calcul accesorii nr._ 31.12.2012 ( fila 10 dosar fond ), emisă pentru suma de 7485 lei, ce a stat la baza titlului executoriu nr_897/06.03.2013 ar fi fost comunicată contestatorului potrivit prevederilor legale in materie (cealaltă decizie nr._/01.07.2012, a fost comunicată la 18.03.2013, împotriva ei fiind formulată la 20.03.2013 contestație administrativă - fila 18 dosar fond). În condițiile în care nu s-a făcut efectuat comunicarea acestei decizii de calcul accesorii către contestator, în virtutea dispozițiilor legale menționate, nu poate produce efecte juridice ,concluzie ce rezultă din dispozițiile art.45 Cod procedură fiscală
ART. 141
(1^1) În titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare prevăzut la alin. (1) se înscriu toate creanțele fiscale neachitate la scadență, reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat, precum și accesoriile aferente acestora, stabilite în condițiile legii. Cu excepția cazului în care prin lege se prevede că un înscris constituie titlu executoriu, niciun titlu executoriu nu se poate emite în absența unui titlu de creanță în baza căruia se stabilesc, în condițiile legii, creanțe fiscale principale sau accesorii.
(2) Titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege.
ART .146
(6) În cazul în care prin titlul executoriu sunt prevăzute, după caz, dobânzi, penalități de întârziere, majorări de întârziere sau alte sume, fără să fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de către organul de executare și consemnate într-un proces-verbal care constituie titlu executoriu, care se comunică debitorului.
Chiar dacă intimata ar susține efectuarea comunicării titlurilor de creanță prin publicitate, efectuarea acestei proceduri nu are eficiență juridică decât în situația în care se demonstrează că în pofida demersurilor efectuate de organul fiscal de a efectua comunicarea actului fiscal prin remitere către contribuabil, aceasta nu se poate realiza, ori această condiție se putea îndeplini prin simpla comunicare a actelor la domiciliul contribuabilului.
Potrivit disp. art. 44 alin. 1 din O.G. nr. 92/2003, actul administrativ fiscal trebuie comunicat contribuabilului căruia îi este destinat, iar potrivit alin. 2 al aceluiași articol, actul administrativ fiscal se comunică după cum urmează: prin prezentarea contribuabilului la sediul organului fiscal emitent și primirea actului administrativ fiscal de către acesta sub semnătură, data comunicării fiind data ridicării sub semnătură a actului; prin remiterea, sub semnătură, a actului administrativ fiscal de către persoanele împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii, data comunicării fiind data remiterii sub semnătură a actului; prin poștă, la domiciliul fiscal al contribuabilului, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, precum și prin alte mijloace, cum sunt fax, e-mail, dacă se asigură transmiterea textului actului administrativ fiscal și confirmarea primirii acestuia; prin publicitate.
Prin decizia nr. 536/28.04.2011 pronunțată de Curtea Constituțională s-a admis excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că dispozițiile art. 44 alin. 3 din O.G. nr. 92/2003 sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează în sensul că organul fiscal emitent poate să procedeze la comunicarea actului administrativ fiscal prin publicitate, cu înlăturarea nejustificată a ordinii de realizare a modalităților de comunicare prevăzute la art. 44 alin. 2 lit. a-d din aceeași ordonanță.
A reținut Curtea Constituțională prin această decizie că publicitatea reprezintă una dintre cele patru modalități enumerate în art. 44 alin. 2 lit. a – d din O.G. nr. 92/2003, prin care legiuitorul a stabilit că pot fi comunicate actele administrative fiscale. De asemenea, s-a reținut de către Curtea Constituțională că enumerarea pe care o conține art. 44 alin. 2 nu este întâmplătoare, ci „modalitățile de comunicare a actelor administrative fiscale sunt menționate într-o ordine de prioritate în ceea ce privește aplicarea lor. Astfel, prima dintre acestea, care asigură certitudinea absolută a luării la cunoștință a contribuabilului de conținutul actului administrativ fiscal, este cea de la lit. a, constând în prezentarea contribuabilului la sediul organului fiscal emitent și primirea actului administrativ fiscal de către acesta sub semnătură. De asemenea, un grad înalt de certitudine îl conferă și modalitatea prevăzută la lit. b, și anume remiterea către contribuabil, sub semnătură, a actului administrativ fiscal de către persoanele împuternicite ale organului fiscal. Urmează, potrivit lit. c, comunicarea prin poștă, la domiciliul fiscal al contribuabilului, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, precum și prin alte mijloace, cum sunt fax, e-mail, dacă se asigură transmiterea textului actului administrativ fiscal și confirmarea primirii acestuia. În fine, la lit. d se menționează comunicarea prin publicitate În mod evident, intenția legiuitorului a fost de a institui o anumită ordine pentru modalitățile de comunicare a actelor administrative fiscale, prefigurând, prin succesiunea menționată la lit. a-d, obligația organului fiscal de a proceda la comunicare doar cu respectarea ordinii de utilizare a acestora prevăzută în art. 44 alin. 2”. S-a mai reținut prin decizia Curții Constituționale că prevederile art. 44 alin. 3 din O.G. nr. 92/2003 „care consacră posibilitatea realizării comunicării prin publicitate, reglementează o modalitate ultimă și subsidiară de comunicare a actelor administrative fiscale, folosită doar în cazul în care celelalte modalități de comunicare nu au putut fi îndeplinite din motive obiective”.
De asemenea ,Tribunalul constată că în ambele decizii ce au stat la baza emiterii celor două titluri executorii, contestate in prezenta cauză, nu este individualizată creanța, nu este menționată perioada pentru care s-au calculat accesoriile, și nici la ce debite s-au aplicat . Potrivit art.379 alin.1 C.p.civ., text care se aplică si în materia creanțelor fiscale (conform art.2 alin.3 Cod proced. fiscală), nici o urmărire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decât pentru o creanța certă, lichidă și exigibilă. În prezenta cauză, tribunalul notează imposibilitatea de a determina certitudinea datoriei contestatorului, atât timp cât nu rezultă modul de stabilire a sumelor pentru care s-a inițiat executarea silită,respectiv cărei perioade îi corespunde debitul principal, ce reprezintă - contribuție de asigurări de sănătate ,dobânzi și penalități de întârziere ori, acest aspect prezintă importanta atât în ceea ce privește termenul legal de plată, cât si sub aspectul prescripției dreptului de a cere executarea silită. Așadar, creanța solicitată de recurentă nu are caracter cert,executarea silită inițiată prin titlurile executorii contestate fiind nelegală și sub acest aspect.
În considerarea celor expuse și nu a celor reținute de prima instanță - care în parte, a analizat aspecte ce vizează titlul de creanță și care puteau fi cercetate doar în cadrul contestației administrative -, în mod just instanța de fond a apreciat ca fiind nelegal emise titlurile executorii contestate,nefiind respectate exigențele impuse de art.141 alin.4 Cod proced. fiscală și a admis contestația la executare. Prin urmare, nu pot fi primite criticile aduse de recurentă soluției primei instanțe (care deși are o argumentare greșită, complinită de instanța de control judiciar prin prezenta decizie, reprezintă o corectă dezlegare a fondului litigios ), astfel că, în baza art.478-480 alin1 N.C.P.C., tribunalul va respinge apelul ca neîntemeiat și va păstra sentința atacată.
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de creditoarea Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași împotriva sentinței civile nr._/24.10.2013 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._ sentință pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 Mai 2014.
Președinte, A. M. C. | Judecător, M. M. | |
Grefier, O. S. |
Red/Tehnored. C.A.M.
2ex./04.12.2014
Judecător fond C. C.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 791/2014. Tribunalul IAŞI | Acţiune în constatare. Decizia nr. 819/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
