Daune cominatorii. Decizia nr. 1502/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1502/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 06-11-2014 în dosarul nr. 37297/245/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 06 Noiembrie 2014
PREȘEDINTE – A. C.
JUDECĂTOR – T. P.
JUDECĂTOR – M. M.
GREFIER – I. G.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1502/2014
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul declarat de către Agenția Județeana Pentru Plați Si Inspecție Sociala Iași împotriva sentinței civile nr._ din 02.10.2013 pronunțată de Judecătoria Iași, în contradictoriu cu intimații D. C., Direcția De M. Și Protecție Socială A Județului Iași, având ca obiect daune cominatorii transformare în daune compensatorii.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.
Procedura este completă.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 16 octombrie 2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, pentru a se depune note de concluzii scrise, la solicitarea reprezentantului legal al recurentei, s-a amânat pronunțarea pentru 23 octombrie 2014 când, din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru 30 octombrie 2014 și apoi pentru azi când,
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr._/02.10.2013, Judecătoria Iași a hotărât următoarele:
Respinge excepțiile invocate de pârâta Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Iași privind lipsa capacității sale procesuale de folosință, lipsa capacității sale de exercițiu, a netimbrării acțiunii, a autorității de lucru judecat și a puterii de lucru judecat și a contrarietății de hotărâri.
Admite acțiunea civilă formulată de reclamantul D. C. în contradictor cu pârâta Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Iași în calitate de succesoare în drepturi și obligații a Direcției de M. și protecție Socială a Județului Iași.
Obligă pe pârâtă să plătească reclamantului suma de_ lei cu titlu de daune cominatorii.
Respinge ca nedovedită cererea reclamantului privind plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin sentința civilă 889/CA/26.10.2010 Tribunalul Iași a dispus obligarea pârâtei Direcția de M. și Protecție Socială a Județului Iași să răspundă reclamantului la cererea înregistrată sub nr. 1903/30.04.2009, iar prin sentința civilă 1492/4.11.2011 a dispus obligarea pârâtei Agenția Județeană pentru Prestație Socială Iași să plătească acestuia daune cominatorii de câte 100 lei/zi până la punerea în executare a sentinței civile nr. 889/26.10.2010 pronunțată de Tribunalul Iași, irevocabilă.
Direcția de M. și Protecție Socială a Județului Iași nu mai există în fapt întrucât Agenția Județeană pentru Prestații Sociale Iași a fost reorganizată din fosta DNPS, păstrându-și aceleași organe de conducere și având același obiect de activitate.
Aceasta are în prezent denumirea de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială și care calitate procesuală pasivă în cauză, respectiv atât capacitate procesuală de folosință cât și capacitate procesuală de exercițiu, excepțiile astfel invocate fiind neîntemeiate și urmând a fi respinse.
Acțiunea formulată este evaluabilă în bani, dar derivă dintr-o acțiune întemeiată pe disp. DL 118/1990 și este scutită de plata taxei de timbru.
Prin sentința civilă 258/CA/20.03.2009 Tribunalul Iași a respins inadmisibilă acțiunea formulată de reclamant reținând că acesta nu a parcurs procedura prealabilă administrativă prevăzută de art. 11 din Lg. 554/2004 și art. 109 C.pr.civ.
Cauza nu a fost judecată pe fond astfel că nu operează autoritatea de lucru judecat ori puterea lucrului judecat și nu există contrarietate de hotărâri.
Prin sentința civilă 1492/CA/2011 pronunțată de Tribunalul Iași, definitivă și irevocabilă s-a dispus obligarea Agenției Județene pentru Prestații Sociale Iași la plata de daune cominatorii de câte 100 lei/zi de întârziere până la punerea în executare a sentinței nr. 889/CA/26.10.2010 pronunțată de Tribunalul Iași, respectiv până când aceasta îi răspunde la petiția înregistrată sub nr. 1903/30.04.2009, prin analiza actelor doveditoare, respectiv a copiei dosarului de urmărire al fostei securități, obținut de la CNSAS.
Pârâta a atașat adresele emise la datele 29.05.2009, 08.07.2009, 15.12.2010, 27.12.2010 și 21.01.2011 (filele 289-300) care sunt anterioare datei de 4.10.2011 și care au fost anterior cenzurate de Tribunalul Iași prin pronunțarea sentinței civile 889/2010 și sentinței civile nr. 1492/4.10.2011.
Aceasta nu a făcut dovada că a soluționat pe fond petiția înregistrată sub nr. 1903/30.04.2009 prejudiciindu-l pe reclamant, astfel că, nu i-a recunoscut calitatea de fost deținut politic, dar nici nu i-a respins cererea ca acesta să aibă posibilitatea de a se adresa instanței de contencios administrativ.
Acțiunea formulată este întemeiată și urmează a fi admisă potrivit disp. art. 371 (1), 372 (2) și art. 580 (3) C.pr.civ. cu referire la disp. Deciziei XX/2005 a ÎCCJ, instanța dispunând obligarea pârâtei la plata sumei de_ lei cu titlu de daune cominatorii, ca efect a transformării daunelor cominatorii acordate prin sentința civilă 1492/4.10.2011.
Reclamantul a solicitat și cheltuieli de judecată însă nu a depus chitanțe în acest sens, astfel că această cerere urmează a fi respinsă ca nedovedită.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Agenția Județeana pentru Plați și Inspecție Sociala Iași, criticând-o ca nelegală și netemeinică. Susține recurenta că instanța de judecată și-a depășit, în mod vădit, atribuțiile sale din moment ce în dispozitivul hotărârii recurate are în vedere și aspecte concrete de calcul matematic de stabilire și plată a unor drepturi bănești. Cercetarea judecătorească nu poate avea în vedere și nu trebuie să {abordeze elemente concrete de calcul matematic de stabilire și plată a unor drepturi reprezentând pretenții bănești fară a solicita reclamantului valoarea cererii, după prețuirea reclamantului- intimat, atunci când prețuirea este cu putință- iar în cauza din acest dosar nu s-a cerut acest lucru reclamantului-intimat, instanța acceptând, fără nici o rezervă și fără o cercetare judecătorească suma de bani solicitată.
Mai susține că nu există un raport juridic obligațional între părți care să fie, să constituie izvorul acestei obligații de plată a unei sume de bani, iar aspectul, cu caracter esențial din acest dosar este ca a fost obligată o altă entitate juridică decât cea avută în vedere chiar de către reclamantul-intimat.
Arată recurenta că instanța de judecată nu poate schimba actele normative în vigoare pentru că instanțele de judecată nu au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative. In acest contest invocă și prevederile imperative ale art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în sensul că nu am avut dreptul la judecarea în mod echitabil a cauzei, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege și într-un termen rezonabil.
Mai arată că instanța a acordat sumele în cauza cu caracter retroactiv, acum peste 5 ani în urmă, pentru perioada anilor 2007 și 2008 ori dispozițiile imperative ale actelor normative în vigoare la acea dată și nici în prezent nu reglementează acest aspect, nici în fapt si nici în drept. Reclamantul- intimat cere textual, în cererea sa, ca Direcția de muncă si protecție socială a județului Iași să-i dea banii, ori aceasta nu mai există de mai mulți ani de zile.
Susține recurenta că ulterior pronunțării Deciziei XX din 12 decembrie 2005 a Secțiilor Unite ale înaltei Curți de Casație și Justiție, art. 580 indice 3 din codul de procedură civilă a fost modificat și completat prin introducerea a trei noi alienate, alineatele 3,4 și 5 prin Legea nr. 459/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă și care la alineatul (5)- nou introdus- dispune, în mod imperativ că pentru neexecutarea obligațiilor prevăzute de prezentul articol nu se pot acorda daune cominatorii. In aceste condiții, trimiterea la soluția adoptată de Secțiile Unite ale Înaltei Curti de Casație și Justiție a devenit, din luna decembrie 2006, inaplicabilă.
Mai susține că prin întâmpinare a invocat si susținut 6 excepții procesuale neluate în seamă de instanța de judecată. In acest context invocă si excepția lipsei calității procesuale pasive a Agenției județene pentru plăti si inspecție socială Iași.
Intimatul a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, prin prisma motivelor invocate, tribunalul constată neîntemeiat recursul formulat, pentru următoarele considerente:
Prin sentința civila nr. 889/26.10.2010 a Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul nr._, pârâta Direcția de M. și Protecție Socială a Județului Iași a fost obligată sa răspundă reclamantului D. C. la cererea înregistrată sub nr. 1903 din 30.04.2009 la DMPS Iași..
Prin sentința civila nr. 1492/04.10.2011 a Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul nr._ *, pârâta Agenția Județeană pentru Prestații Sociale Iași a fost obligată plătească reclamantului D. C. daune-cominatorii de cate 100 lei /zi până la punerea în executare a sentinței nr. 889/ca/26.10.2010 pronunțată de Tribunalul Iași.
Prin cererea introductiva, în prezentul dosar, a fost chemată în judecata Direcția de M. și Protecție Socială a Județului Iași, dar la termenul din 20.03.2013, reclamantul prin apărător a precizat că înțelege să se judece cu Agenția Județeană pentru Prestații Sociale Iași. Aceste precizări au fost formulate și în scris și depuse la fila 17 dosar fond.
Prin urmare, susținerile recurentei potrivit cărora prima instanța s-a pronunțat cu altă persoana decât cea chemată în judecată este neîntemeiată.
Potrivit disp. art 112 pct 3 Cod procedură civila in vigoare la data formularii cererii de chemare în judecată, această cerere trebuia să cuprindă obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când prețuirea este cu putință.
Reclamantul, prin cererea introductiva, a precizat ca solicită plata de daune compensatorii în cuantum de_ lei, aproximativ contravaloarea daunelor cominatorii pentru un an de zile ca urmare a neexecutării obligatiei instituite în sarcina pârâtei prin sentința civila nr. 889/26.10.2010 a Tribunalului Iași și nr. 1492/04.10.2011 a Tribunalului Iași.
Susținerile recurentei potrivit cărora nu există un raport juridic obligațional între reclamantul D. C. și instituția Agenția Județeană pentru Prestații Sociale Iași sunt contrazise de cele dispuse prin sentința civila nr. 1492/04.10.2011 a Tribunalului Iași.
În ceea ce privește susținerile recurentei privind faptul că instanța de judecata nu poate refuza aplicarea unor acte normative pe motiv că ar fi discriminatorii, se reține că recurenta nu a precizat ce acte normative nu au fost aplicate de către prima instanță în soluționarea prezentului litigiu.
Recurenta invocă disp. art. 580 ind 3, astfel cum au fost ele modificate prin Legea nr. 459/2006, dispoziții ce prevăd că pentru neexecutarea obligațiilor prevăzute în prezentul articol nu se pot acorda daune cominatorii.
În legătură cu acest aspect, se reține că daunele cominatorii au fost dispuse prin sentința civila nr. 1492/04.10.2011 a Tribunalului Iași, irevocabila conform deciziei civile nr. 430/05.03.2012 a Curții de Apel Iași.
Daunele cominatorii fiind deja acordate, reclamantul D. C. a solicitat obligarea pârâtei Agenția Județeană pentru Prestații Sociale Iași la plata de daune compensatorii în cuantum de_ lei, aproximativ contravaloarea daunelor cominatorii pentru un an de zile.
Se mai reține că adresa nr. 1903/29.05.2009 a fost invocată în dosarul nr._ * al Tribunalului Iași, dosar în care s-a pronunțat sentința civila nr. 1492/04.10.2011 prin care pârâta a fost obligată la plata de daune cominatorii.
Susținerea recurentei potrivit căreia prima instanță nu a luat în seama excepțiile invocate prin întâmpinare este neîntemeiată. Astfel, prin sentința civila recurată prima instanță a respins excepțiile invocate de pârâta Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Iași privind lipsa capacității sale procesuale de folosință, lipsa capacității sale de exercițiu, a netimbrării acțiunii, a autorității de lucru judecat și a puterii de lucru judecat și a contrarietății de hotărâri, iar recurenta nu a prezentat argumentele pentru care consideră că instanța de fond nu a analizat aceste excepții.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive, se reține că este neîntemeiată. Această excepție presupune existența unei identități între persoana paratului și cel obligat în același raport juridic. Cum prin sentința civila nr. 1492/04.10.2011, pârâta Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Iași a fost obligată la plata de daune cominatorii, aceeași persoana juridică are calitate și în procesul privind transformarea daunelor cominatorii în daune compensatorii.
Pentru toate considerentele expuse, în temeiul disp. art. 312 din Codul de procedură civilă, tribunalul urmează a respinge recursul formulat de pârâta Agenția Județeana pentru Plați și Inspecție Sociala Iași împotriva sentinței civile nr. 125/02.10.2013, pronunțată de Judecătoria Iași, sentința pe care o menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de pârâta Agenția Judeteana pentru Plati și Inspectie Sociala Iași împotriva sentinței civile nr. 125/02.10.2013, pronunțată de Judecătoria Iași, sentința pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 06.11.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
A.C T.P. M.M. GREFIER,
I.G.
Red/ tehnored: T.P.
ex.2/27.02.2015
Jud. fond:T. B.
| ← Sechestru asigurător. Decizia nr. 732/2014. Tribunalul IAŞI | Evacuare. Decizia nr. 862/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
