Pensie întreţinere. Decizia nr. 914/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 914/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 12-11-2014 în dosarul nr. 210/866/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 12 Noiembrie 2014
Președinte - A. M. C.
Judecător - D. M.
Grefier - O. S.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 914/2014
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe apelanții M. I. și M. I. în contradictoriu cu intimata M. E. M., autoritate tutelară P. C. COSTEȘTI, având ca obiect stabilire pensie întreținere.
Susținerile apelanților au avut loc în ședința publică din data de 04.11.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 12.11.2014, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Prin cererea adresata Judecatoriei P. si inregistrata sub nr_ reclamanta M. E. M. a solicitat ca in contradictoriu cu paratii M. I. și M. I. sa se dispună obligarea acestora la plata pensiei de întreținere in favoarea minorei M. M. - A. C.N.P._.
În motivarea cererii a arătat reclamanta ca in anul 2003 s-a căsătorit cu M. A., care este fiul pârâților, iar la data de 04.07.2004 s-a născut fiica lor M. M. - A.. Datorită comportamentului neadecvat al soțului sau, la data de 16.11.2005 a înaintat Judecătoriei P. o cerere prin care a solicitat desfacerea căsătoriei prin divorț, încredințarea către dansa a minorei, obligarea tatălui minorei la plata pensiei de întreținere si revenirea sa la numele de familie avut anterior căsătoriei. Prin aceeași sentință civila nr. 118 din 24.01.2006 instanța l-a obligat pe M. A. să îi plătească lunar suma de suma de 60 lei cu titlu de pensie de întreținere pentru fiica lor minoră, începând cu data introducerii cererii de divorț și până la majorat.
Cu toate că hotărârea instanței a rămas definitivă, numitul M. A. a refuzat frecvent să plătească lunar pensia pentru minoră, dansa fiind nevoită să insiste față de acesta pentru a se achita de obligațiile pe care le avea pentru fiica lor si chiar să îl reclame de mai multe ori la poliție pentru săvârșirea infracțiunii prev. si ped. de art. 305 lit. c din C.P., ultima data reclamându-l în acest sens la 24.09.2012, (dosar penal nr 3990/P/2012) când verificările organelor de poliție au durat aproximativ un an, în urma cărora s-a dispus de către procuror, neînceperea urmăririi penale pe motiv că M. A. nu are posibilitatea de a plăti pensia stabilită pe cale judecătorească.
Mai arata reclamanta ca urmare a faptului că valoarea pensiei a fost stabilită funcție de salariul minim pe economie din anul 2006 iar acesta în anul 2012 a crescut, precum si nevoile zilnice a fiicei noastre minore care acum este elevă și care ulterior divorțului a fost diagnosticată cu afecțiuni grave cardiace dar și oftalmologice ce au impus numeroase internări precum si tratamente costisitoare, concomitent cu plângerea penală introdusă la politie, la data de 29.11.2012 a introdus si o acțiune civilă la Judecătoria P. prin care a solicitat majorarea cuantumului pensiei de întreținere la care M. A. a fost obligat, însă instanța, prin Sentința Civilă nr 140 din 17.01.2013, i-a respins cererea sugerându-i sa solicit pensie de întreținere de la bunicii paterni ai fiicei sale deoarece M. A. se află în incapacitate de plată atât ca urmare a afecțiunilor de sănătate pe care la are cât și ca urmare a faptului că acesta mai are de întreținut un copil minor pe care îl are dintr-o relație de concubinaj.
Reclamanta a precizat că dânsa lucrează ca muncitor confecționer textil la un S.R.L unde îi este plătit doar salariul minim pe economie care mare parte îl cheltuiește pe navetă, iar de cele mai multe ori este nevoită să facă împrumuturi pentru a face față minimelor nevoi ale minorei, iar pârâții au o stare materială mai mult decât decentă, ei fiind pensionari, proprietari de terenuri precum și a două autoturisme.
Paratii au formulat întâmpinare prin care pe cale de excepție au invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei motivat de faptul ca aceasta nu este titularul dreptului pretins prin acțiunea adresata instanței, ci in cauza de fata titularul dreptului pretins este minora M. M. - A. născută la data de 04.07.2004, iar pe fondul cauzei au solicitat respingerea cererii reclamantei având in vedere ca pensiile lor totalizează 1467 lei din care lunar plătesc aproximativ 300 lei pe medicamente întrucât sunt bolnavi, precum și 435 lei rate la bănci, 300 lei reprezentând contravaloarea medicamentelor si alimentelor necesare vieții de zi cu zi pentru fiu si pentru nepot și practic lor le mai rămân lunar aproximativ 430 leipentru alimente, pentru lemne, si pentru plata utilităților, practic abia au cu ce trăi de pe o luna pe alta.
In ceea ce privește excepția lipsei calitatii procesuale active invocata de parati prin întâmpinare, instanța a respins-o in condițiile in care cererea de chemare in judecata a fost formulata de reclamanta in calitate de reprezentant legal al minorei M. M. - A. născută la data de 04.07.2004, persoana fara capacitate de exercițiu.
Prin sentința civilă nr. 2066/23.06.2014 Judecătoria P. a admis cererea și a obligat pe pârâți să îi plătească reclamantei suma de 150, lunar cu titlu de pensie de întreținere în favoarea minorilor minorei M. M. A., născută la data de 4 07 2004, începând cu data introducerii acțiunii de 13 01 2014 și până la majorat.
La pronunțarea acestei sentințe prima instanță a avut în vedere următoarele argumente:
,,Prin sentința civilă nr. 118/24.01.2006 dată de Judecătoria P. s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre părți, minora M. M.-A., născută la data de 04 iulie 2004, rezultată din căsătorie fiindu-i încredințată reclamantei spre creștere și educare. Prin aceiași sentință s-a dispus obligarea pârâtului din prezenta cauză la plata unei pensii lunare de întreținere în beneficiul minorei M. M.-A., în funcție de venitul minim stabilit pe economia națională așa cu era acesta stabilit la acea dată.
Prin sent. Civ. nr 17 01 2013 pron. de Judecătoria P. s-a respins cererea promovată de reclamanta M. E.-M., în calitate de reprezentant legal al minorei M. M.-A. în contradictoriu cu pârâtul M. A. prin care a solicitat obligarea paratului la plata unei pensii de intretinere majorata.
In considerentele sentintei civile s-a reținut ca nu se impune majorarea pensiei de întreținere pe care o datorează pârâtul minorei M. M.-A., întrucât acesta mai are în întreținere pe minorul M. Maximo-P., născut la data de 19 mai 2012, și are probleme de sănătate, fiindu-i afectată capacitatea de muncă, fiind încadrat în gradul II de invaliditate, cum rezultă din Decizia asupra capacității de muncă nr. 6808/18.12.2001 a Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale.
Invaliditatea de gradul II este caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă, cu păstrarea capacității de autoîngrijire, de unde rezultă că pârâtul nu este apt de a ocupa un loc de muncă și de a realiza venituri, fiind el însuși în stare de nevoie, fiind în imposibilitate de a plăti pensie de întreținere.
Reclamanta are posibilitatea în aceste condiții de a solicita pensie de întreținere de la următoarele persoane pentru care subzistă obligația de întreținere, în raport de disp. art. 516, alin. 1 NCC, cum sunt bunicii în cazul de față.
Potrivit disp. art. 259, al. 1 din Noul Cod Civil., întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui care urmează a o plăti, iar potrivit disp. art. 531, al. 1 din Noul cod civil Daca se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere sau poate hotărî încetarea plătii ei.
Potrivit art 516 alin 1 NCC „Obligația de întreținere existã între soț și soție, rudele în linie dreaptã, între frați și surori, precum și între celelalte persoane anume prevãzute de lege.”
Intrucat așa cum s a stabilit prin sent civ nr 17 01 2013 pron de Judecătoria P., definitiva, numitul M. A. se afla in imposibilitate de a plăti pensie de întreținere in favoarea fiicei sale M. M.-A., instanța având in vedere disp art 259 si 516 cod civil ii va obliga pe bunicii paterni, in speța paratii M. I. și M. I. la plata pensiei de întreținere in favoarea minorei, al cărui cuantum va fi calculat in funcție de veniturile pe care aceștia le realizează așa cum au fost comunicate cu adresa nr_ din 14 04 2014 de Casa Teritoriala de Pensii Iași ( cuantumul sumei in funcție de care se calculează pensia de întreținere fiind apropiat cuantumului venitului minim pe economia naționala) .
Împotriva acestei sentințe au formulat apel pârâții M. I. și M. I. arătând că acțiunea putea fi formulată doar de minoră prin reprezentant legal și nu de mamă în numele și ca reprezentant legal al minorei. Pârâții nu au calitate procesuală pasivă întrucât nu sunt îndeplinite prevăzute de Codul civil referitoare la obligația de întreținere. Prima instanță nu putea deduce calitatea pasivă a pârâților din sentința din 17 01 2013 pron. de Judecătoria P. (în care a fost respinsă cererea față de creditorul M. A. pe motiv de imposibilitate de plată) întrucât această din urmă sentință nu este motivată. La stabilirea cuantumului pensiei de întreținere prima instanță nu a avut în vedere mijloacele materiale ale pârâților (respectiv cuantumul pensiei, starea de boală, rata la împrumutul bancar) și nici faptul că pârâții au în plasament pe minora C. I. (fiica dintr-o relație anterioară a actualei lor nore) și în același timp îl au în întreținere pe fiul M. A. (suferind de ciroză hepatică) care s-a recăsătorit și din această nouă căsătorie a rezultat minorul M. Maximo P..
Prin întâmpinare intimata M. E. M. au solicitat respingerea lipsei calității procesuale active a reclamantei. Pârâții dețin mijloace materiale; minora C. I. a fost reîncredințată mamei ei și nu mai este în plasamentul pârâților. Minorul M. Maximo P. provine dintr-o relație anterioară a norei pârâților și nu este nepotul lor. Apelanții au contractat credite ulterior formulării cererii de chemare în judecată. Pârâții nu îl îngrijesc pe fiul lor M. A. ci acesta lucrează în Italia cu noua lui soție.
În cursul judecății apelului a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată că apelul este fondat urmând a fi admis iar sentința va fi schimbată în parte pentru cele ce urmează:
În mod corect prima instanță a stabilit faptul că reclamanta are capacitate procesuală activă în calitate de reprezentant legal al minorei. Este lipsită de relevanță distincția pe care o fac apelanții între formularea unei acțiuni de către mamă ca reprezentant legal al minorei sau de minoră prin reprezentant legal, fiind evident faptul că creditorul final al obligației este minorul iar mama acționează în calitate de reprezentant legal al minorului și nu introduce acțiunea în nume propriu.
De asemenea în mod corect prima instanță a apreciat asupra calității procesuale pasive a pârâților. Astfel prima instanță a analizat ordinea debitorilor stabilită de Codul civil în obligația de întreținere constatând în mod corect că este legată de considerentele sentinței nr.140/17.01.2013 a Judecătoriei P. cu privire la imposibilitatea de plată a întreținerii de către primul debitor în ordinea prevăzută de Codul civil (respectiv tatăl M. A.) de vreme ce motivele reținute în acea sentință nu s-au schimbat (pierderea totală a capacității de muncă). În consecință prima instanță constatat că pârâții sunt următorii în ordinea de preferință stabilită de Codul civil și aceștia nu au dovedit o imposibilitate de plată a pensiei de întreținere. Instanța de apel respinge obiecția apelanților legată de nemotivarea sentinței nr.140/17.01.2013 a Judecătoriei P., considerentele acesteia fiind suficient de lămuritoare pentru a aprecia asupra imposibilității de plată a întreținerii de către tatăl minorei.
Pe fondul cauzei în mod corect prima instanță a constatat o stare de nevoie a minorei, o insuficiență a mijloacelor materiale a mamei.
În mod eronat însă prima instanță nu a dat eficiență unei insuficiențe a mijloacelor materiale ale pârâților la stabilirea cuantumul pensiei de întreținere. Dacă este adevărat că pârâții nu au putut proba o imposibilitate totală de plată (printr-o incapacitate de muncă, fiind prezumat că orice persoană cu capacitate de muncă, și chiar fără un contract de muncă realizează venituri), pârâții realizând venituri din pensii, totuși pârâții au făcut dovada unor mijloace și venituri modeste. Deși este adevărat că nu s-a făcut dovada faptului că fiul lor major M. A. ar locui cu apelanții și că ar fi întreținut de aceștia, și nici a faptului că minorii M. P. Maximo și C. I. ar mai fi în întreținerea lor, totuși apelanții au dovedit că mijloacele materiale sunt insuficiente, că starea de sănătate este precară, că au contractat credite la care plătesc rate.
Instanța apreciază că prima instanță ar fi trebuit să dea eficiență acestor chestiuni în aprecierea asupra cuantumului pensiei de întreținere. Pentru aceste motive instanța va modifica sentința doar sub aspectul cuantumului pensiei de întreținere la care vor fi obligați pârâții, pensie pe care o va reduce la 100 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de pârâții M. I., M. I. împotriva sentinței civile nr. 2066/23.06.2014 a Judecătoriei P. pe care o schimbă în parte în sensul că:
Obligă pe pârâți să îi plătească reclamantei suma de 100 lei lunar cu titlu de pensie de întreținere în favoarea minorei M. M. A., născută la 04.07.2004 începând cu data introducerii acțiunii 13.01.2014 și până la majorat.
Păstrează celelalte dispoziții ale sentinței care nu contravine prezentei decizii.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 12.11.2014.
Președinte, A. M. C. | Judecător, D. M. | |
Grefier, O. S. |
Red. / Tehnored.: M.D. / S.O.
5 ex. / 16.12.2014
Judecător fond: C. C.
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Hotărâre... | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... → |
|---|
