Pretenţii. Decizia nr. 268/2014. Tribunalul IAŞI

Decizia nr. 268/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 07-04-2014 în dosarul nr. 9220/245/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI

SECȚIA I CIVILĂ

Ședința publică din 07 Aprilie 2014

Președinte - M. S.

Judecător Doinița T.

Grefier A. M.

DECIZIE CIVILĂ Nr. 268/2014

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe apelant B. M. M. și pe intimat U. A. TERITORIALĂ . P. C. I. N., având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av.R. subst.av.V. pentru apelantă, lipsă fiind reprezentantul intimatei.

Procedura este completă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Se constată că s-a atașat dosarul nr._ al Tribunalului Iași.

Apărătorul apelantei arată că nu mai au alte cereri de formulat în prezenta cauză.

Instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul la fond.

Apărătorul pentru apelantă solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat să se constate sentința nelegală și netemeinică având în vedere faptul că pârâții au căzut în pretenții și aceștia pot fi obligați la cheltuieli de judecată potrivit disp.art.453 NCPC. Au depus dovezi cu privire la achitarea onorariului de avocat pentru dosarul tribunalului. Solicită cheltuieli de judecată reprezentând taxa de timbru depusă la dosar.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului civil de față, constată.

Prin sentința civilă nr._/03.10.2013 pronunțată de Judecătoria Iași, s-au dispus următoarele:

S-a respins acțiunea civilă formulată de către reclamanta B. M. M. cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat „M. V.” din Iași, .. 27, .. 2 în contradictoriu cu pârâții U. A. TERITORIALĂ . P. C. I. N., ca nefondată.

S-a respins cererea reclamantei cu privire la cheltuielile de judecată, ca nefondată.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că:

Prin sentința nr. 1367CA/2011 pronunțată de către Tribunalul Iași a fost admisă acțiunea formulată de către reclamanta B. M. M. în contradictoriu cu pârâții P. . . anulată dispoziția de imputare nr. 610/23.02.2011 emisă de P. .. Iași.

Reclamanta a fost reprezentată de către d-na av. V. M..

Analizând cele două chitanțe și factura depuse în copie la dosar de către reclamată (fl. 10-11), instanța reține că pe niciuna dintre acestea nu este menționat numărul de dosar, neexistând certitudinea că acestea sunt emise cu privire la dosarul nr._ al Tribunalului Iași.

Se mai reține că cea de-a doua chitanță, nr. 55/14.12.2012, a fost emisă la mai mult de un an de la data soluționării respectivei cauze.

Prin urmare, având în vedere că reclamanta nu a făcut dovada susținerilor sale, instanța va respinge acțiunea, ca nefondată.

Va fi respinsă cererea reclamantei cu privire la cheltuielile de judecată, ca nefondată, nefiind întrunite cerințele art. 453 C.pr.civ.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta B. M. M., care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că prejudiciul produs, constând în cheltuielile ocazionate de dosarul nr._, a fost dovedit prin:

 contractul de asistență juridică ./_/2011 din 06.06.2011;

 chitanța 126/06.05.2011, cu care s-a achitat suma de 1650 lei;

 chitanța 55/14.12.2012, cu care s-a achitat suma de 4100 lei, fiind vorba despre o chitanță comună, în care se precizează faptul că suma reprezintă onorariu avocat litigiu funcționari publici, sumă din care ea a achitat 350 lei, conform cu anexa facturii 87/14.12.2012 și a chitanței.

La data formulării prezentei cereri în fața judecătoriei Iași, prejudiciul nu a fost acoperit încă, întrucât prin sentința civilă 1367CA/20.09.2011, Tribunalul Iași nu s-a pronunțat asupra cheltuielilor de judecată, rezultând fără dubiu faptul că reclamanta are posibilitatea de a solicita cheltuieli de judecată printr-o cerere separată, chiar dacă plata parțială a onorariului de avocat s-a făcut după pronunțarea de către Tribunal a sentinței civile menționate, în temeiul art. 998, art. 99 din C. pr. civ.

Instanța de judecată la fond însă a considerat că emiterea unei chitanțe ulterior pronunțării hotărârii Tribunalului Iași nu poate constitui temei pentru solicitarea acestor cheltuieli de judecată.

Or, este fără dubiu faptul că dovada cheltuielilor de judecată o reprezintă și această chitanță, care are la bază factura fiscală 87/14.12.2012, pe ambele documente precizându-se faptul că suma plătită reprezintă onorariul de avocat pentru „litigiul de muncă vizând funcționarii publici”. Suma achitată de fiecare dintre acești funcționari este individualizată prin anexa la aceste documente, anexă care se regăsește, de asemenea, la dosarul cauzei și de care instanța nu a ținut cont.

În aceste condiții, consideră apelante că aceste dovezi erau suficiente pentru a-i susține pretențiile, putându-se cu ușurință individualiza atât suma plătită de ea, cât și litigiul pentru care a fost făcută plata.

Mai mult de atât, la data emiterii primei chitanțe, care este și data încheierii contractului de asistență juridică, nu se cunoștea care va fi numărul de dosar atribuit cererii de chemare în judecată astfel încât cest număr să poată fi precizat pe factură sau chitanță.

Însă, contractul de asistență juridică, cu anexa aferentă și chitanța de plată a onorariului parțial de avocat, documentele ce au aceeași dată, fac dovada prejudiciului produs ca urmare a inițierii unui proces având ca obiect „litigiu de muncă – funcționari publici”, proces individualizat prin existența pe rol a dosarului_ .

Intimații nu au formulat întâmpinare.

Nu s-au administrat probe noi în apel.

Analizând actele și lucrările dosarului, sub aspectul motivelor de apel invocate și al dispozițiilor legale aplicabile cauzei, tribunalul constată că apelul este neîntemeiat motivat de considerentele ce succed:

Așa cum corect a reținut prima instanță chitanța nr. 126/06.05.2011 nu precizează pentru ce dosar a fost achitată suma de 1650 lei, cu atât mai mult cu cât această sumă a fost achitată înainte de încheierea contractului de asistență juridică dintre apelantă și apărătorul ei, contract IS/_/2011 ce a fost încheiat la data de 06.06.2011.

În ceea ce privește cea de a II-a chitanță nr. 55/14.12.2012 este evident că suma de 350 lei (achitată conform anexei facturii 87/14.12.2012) a fost achitată apărătorului cu mult peste data la care sentința 1367CA/2011 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul_ a fost pronunțată, respectiv data de 20.09.2011, în condițiile în care sentința a rămas irevocabilă prin nerecurare (f. 7 dosar fond).

De asemenea nici în această chitanță nu se precizează pentru ce dosar a fost achitată suma cu titlu de onorariu avocat.

Având în vedere că apelanta-reclamantă nu a făcut dovada pretențiilor sale conform art. 249 NCPC, instanța de apel, în temeiul dispozițiilor art. 480 NCPC, va respinge ca neîntemeiat apelul declarat de reclamanta B. M. M., domiciliată în Tg. F., . 38, ., jud. Iași împotriva sentinței civile nr._ din 3.10.2013 pronunțată de Judecătoria Iași, pe care o păstrează.

Față de prevederile OUG 80/2013 privind obligativitatea achitării taxelor de timbru în apel, art. 23 din acest act normativ, tribunalul reține că se impune darea în debit a apelantei la Administrația Finanțelor Publice Locale Iași pentru suma de 72,50 lei cu titlu de taxă judiciară de timbru datorată pentru cererea de apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de către reclamanta B. M. M., domiciliata in Tg. F., . 38, ., jud. Iași împotriva sentinței civile nr._ din 3.10.2013 pronunțată de Judecătoria Iași, pe care o păstrează.

Dă în debit apelanta la Adminstrația Finanțelor Publice Locale Iași pentru suma de 72,50 lei cu titlu de taxa judiciara de timbru datorat pentru cererea de apel.

Un exemplar al prezentei hotărâri va fi înaintat către Adminstrația Finanțelor Publice Locale Iași

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, 7.04.2014.

Președinte,

M. S.

Judecător,

Doinița T.

Grefier,

A. M.

Red. S.M.

Tehnored. G.N.

5 ex./14 octombrie 2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Decizia nr. 268/2014. Tribunalul IAŞI