Pretenţii. Decizia nr. 781/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 781/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 21-05-2014 în dosarul nr. 3282/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 21 Mai 2014
Președinte - M. S.
Judecător A. M. Diuță T.
Judecător M. A.
Grefier I. B.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 781/2014
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurent P. E. și pe intimat ASOCIAȚIA DE proprietari PT 19 A TĂTĂRAȘI, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței de judecată faptul că s-a înaintat la dosar, prin serviciul registratură al tribunalului Iași, întâmpinare formulată de intimata Asociația de proprietari PT 19 A Tătărași, cu duplicat pentru comunicare.
Instanța, în temeiul art. 159 și 1591 alin.4 Cod procedură civilă constată că este competentă material, general și teritorial în soluționarea cauzei. Constată recursul formulat și motivat în termen, semnat, netimbrat.
Instanța invocă din oficiu excepția nulității recursului pentru netimbrarea acestuia, recurenta fiind citată cu mențiunea obligației de a face dovada achitării taxei de timbru stabilită în sarcina acesteia.
Declarând închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare. Asupra excepției de detimbrare a recursului și pe fondul cauzei.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față, Tribunalul constată:
Prin sentința civilă nr._/04.09.2013, Judecătoria Iasi a dispus următoarele:
„Admite în parte acțiunea principală formulată de reclamanta Asociația de proprietari PT19 A Tătărași, cu sediul în Iași, .-83, jud. Iași în contradictoriu cu pârâta P. E., cu domiciliul în Iași, ., ., .. Iași.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 8717,63 lei cu titlul de cheltuieli de întreținere aferente perioadei aprilie 2010 – septembrie 2012 și să plătească penalități de 0,1% pe zi de întârziere calculate pe perioada octombrie 2009 – aprilie 2010, respectiv penalități de 0,13% pe zi de întârziere calculate pe perioada aprilie 2010 - septembrie 2012, asupra fiecărui debit lunar neachitat/achitat cu întârziere aferent perioadei octombrie 2009 - septembrie 2012, începând din a 31-a zi după data termenului de plată înscris pe lista de plată până la 30.11.2012, fără ca valoarea penalităților să depășească valoarea debitului lunar asupra căruia sunt calculate.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 4.09.2013.”
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
„Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 30.01.2013 reclamanta Asociația de proprietari PT19 A Tătărași a chemat în judecată pe pârâta P. E. solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea acesteia la plata sumei de 8717,63 lei reprezentând contravaloare cheltuieli întreținere aferente perioadei aprilie 2010 (parțial) – septembrie 2012 și 6972,69 lei penalități aferente perioadei octombrie 2009 - septembrie 2012.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că pârâta este proprietara apartamentului 2 și a beneficiat de serviciile furnizorilor de utilități, dar nu a înțeles să achite cotele de contribuție la cheltuielile asociației, deși a fost somată în acest sens, acumulând debitele arătate. S-a mai arătat că din această cauză Asociația are restanțe la furnizori, aceștia calculând, la rândul lor, penalități și procedând la sistarea utilităților.
În drept au fost invocate, Legea nr.114/1996, Regulamentul cadru, legea nr.230/2007, HG nr.1588/2007.
În probațiune s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, fiind anexate cererii, în copie, următoarele înscrisuri: fișa de cont, calcul penalizări, liste de plată, procese verbal, somații.
La solicitarea instanței, reclamanta a mai depus la dosar precizări, calcul penalități, liste de plată.
Pârâta a depus întâmpinări (f.98, 100, 108) prin care a arătat că Asociația de proprietari nu are autorizație de funcționare, nici sediu și a săvârșit numeroase infracțiuni care fac obiectul unui dosar penal aflat pe rolul Judecătoriei Iași_/245/2012, solicitând transferarea dosarului civil la secția penală.
A mai arătat că i-a fost inundată locuința, caloriferul din bucătărie este debranșat de la căldură, dar nu i se scade căldura pentru acest calorifer, a mai achitat către Asociație sumele de 1800 lei și 280 lei, dar nu i s-au ștampilat chitanțele, a fost debranșată de la căldură și apă rece la bucătărie în lipsa sa, prin pătrunderea anumitor persoane fizice în apartament fără acordul său, dar au lăsat caloriferul din bucătărie să curgă până în prezent; i s-au montat repartitoare fictive și i se impută sume pentru căldură deși nu beneficiază de căldură din 24.10.2012. Arată pârâta că i se încarcă listele de plată cu sume exagerate, consum paușal, deși e debranșată parțial de la utilități. Arată că e calomniată prin declarațiile date în cadrul dosarelor penale. A mai învederat că a fost inundată în mod repetat punând în pericol rezistența locuinței și viața sa și a copiilor săi.
Pentru motivele arătate a solicitat pârâta dela salariații asociației și colaboratorii lor daune materiale de 40 milioane de euro, daune morale de 300 mii euro, cu cheltuielile aferente apartamentului, să fie obligați să îi despăgubească locuința, arătând că în numeroase sesizări și dosare a solicitat condamnarea aspră a persoanelor arătate pentru distrugere, calomnie, etc., cu cheltuieli de judecată.
Reclamanta a depus precizări și înscrisuri suplimentare, comunicate pârâtei.
La termenul din 19.06.2013 instanța a calificat cererea în pretenții formulată de pârâtă în cadrul întâmpinării drept o cerere incidentală fără legătură cu cererea principală, dispunând înregistrarea separată.
Instanța a administrat proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei.
Analizând acțiunea principală prin prisma motivelor formulate și a probelor administrate, instanța reține următoarele:
În drept, potrivit art.46 din Legea nr.230/2007, Toți proprietarii (din condominiu) au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari.
In cazul în care proprietarul se face vinovat de neplata cheltuielilor de întreținere el poate fi acționat în justiție în condițiile prevăzute de art.50 din Legea nr.230/2007.
În speță, pârâta P. E. este proprietara apartamentului 2 din Iași, ., . susțineri.
Reclamanta Asociația de proprietari PT19 A Tătărași, care își desfășoară activitatea legal în baza sentinței civile nr.1053/24.09.1997, având cod de înregistrare fiscală nr._, pretinde neplata de către pârâtă a cheltuielilor comune de întreținere înregistrate începând cu aprilie 2010, precum și penalități pentru neplata/plata cu întârziere a debitelor începând din octombrie 2009.
În susținerea cererii, reclamanta a anexat la dosar listele de plată conținând cheltuielile comune de întreținere aferente fiecărui apartament pe perioada decembrie 2009 - octombrie 2012, din care rezultă că pentru apartamentul 2 au fost calculate datorii în sumă de 8717,63 lei pentru perioada aprilie 2010 – septembrie 2012, constând în cheltuieli comune de întreținere.
Pârâta nu a făcut dovada contestării listelor de plată în condițiile art.12 lit.d din HG nr.1588/2007 și nici nu s-a prezentat în fața instanței pentru a răspunde la un interogatoriu din oficiu cu privire la obiectul acțiunii. În acest context, instanța nu poate lua în considerare simplele afirmații nedovedite din cuprinsul întâmpinării în sensul că i se încarcă listele de plată cu sume exagerate, consum paușal, apărările sale fiind ambigui în sensul că este debranșată parțial de la căldură, fără acordul său, în privința caloriferului de la bucătărie; mai arată că nu ar mai beneficia de căldură din 24.10.2012, deși obiectul acțiunii vizează debite anterioare acestei date.
Instanța observă că la apartamentul nr.2 sunt înregistrate în evidențele Asociației 2 persoane și i s-au imputat consumuri de apă lunare conform propriilor declarări cuprinse în fișa individuală (f.142), la care s-au adăugat diferențele (dintre consumul declarat de proprietari și cel înregistrat de contorul general de intrare) care au fost calculate tuturor apartamentelor în cazul apei reci, și doar apartamentelor nedebranșate complet de la rețeaua de apă caldă și căldură în cazul apei calde; cheltuielile cu încălzirea s-au stabilit potrivit repartitoarelor montate pe calorifere, conform afirmațiilor pârâtei din întâmpinare, iar suspiciunile cu privire la funcționarea incorectă a acestor dispozitive nu sunt suficiente pentru a o exonera de plata energiei termice, pârâtei revenindu-i obligația de a remedia posibilele defecțiuni, pasivitatea fiindu-i imputată prin obligarea sa la plata consumurilor astfel înregistrate; restul cheltuielilor sunt calculate unitar pe criterii obiective, respectiv fie pe număr de persoane, fie pe cotă parte.
Instanța mai reține că celelalte apărări invocate de pârâtă în cadrul întâmpinării, legate de fapte prejudiciabile ale unor persoane fizice (inundări, distrugeri, pătrundere fără drept în locuință) nu au relevanță în prezentul litigiu, neîmpietând asupra dreptului reclamantei de a recupera sumele de bani evidențiate în listele de plată drept cheltuieli de întreținere, ci vor fi analizate, eventual, în cadrul cererii incidentale formulate de pârâtă cu privire la care s-a dispus înregistrarea separată.
Astfel, instanța observă că prin însumarea matematică a sumelor înscrise pe listele de plată și neachitate rezultă un debit reprezentând cheltuieli de întreținere aferente apartamentului 2 de 8717,63 lei, iar pârâta nu a făcut dovada achitării sumelor pretinse de reclamantă cu titlu de cote de întreținere restante pe perioada aprilie 2010 (parțial) – septembrie 2012, invocând doar plata sumei de 2080 lei, sumă care fusese dedusă anterior de către reclamantă din debitele aferente lunilor ianuarie 2010 – aprilie 2010 (parțial) (f.62). De asemenea, pârâta nici nu a încercat să probeze apărările în sensul nedatorării acestor sume, deși, față de pretențiile reclamantei, dovedite prin listele de plată depuse la dosar (liste opozabile pârâtei ca urmare a afișării lor lunare și necontestării în condițiile art.12 lit.d din HG nr.1588/2007), pârâtei îi revenea sarcina probei plății debitului datorat, conform art. 1169 C.civ.
În ceea ce privește penalitățile pretinse de reclamanta, instanța reține că, din dispozițiile legale (art.49 din Legea nr.230/2007) reiese că în măsura în care proprietarii de apartamente nu plătesc cotele de întreținere care le revin potrivit listelor de plată, asociația poate aplica penalități de întârziere, în condițiile în care există un act al asociației în acest sens.
La dosarul cauzei au fost depuse în copie procese verbale din anii 2010-2012 ale Adunării Generale prin care membrii Asociației au stabilit impunerea de penalități de 0,2% pe zi de întârziere pentru neplata cotelor de întreținere datorate, procese verbale necontestat în prezenta cauză, însă în listele de plată au fost înscriși coeficienți diferiți, respectiv de 0,1% pe zi de întârziere în perioada octombrie 2009 – aprilie 2010, respectiv de 0,13% pe zi de întârziere în perioada aprilie 2010 - septembrie 2012.
Însă, asociația nu a respectat nici mențiunile listelor de plată, nici dispozițiile art.49 din Legea nr.230/2007, în sensul calculării penalităților la nivelul înscris pe lista de plată. doar începând din a 31-a zi de la scadența înscrisă pe fișa de plată (f.62). Comparând mențiunile de pe listele de plată cu cele din fișa de calcul a penalităților, se poate observa că Asociația a început calculul penalităților imediat după data scadenței, iar nu din a 31-a zi după această dată, cum prevăd dispozițiile legale și a aplicat procentul de penalitate de 0,13% chiar pentru perioada în care pe listele de plată era înscris procentul de 0,1%. Această aplicare incorectă a penalităților a dus la calcularea unor penalități mai mari asupra fiecărui debit, cu consecința înregistrării unui debit accesoriu mai mare decât cel real datorat.
Desigur, având în vedere că pârâta nu a achitat debitele în termenul înscris pe liste, aceasta datorează și penalități de întârziere, ce vor fi calculate corect de reclamanta creditoare în procent de 0,1% pe zi de întârziere calculate pe perioada octombrie 2009 – aprilie 2010, respectiv penalități de 0,13% pe zi de întârziere calculate pe perioada aprilie 2010 - septembrie 2012, asupra fiecărui debit lunar neachitat/achitat cu întârziere aferent perioadei octombrie 2009 - septembrie 2012, începând din a 31-a zi după data termenului de plată înscris pe lista de plată până la 30.11.2012, fără ca valoarea penalităților să depășească valoarea debitului lunar asupra căruia sunt calculate.
În consecință, pentru considerentele arătate instanța va admite în parte acțiunea și va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 8717,63 lei cu titlul de cheltuieli de întreținere aferente perioadei aprilie 2010 – septembrie 2012 și să plătească penalități de 0,1% pe zi de întârziere calculate pe perioada octombrie 2009 – aprilie 2010, respectiv penalități de 0,13% pe zi de întârziere calculate pe perioada aprilie 2010 - septembrie 2012, asupra fiecărui debit lunar neachitat/achitat cu întârziere aferent perioadei octombrie 2009 - septembrie 2012, începând din a 31-a zi după data termenului de plată înscris pe lista de plată până la 30.11.2012, fără ca valoarea penalităților să depășească valoarea debitului lunar asupra căruia sunt calculate.”
♦♦
Impotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta P. E. care a formulat critici de nelegalitate și netemeinicie.
La termenul de judecată a recursului din 21._ Tribunalul a invocat excepția netimbrării recursului.
Soluționând excepția absolută, peremptorie, de netimbrare a recursului, Tribunalul reține:
Conform art. 33 (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege.
Prin rezoluția premergătoare judecății s-a stabilit în sarcina recurentului obligația de a completa taxa judiciară de timbru cu suma de 270,45 lei.
Prin citație, comunicată recurentei la data de 14.03.2014, i s-a adus la cunoștință obligația de a complini taxa judiciară de timbru, cât și cuantumul taxei datorate și termenul de plată.
Recurenta nu a făcut dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 270,45 lei, cu chitanță.
Având în vedere faptul că recurenta nu și-a îndeplinit obligația de a complini timbrajul aferent cererii formulate, Tribunalul reține că cererea sa se impune a fi anulată ca netimbrată, situație ce se circumscrie dispozițiilor art. 33 alin. 2 din O.U.G. nr. 80/2013 coroborat cu art. 200 alin. 2 teza I N.C.P.C.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite excepția netimbrării recursului.
Anulează recursul formulat de pârâta P. E. împotriva sentinței civile nr._/04.09.2013 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21.05.2014.
Președinte, M. S. | Judecător, A. M. Diuță T. | Judecător, M. A. |
Grefier, I. B. |
I.B. 27 Mai 2014
Red./tehnored. DTAM
Ex.2, 20.08.2014
Jud. fond. F. D.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 784/2014. Tribunalul IAŞI | Fond funciar. Decizia nr. 777/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
