Revendicare imobiliară. Decizia nr. 768/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 768/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 22-10-2014 în dosarul nr. 2954/866/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 22 Octombrie 2014
Președinte - D. M.
Judecător - A. M. C.
Grefier - O. S.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 768/2014
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe apelanții-intimați G. V. și G. E. în contradictoriu cu intimații-apelanți N. C. și N. R., având ca obiect aplicare amendă civilă.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 07.10.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 15.10.2014 și respectiv pentru astăzi, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 2287/12.09.2013 pronunțată de Judecătoria P. în dosarul nr._, s-a respins excepția lipsei calității procesuale active invocată de pârâta N. R.; s-a admis, în parte, cererea formulată de reclamanții G. V. și G. E. în contradictoriu cu pârâții N. C. și N. R.; s-a stabilit suma totală datorată statului de către pârâții N. C. și N. R. în baza încheierii nr. 428/18 iunie 2010 dată de Judecătoria P., definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 698/04.03.2011 dată de Tribunalul Iași la_ lei; au fost obligați pârâții să plătească reclamanților suma de 72,51 lei cu titlu de despăgubiri; s-au respins capetele de cerere ale acțiunii promovate de reclamanți având ca obiect obligația de a face (ridicare gard și amplasare pe linia de hotar) și revendicare; au fost obligați pârâții să plătească reclamanților suma de 541,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată; au fost obligați reclamanții să plătească expertului N. C.-D. suma de 377 lei și expertului A. C. suma de 1023,48 lei reprezentând diferențe de onorariu.
În considerentele acestei sentințe s-a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei P. sub nr._ /06.07.2012, reclamanții G. V. și G. E. au chemat în judecată pe pârâții N. C. și N. R., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se fixeze suma totală datorată statului cu titlu de amendă civilă, stabilită prin încheierea definitivă și irevocabilă nr. 428/2010 a Judecătoriei P., să fie obligați pârâții la plata daunelor în sumă de 5000 lei, să amplaseze gardul pe linia de hotar conform sentinței civile nr. 1564/2007 dată de Judecătoria P., ridicându-1 pe cel construit ilegal pe alt amplasament decât cel stabilit prin sentință și să fie obligați pârâții să le lase în deplină proprietate și posesie suprafața de teren de 20 mp.
Cererea a fost legal taxată.
În motivarea acesteia, în fapt, reclamanții arată că sunt vecini cu pârâții, iar prin sentința civilă nr. 1564 din 21 iunie 2007, definitivă și irevocabilă, au fost obligați pârâții să le lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 32 mp, s-a stabilit și linia de hotar ce separă proprietățile lor, potrivit raportului de expertiză întocmit de expertul D. D., au fost obligați pârâții să zidească fereastra ce le permitea vederea către proprietatea lor, dar, totodată, să ia și măsuri pentru a împiedica scurgerea apelor de pe acoperișul construcțiilor pe terenul lor, în sensul scurtării streșinii, realizării unor sisteme de jgheaburi, cu diametrul de 10 cm, montate la o distanță de 5 cm de la marginea exterioară a acesteia până la linia de hotar. Sentința este definitivă, irevocabilă, învestită cu formulă executorie, iar la 27.02.2008 a fost pusă în executare de executorul judecătoresc, în sensul stabilirii liniei de hotar și a revendicării suprafeței de 32 mp, însă cu privire la obligația de a face și-au luat angajamentul să respecte dispozițiile sentinței civile, lucru pe care nu l-au făcut, așa încât, prin încheierea nr. 428/2010, definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 698 din 04.03.2011, s-a dispus amendarea pârâților cu câte 20 lei/zi întârziere, începând cu data pronunțării deciziei, respectiv 04.03.2011 și până la executarea obligațiilor stabilite în sarcina lor prin sentința civilă nr. 1564 din 21.06.2007. Se mai arată de reclamanți că nici până în prezent nu s-au respectat dispozițiile sentinței menționate, ba, mai mult decât atât, pârâții au construit un gard ce ar fi trebuit amplasat pe linia de hotar, așa cum rezultă din sentința nr. 1564/2007, intrând în proprietatea lor, a reclamanților cu 30 cm în partea din față, apoi 1 m în partea din spate și tot așa până la limita pârâului, unde se termină proprietatea lor și a pârâților. Prin noua acțiune, din aprilie 2010, pârâții au intrat în proprietatea lor cu 20 mp. D. fiind faptul că nu au luat măsurile de împiedicare a scurgerii apelor, au provocat distrugeri pe proprietatea lor, doi pereți din interiorul casei fiind distruși într-o cameră, de asemenea tencuiala este distrusă pe exterior și pe interior încât sunt prejudiciați, distrugerile provocate imobilului proprietatea lor fiind de 5000 lei. Pentru că pârâții nu au plătit amenda, se impune a se stabili și suma totală cu titlu de amendă, dar și să fie obligați să amplaseze gardul corect pe linia de hotar, si să îi despăgubească și să le lase terenul în proprietate și posesie.
În drept au fost invocate disp. art. 580 ind. 3 Cod procedură civilă, art. 1528 Cod civil.
La cerere au fost atașate, în copie, încheierea nr. 428/18 iunie 2010 dată de Judecătoria P., sentința civilă nr. 1564/21 iunie 2007 dată de Judecătoria P., proces verbal întocmit de executorul judecătoresc la data de 27.02.2008 în dosarul de executare nr. 3/2008, rapoarte de expertiză tehnică judiciară întocmite în specialitatea topografie în dosarul nr. 2352/2006 al Judecătoriei P..
Pârâții N. C. și N. R. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii promovate de reclamanți ca neîntemeiată.
În întâmpinare se arată că în ceea ce privește capătul de cerere privind fixarea sumei cu titlu de amendă civilă, ei și-au îndeplinit în totalitate obligațiile prevăzute în titlul executoriu, respectiv sentința civilă nr. 1564/21 iunie 2007 dată de Judecătoria P., terenul în suprafață de 32 mp fiind predat așa cum a fost delimitat în raportul de expertiză, gardul a fost mutat pe linia de hotar așa cum este precizat în titlul executoriu, a fost zidită fereastra ce dădea înspre proprietatea reclamanților, au scurtat streașina conform celor menționate în raportul de expertiză. Construcția de pe proprietatea reclamanților depășește limita de hotar, apele pluviale scurgându-se pe proprietate lor și pe pereții casei lor, de asemenea aceștia înălțând cu pământ o parte din terenul proprietatea lor, ceea ce le provoacă daune, iar sistemul de jgheaburi pe care îl au construit reclamanții la construcția proprietatea lor este degradat și deteriorat, astfel încât o parte din apă se scurge pe pereții construcției proprietatea lor. Prin fapta lor, ei pârâții, nu au cauzat reclamanților nici un prejudiciu și nu datorează acestora nici un fel de despăgubiri.
Pârâta N. R. a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a sa în ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect revendicarea suprafeței de 20 mp teren, arătând că prin contractul de donație autentificat sub nr. 2436/07.11.1991 a vândut soților N. C. și N. S. dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1000 mp care învecinează cu terenul proprietatea reclamanților și nu are în posesie și folosință nici terenul și nici construcțiile ce se învecinează co reclamanții.
În drept au fost invocate disp. art. 115 c.proc.civ.
În dovedirea cererii reclamanții au înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri, cu interogatoriu, de proba testimonială cu martorii A. Miluță și Ș. D. și de proba expertiză topografică și expertiză în specialitatea construcții civile, probele fiind încuviințate și administrate în proces.
Pârâții au înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri, cu interogatoriu și de proba testimonială, fiind audiați la cererea sa martorii V. C. și P. C. F..
Analizând cu prioritate, în temeiul art. 137 alin. 1 c.proc.civ., excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta N. R., instanța de fond a constatat că aceasta este neîntemeiată, pentru considerentele de mai jos:
Pârâta a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a sa arătând că a înstrăinat terenul ce se învecina cu proprietatea pârâților, depunând la dosar contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4074/23.11.2012, însă instanța constată că această împrejurare nu are nicio relevanță asupra calității procesuale, acțiunea în revendicare fiind promovată strict împotriva posesorului neproprietar și nelegitim, și nu împotriva unor anume persoane ce figurează într-un act de proprietate. În condițiile în care reclamanții au indicat-o pe pârâtă ca fiind persoana care le ocupă terenul, aceasta are calitate procesuală pasivă în cauză, indiferent dacă în eventualitatea ocupării, ar deține teren din proprietatea reclamanților în baza unui titlu sau nu, sau, mai exact, are sau nu teren în vecinătatea proprietății reclamanților.
Față de cele expuse, instanța constatând neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale active invocată de pârâta N. R., a respins-o.
Pe fondul cauzei, din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1564/21 iunie 2007 dată de Judecătoria P., irevocabilă, pârâții N. C. și N. R. au fost obligați să lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 32 mp teren, a fost delimitată linia de hotar dintre proprietățile părților, s-a dispus obligarea pârâților să zidească fereastra ce le permite vederea către proprietatea reclamanților și să ia măsuri pentru a împiedica scurgerea apelor de pe acoperișul construcției lor pe terenul reclamanților, constând în scurtarea streșinii și realizarea la nivelul acesteia a unui sistem de jgheaburi cu diametrul de 10 cm, montate la o distanță de minim 5 cm de la marginea exterioară a acestuia până la linia de hotar.
Prin procesul verbal întocmit de executorul judecătoresc C. V. la data de 27.02.2008 în dosarul de executare nr. 3/2008 a fost executată sentința civilă nr. 1564/21 iunie 2007 în ceea ce privește punerea în posesie cu suprafața de 32 mp teren și a fost delimitată linia de hotar, fiind plantați țăruși. Totodată prin același proces verbal s-a constatat că pârâții nu și-au îndeplinit obligația de zidire a ferestrei și de modificare a acoperișului.
Ca urmare a neexecutării obligației de a face de către pârâți, prin încheierea nr. 428/18 iunie 2010 dată de Judecătoria P., irevocabilă prin decizia civilă nr. 698/04.03.2011 dată de Tribunalul Iași, aceștia au fost obligați să plătească o amendă statului în sumă de 20 lei/zi de întârziere până la îndeplinirea obligațiilor.
Din probele administrate în cauză, respectiv declarațiile martorilor audiați și raportul de expertiză întocmit în cauză în specialitatea construcții civile rezultă că pârâții au zidit fereastra ce le permite vederea către proprietatea reclamanților și au luat măsuri pentru a împiedica scurgerea apelor de pe acoperișul construcției lor pe terenul reclamanților, efectuând lucrările indicate în titlul executoriu, însă abia în luna august 2012 au început lucrările și s-au finalizat în luna septembrie 2013. De menționat faptul că nu prezintă relevanță aspectul exterior al peretelui zidit, această împrejurare depășind cele menționate în titlul executoriu, importanță fiind lipsa accesului vederii înspre proprietatea reclamanților.
Din raportul de expertiză întocmit în cauză în specialitatea construcții civile rezultă că dată fiind efectuarea cu întârziere a acestor lucrări de modificare a acoperișului de către pârâți, apele pluviale nu s-au putut evacua în mod corespunzător, apa din precipitații s-a ridicat prin capilarele anexei care au dus la apariția de mucegaiuri și umezirea pe o porțiune din pardoseala de dușumea din lemn, cauzându-se astfel daune pârâților, cu mențiunea că la crearea acestui prejudiciu a contribuit și faptul că s-a scurs și apa de pe acoperișul reclamanților, streașina construcției acestora neavând nici jgheab și nici burlan înspre proprietatea pârâților. Valoarea prejudiciului suferit ca urmare a infiltrației apei la construcția reclamanților este de 145,02 lei cum rezultă din raportul de expertiză întocmit în cauză în specialitatea construcții civile (valoarea ocazionată de efectuarea lucrărilor de reparații), însă instanța va constata că se poate reține culpa pârâților doar pentru 50% din valoarea acestui prejudiciu, în condițiile în care, cum s-a arătat și scurgerile de apă de pe acoperișul reclamanților a contribuit la producerea prejudiciului, și dat fiind că nu se poate stabili o culpă mai mare din partea uneia din părți, pe bază de prezumții se va stabili că aceasta este egală.
Din probele administrate în cauză nu rezultă însă ca pârâții să ocupe vre-o suprafață teren din proprietatea reclamanților, din raportul de expertiză întocmit în cauză de expertul topograf, rezultând în mod clar că pârâții nu ocupă teren din proprietatea reclamanților, ci dimpotrivă pârâții ca urmare a amplasării gardului au lăsat din proprietatea lor suprafața de 20 mp în folosința reclamanților, de unde rezultă că este neîntemeiată atât acțiunea în revendicare, cât și acțiunea având ca obiect ridicarea gardului construit, acesta fiind edificat de pârâți, cum s-a arătat, cu respectarea dispozitivului titlului executoriu, ba mai mult au lăsat teren din proprietatea lor în folosința reclamanților, ca urmare a amplasării gardului respectiv.
În raport de cele expuse, dat fiind că pârâții și-au îndeplinit cu întârziere obligațiile din titlul executoriu, în raport de disp. art. 580, ind. 3, alin. 2 cod procedură civilă, dat fiind că a trecut termenul de 6 luni prevăzut de lege, instanța va stabili suma totală datorată statului de către aceștia în baza încheierii nr. 428/18 iunie 2010 dată de Judecătoria P., definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 698/04.03.2011 dată de Tribunalul Iași la suma de_ lei, luând în calcul numărul de zile de la data devenirii irevocabile a încheierii respectiv și până la data de 01 septembrie 2012 când pârâții au terminat efectuarea lucrărilor. Se are în vedere finalizarea lucrărilor întrucât în caz contrar, dacă s-ar lua în calcul data începerii acestora, termenul ar fi lăsat la latitudinea debitorilor, care ar putea tergiversa efectuarea lucrărilor și nu s-ar mai atinge scopul urmărit de legiuitor, acela ca debitorul să execute obligația de a face, iar de altă parte, în lipsa unei date concrete a finalizării lucrărilor, ce nu poate fi stabilită cu exactitate, se ia în considerare începutul lunii, în virtutea principiului potrivit căruia îndoiala profită debitorului.
D. fiind că potrivit disp. art. art. 998-999 C.civ. orice faptă a omului, care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara, fiind responsabil nu numai de prejudiciul cauzat cu intenție, dar și pentru cel produs din culpa sa, instanța va dispune obligarea pârâților la plata către reclamanți a sumei de 72,51 lei cu titlu de despăgubiri, reprezentând jumătate din valoarea reparațiilor ce trebuie efectuate la construcția acestora ca urmare a infiltrațiilor de apă.
În ceea ce privește capetele de cerere ale acțiunii reclamanților având ca obiect obligația de a face (ridicare gard și amplasare pe linia de hotar) și revendicare, dat fiind că potrivit disp art. 1169 c. civ. cel ce face o propunere înaintea judecații trebuie sa o dovedească, instanța, constatând că sunt neîntemeiate, le-a respins.
S-a dispus obligarea reclamanților la plata diferențelor de onorarii către experții în specialitatea construcții civile și topografie, dat fiind că aceste probe au fost administrate la cererea lor și le revine, prin urmare obligația de a suporta costurile pe care le implică.
În baza disp. art. disp. art. 580, ind. 3, alin. 4 cod procedură civilă s-a dispus comunicarea hotărârii organelor fiscale competente în vederea executării silite, potrivit Codului de procedură fiscală.
Văzând și dispozițiile art. 274 C.proc.civ,s-a dispus cu privire la cheltuielile de judecată.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termen legal, atât reclamanții G. cât și pârâții N., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În apelul lor, reclamanții critică sentința primei instanțe cu privire la modul de soluționare a cererilor având ca obiect obligația de a face, ridicare gard și amplasare pe linia de hotar, revendicare și despăgubiri. În acest sens, apelanții au susținut că instanța nu a avut în vedere întregul material probator administrat în cauză referindu-se la faptul că au depus la dosar planșe fotografice care arată că s-au provocat distrugeri ale peretelui exterior al imobilului casă de locuit, dar și peretelui interior, inclusiv pardoseală și, cu toate că au solicitat o nouă expertiză, întrucât expertul a făcut evaluarea fara să țină seama de normele de evaluare și să stabilească lucrările care urmau a fi efectuate pentru ca acele reparații să facă respectiva cameră să poată fi locuită. În raportul de expertiză al expertului N. D. se stabilește o valoare de reparații de 145,02 lei, o valoare extrem de redusă pentru lucrările care s-au efectuat, valoare pe care au contestat-o pe calea obiecțiunilor și, întrucât expertul nu a dorit să refacă lucrarea, să stabilească lucrările la modul corect pentru stricăciunile care li s-au provocat, au solicitat o nouă expertiză, solicitare pe care însă instanța le-a respins-o. Instanța a reținut doar 50% din valoarea acestui prejudiciu, reținând că infiltrarea apei s-ar datora și scurgerilor de pe acoperișul lor, lucru total neadevărat și nedovedit în cauză. Susținerea instanței că nu se poate stabili o culpă mai mare din partea uneia dintre părți și că, pe bază de prezumții, stabilește o cotă egală, consideră că este o susținere total greșită, având în vedere că nu s-a făcut vreo dovadă că urmare a acoperișului lor, care nu ar fi construit în mod corect, s-ar fi produs acele stricăciuni la imobilul lor proprietate. În ce privește evaluarea făcută de expert, nu rezultă din modul de calcul valoarea totală a prejudiciului, nici manopera pentru lucrările necesare, iar calculele pe care expertul le face nu reprezintă cheltuielile practicate în mod curent și obișnuit pentru astfel de lucrări de interior / exterior. Ca urmare, consideră nelegală și netemeinică sentința cu privire la capătul acesta de cerere și solicită o nouă expertiză sau un supliment la raportul de expertiză care să stabilească în mod real prejudiciul suferit.
Cu privire la gardul ce au solicitat să fie ridicat și construit pe amplasamentul stabilit prin sentința civilă nr. 1564/2007, consideră că în mod nejustificat instanța a respins acest capăt de cerere, reținând la pag. 4 din motivarea sentinței că prin amplasarea gardului li s-ar fi lăsat din proprietatea lor 20 mp în folosința lor. Gardul nu s-a edificat cu respectarea dispozitivului titlului executoriu și nu li s-a lăsat nici o suprafață de teren în folosință. La efectuarea expertizei expertul nu a avut în vedere. limitele stabilite de executorul judecătoresc, a făcut o precizare că ar fi existat niște țăruși, dar nu i-a identificat și este surprinzător că ei au solicitat să le lase în deplină proprietate și posesie 20 mp, iar tocmai această suprafață ar fi fost lăsată în plus, în opinia expertului, de pârâții-intimați și, mai mult decât atât, că ar fi fost vorba de o amplasare corectă a gardului, în condițiile în care nu s-a respectat schița raportului de expertiză topografică din sentința civilă nr. 1564/2007, amplasamentul delimitat de executorul judecătoresc, iar gardul a fost amplasat în lipsa lor, în condițiile în care, în mod normal, dată fiind precizarea din procesul-verbal al executorului judecătoresc gardul trebuia să fie amplasat de ei pe limitele stabilite de acesta. Contestă în totul măsurătoarea expertului topograf, pentru că nu s-a respectat nici planul cadastral, nu s-a avut în vedere contractul de închiriere nr. 1416 din 25.04.2013, potrivit căruia suprafața de 224 mp situată în cvartalul 32, . prelungirea terenului proprietatea lor, a fost închiriată, iar schița terenului rezultă din planul cadastral anexat. Deși s-a depus la dosarul cauzei contractul de închiriere cu planul vizat de primarul comunei, se poate observa din schița ce rezultă din plan că expertul topograf nu respectă configurația niciunei suprafețe de teren și au solicitat efectuarea unei noi expertize, instanța respingându-le această solicitare. Se impune efectuarea unei noi expertize, astfel cum au solicitat, în specialitatea topografie, care să stabilească, potrivit obiectivelor ce au fost încuviințate de instanță, limitele gardului amplasat, suprafața de teren proprietatea noastră, suprafața de teren proprietatea pârâților-intimați, dacă gardul s-a amplasat pe linia stabilită în raportul de expertiză ce a fost avut în vedere în pronunțarea sentinței civile nr. 1564/2007 si să se stabilească dacă se ocupă teren din proprietatea lor, în raport cu configurația terenului, planul cadastral, contractul nou de închiriere ce l-au depus la dosar.
Nici capătul de cerere privind revendicarea nu a fost corect rezolvat, instanța nu a avut în vedere toate probele care s-au administrat. Nejustificat a respins cererea de efectuare a unei noi expertize, pe care o solicită în apel. Instanța a apreciat în mod eronat probele, în ciuda faptului că probele demonstrau temeinicia acțiunii lor în întreg. De altfel, motivarea sentinței este insuficientă, ceea ce, în opinia lor, echivalează cu o lipsă de motivare pentru fiecare de cerere. Separat de aceasta, există o contradicție între ceea ce a dispus instanța cu privire la suma totala datorată statului când reține nerespectarea sentinței civile nr. 1564/2007 și soluția de respingere a capetelor de cerere în obligație de a face și revendicare. Și cu privire la cheltuielile de judecată, întrucât solicită admiterea în întreg a acțiunii lor, solicită ca toate cheltuielile să le fie acordate potrivit dovezilor de la dosar.
În dovedire reclamanții apelanți au solicitat proba cu interogatoriu, înscrisuri, chiar și martori în măsura în care se justifică a se demonstra aspecte de natură a lămuri cauza, expertiză topografică, expertiză în construcții.
În apelul lor, pârâții N. critică sentința primei instanțe cu privire la modul de soluționare a excepției lipsei calității procesual pasive a pârâtei N. R., precum și cu privire la dispoziția ce vizează suma datorată statului cu titlu de amendă civilă. În acest sens, apelanții au arătat că reclamanta-parată N. R. nu poate avea calitate procesuala pasivă deoarece prin contractul de donație autentificat sub nr. 2436/07.11.1991 a vândut soților N. C. si N. S. dreptul de proprietate asupra terenului in suprafața de 1000 mp care se învecinează cu terenul proprietatea reclamanților GHINET V. si GHINET E.. Parata N. R. nu are in posesie si folosința nici terenul si nici construcțiile ce se învecinează cu reclamanții. În probele depuse la dosar apare aceeași adresa de domiciliu deoarece in satul Muncelul de Sus nu exista o delimitare administrativa a satului pe străzi, ba mai mult parata N. R. locuiește la o distanta de aproximativ 1500m fata de fiul ei, N. C. parat in același dosar. Parata N. R. a cumpărat acest imobil (casa si teren) în anul 1988, casa fiind construita de foștii proprietari, in momentul de fata casa având o vechime de peste 100 de ani, fapt care duce la prezumția de acord tacit intre vecini. In anul 1988 N. R. se învecina cu defuncta B. M.. În încheierea nr. 428/18 iunie 2010, definitiva si irevocabila prin decizia civila nr. 698 din 04.03.2011, s-a dispus amendarea apelanților parați cu cate 20 lei/zi întârziere, începând ca data pronunțării deciziei, respectiv 04.03.2011 si până la executarea obligațiilor stabilite in sarcina lor prin sentința civila nr. 1564/21.06.2007. Sentința a fost data in 2011, iar împiedicarea apei s-a făcut de către parați din anul 2008, acest lucru se poate dovedi prin mărturia martorului V. C., domiciliat in ., .. Iasi, acesta fiind executantul (constructorul) acestei lucrări. Prin sentința civila nr 1564/21.06.2007 instanța a reținut faptul ca si reclamanții GHINET V. și GHINET E. au construit acoperișul casei cu încălcarea prevederilor art. 615 Cod civil, având ca proba raportul de expertiza făcut de expertul Tibuleac M. F., in care se precizează ca pe zona de suprapunere a celor doua streșini se poate monta jgheab numai după desfacerea streșinii reclamanților, in raportul de expertiza s-au propus doua soluții pentru rezolvarea scurgerii apelor, insa ambele au fost refuzate categoric de către reclamanții GHINET V. si GHINET E., aceștia dovedindu-se pe parcursul acestor ani ca fiind de rea-credința. Menționează faptul celelalte lucrări nu puteau fi făcute decât din curtea reclamanților GHINET V. si GHINET E. insa aceștia au fost de rea-credința interzicând accesul constructorilor pe proprietatea lor. Într-un alt raport de expertiză făcut tot de reclamanți, in dosarul nr. 2352/2007 expertul Moisanu a precizat ca fiecare dintre proprietari trebuie sa monteze jgheaburi si burlane si să modifice streșinile, expertul precizând ca în zona de suprapunere pârâții (apelanții parați N. R. și N. C.), pot monta jgheaburi numai după desfacerea streșinii reclamanților, având in vedere faptul ca streașina paraților este sub cea a reclamanților. In tot acest timp reclamanții GHINET V. si GHINET E., au solicitat efectuarea mai multor rapoarte de expertiza prin care experții in mod obiectiv au constatat faptul că si imobilul reclamanților GHINET V. si GHINET E. depășește limita de hotar, acoperișul imobilului lor fiind situat deasupra acoperișului apelanților-pârâți. S-a constatat ca apa de pe acoperișul soților GHINET cade pe acoperișul familiei N., iar de pe acesta, atunci când ploile sunt mai rapide, apa pluviala cade iar pe peretele reclamanților. Zidul casei apelanților parați este mult mai deteriorat decât cel al reclamanților, deoarece apelanții parați au respectat decizia civila nr 698,/04.03.2011 procedând astfel cum au hotărât experții, respectiv sa se retragă cu streașina casei pe proprietatea lor, acum rămânând streașina reclamanților care depășește limita de hotar si drept urmare apa de pe acoperișul lor cade pe acoperișul apelanților parați N. C. si N. R.. Precizează faptul ca in prezent toate lucrările sunt executate așa cum s-a stabilit de instanța prin sentința civila nr. 1564/21.06.2007. Fiind limitați financiar ( venitul familiei fiind foarte mic, respectiv 601 lei, familia fiind constituita din 4 membri iar fiica mai mica fiind cu handicap ), nu au putut executa toate lucrările imediat însă au fost de buna credința si au oprit mai întâi cauza principala a scurgerii apelor montând burlane si jgheaburi. D. fiind faptul ca instanța a decis sa retragă streașină de pe proprietatea reclamanților, acest lucru necesita modificarea acoperișului care nu putea fi făcut fara un proiect întocmit de un specialist în construcții, lucru care a dus iarăși la întârzierea lucrărilor. În raportul de expertiza realizat de expertul tehnic judiciar Negoitescu D., făcut la cererea reclamanților pentru dosarul nr._, este expusa foarte bine situația de fapt actuala, sunt atașate fotografii care dovedesc faptul ca apelanții parați au executat hotărârea data de instanța, întârzierile pe care reclamanții le invoca au fost independente de voința lor. Din aceste motive consideră ca instanța de fond a procedat greșit calculând amenda civila pana in ultima zi a executării lucrărilor, lucrările in construcții neputând fi realizate ..In ceea ce privește despăgubirile pe care reclamanții GHINET V. si GHINET E. le cer, respectiv suma de 72,51 lei, consideră ca si acestea sunt neîntemeiate deoarece cauza principala a degradării zidului este apa care se scurge de pe acoperișul reclamanților pe acoperișul pârâților si ricoșează pe peretele lor.D. fiind situația prezentata consideră ca, instanța de fond in mod greșit a reținut cheltuielile de judecata in sarcina pârâților-apelanți, deoarece dispozițiile sentinței civile nr. 1564/21.06.2007 au fost respectate, si reamintesc faptul ca pârâta N. R. nu are calitate procesuala pasiva.
In susținerea acestor motivări solicită instanței sa admită probe cu înscrisuri, martori noi, care vor fi depuse pana la prima zi de înfățișare.
Prin întâmpinarea formulată, apelanții-intimați G. V. și G. E. au solicitat respingerea apelului declarat de pârâții N.. În motivarea acestei poziții procesuale, apelanții-intimați au arătat că pârâta a precizat în fața instanței de fond că a înstrăinat terenul ce se învecina cu proprietatea pârâților și a depus la dosar contractul de vânzare-cumpărare nr.4074/23.09.2012 încheiat la Biroul Notarilor Publici Asociați Z. C.-M. și Z. E.. În mod corect, instanța a apreciat că această împrejurare nu are nici o relevanță asupra calității procesuale, acțiunea în revendicare fiind promovată strict împotriva posesorului neproprietar și nelegitim, și nu împotriva unor persoane ce figurează într-un act de proprietate. In condițiile în care reclamanții au indicat-o pe pârâtă ca fiind persoana care le ocupă terenul, aceasta are calitate procesuală pasivă în cauză, indiferent dacă în eventualitatea ocupării, ar deține teren din proprietatea reclamanților în baza unui titlu sau nu, sau, mai exact, are sau nu teren în vecinătatea proprietății reclamanților. Prin sentința civilă nr.428/18 iunie 2010, definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr.698/4 martie 2011 pronunțată în dosarul nr._, având ca obiect aplicare amendă civilă (art.580 ind.3 și art.572 Cod proc.civ.) s-a dispus amendarea pârâților cu 20 lei/zi întârziere începând cu data pronunțării deciziei și până la executarea obligațiilor stabilite prin sentința civilă nr. 1564/21.06.2007 a Judecătoriei P.. Instanța a reținut că pârâții și-au îndeplinit cu întârziere obligațiile din titlul executoriu, în raport de disp.art.580 ind.3, alin.2 Cod proc.civ., dat fiind că a trecut termenul de 6 luni prevăzut de lege și a stabilit suma totală datorată statului de către aceștia în baza încheierii nr.428/18 iunie 2010, dată de Judecătoria P., definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr.698/04.03.2011 dată de Tribunalul Iași la suma de_ lei, luând în calcul numărul de zile de Ia data devenirii irevocabile a încheierii și până Ia data de 01 septembrie 2012 când pârâții au terminat efectuarea lucrărilor. Apelanții-intimați au pornit acțiunea la 06 iulie 2012, anterior pretinsei date a executării lucrărilor de pârâți, deși ei nu au executat lucrările până în acel moment și nici în prezent lucrările stabilite prin sentința civilă nr. 1564/2007 a Judecătoriei P. nu sunt efectuate, astfel cum s-a dispus prin această sentință și cum rezultă și din raportul de expertiză ce face parte integrantă din sentința din 2007. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei P. sub numărul_, au solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța să dispună: stabilirea liniei de hotar care desparte proprietățile noastre, să oblige pârâții să ne lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 100 mp, să mute gardul amplasat în anul 2004, să închidă fereastra ce le permite vederea pe proprietatea lor și să modifice acoperișul anexei pentru a împiedica scurgerea apelor pluviale pe terenul lor.Raportul de expertiză efectuat de către expert M. A. a constatat că ambele părți aflate în litigiu nu au respectat dispozițiile legale în materie de sistematizare cu privire la amplasarea construcțiilor față de linia de hotar, iar construirea acoperișului părților s-a făcut cu încălcarea prev.art.615 Cod civil. Față de acest aspect, instanța a reținut că fiecare din părți a construit cu încălcarea prev.art.615 Cod civil, însă ținând cont că pârâtul nu a investit instanța cu o cerere reconvențională privind obligarea reclamanților la modificarea acoperișului casei lor, instanța a obligat doar pe pârâți să ia măsuri pentru a împiedica scurgerea apelor de pe acoperișul construcției lor pe terenul reclamanților, constând în scurgerea streșinii conform soluției tehnice propuse în raportul de expertiză. În ceea ce privește valoarea despăgubirilor respectiv suma de 72,5 lei datorate de pârâți, consideră că este o valoare extrem de redusă pentru lucrările care s-au efectuat din cauza distrugerilor provocate peretelui exterior al imobilului casei de locuit, peretelui interior dar și pardoselii. În ceea ce privește evaluarea expertului, nu rezultă din modul de calcul valoarea
totală a prejudiciului, manopera pentru lucrările necesare, iar calculele făcute de expert nu reprezintă cheltuieli practicate în mod obișnuit pentru astfel de lucrări de
interior/exterior.
Și intimatul-apelant N. C. a formulat întâmpinare la apelul declarat de reclamanții G., solicitând respingerea acestuia. În argumentarea acestei poziții procesuale, intimatul-apelant a arătat că și-au îndeplinit in totalitate obligațiile prevăzute in titlul executoriu, respectiv sentința civila nr. 1564/21 iunie 2007 data de Judecătoria P., terenul de 32 mp fiind predat așa cum a fost delimitat in raportul de expertiza, gardul a fost mutat pe linia de hotar așa cum este precizat in titlu executoriu si cum se poate observa si in fotografia pe care o anexează ca proba, de unde reiese faptul ca gardul este făcut așa cum a hotărât instanța, in acest sens exista si o declarație la Politia Mogosesti Siret.De asemenea, a fost scurtata streașina conform celor menționate in expertiza, a fost zidita fereastra ce dădea înspre proprietatea apelanților, au scurtat streșina conform celor menționate in raportul de expertiza, lucru care se poate observa din fotografiile anexate. Precizează faptul ca fereastra nu a putut fi finisata, respectiv tencuita, deoarece apelanții GHINET V. si GHINET E., nu le-au permis ca ei sa intre in curtea lor sa facă lucrările necesare întrucât nu au o servitute de trecere. In acest scop au fost făcute plângeri la politie si la primărie insă fara nicio finalitate. Învederează instanței faptul ca construcția de pe proprietatea reclamanților depășește limita de hotar, apele pluviale scurgându-se pe proprietatea apelanților si pe pereții casei lor, de asemenea, aceștia înălțând cu pământ o parte din terenul proprietatea lor, ceea ce le provoacă daune din propria fapta, iar sistemul de jgheaburi pe care l-au construit GHINET V. si GHINET E. la construcția proprietatea lor este degradat si deteriorat, astfel încât o parte din apa se scurge pe pereții construcției proprietatea lor. Consideră intimații N. C. și N. R., că prin fapta lor nu au cauzat reclamanților nici un prejudiciu si nu datorează acestora nici un fel de despăgubiri. Mai mult, ambii proprietari trebuiau sa procedeze la împiedicarea scurgerii apelor pluviale, insa apelantul Ghinet V. a mai construit un perete in anul 2011, dovadă fiind planșa 5,7,6,8 cu peretele de chirpici, iar pata de mucegai pe care o reclama este chiar din propria lor fapta, neexistând o sursa de aerisire in acea camera. Consideră că mama sa, N. R., nu are calitate procesuala in acest dosar, mama sa locuiește la o distanta de aproximativ 1500m fata de ei, insa dat fiind faptul ca in . in satul Muncelul de Sus nu pe o delimitare administrativă pe străzi, in cererea făcuta de reclamanți in prima instanță apare aceeași adresa de domiciliu, instanța de fond a apreciat greșit ca N. R. este posesoare neproprietara a imobilului din prezentul litigiu, intimata N. R. nu are nici măcar in posesie imobilul respectiv din anul 1991cand a fost donat fiului N. C. si soției acestuia N. S.. In sprijinul acestei afirmații anexează la dosar Adeverința nr 5621 din 18.11.2013, eliberata de Primăria Mogosesti Șiret, in care se arata ca intimata N. R. locuiește împreuna cu soțul ei N. M., si dețin o casa de locuit construita in anul 1964 pe o suprafața de 66 mp plus anexa in suprafața de 24 mp înregistrata la nr. 427. Atât timp cât N. R. nu este nici proprietara si nici nu are in posesie imobilul supus litigiului instanța nu o poate amenda ca nu a executat o hotărâre ce impunea modificarea unui acoperiș al altui proprietar. Daca instanța considera necesar pot aduce si probe cu martori in sprijinul acestei afirmații. Din punctul lor de vedere, calitate activa procesuala activa nu are GHINET V. și GHINET E., întrucât, acest imobil a fost cumpărat in anul 1988 de N. R. si N. M.,iar în 1991 acest imobil a fost donat fiului N. C. si soției acestuia N. S.; la momentul respectiv vecinii acestor proprietari erau B. M. proprietara curții si construcțiilor, iar terenul aferent acestora era B. Ș., adeverința rol primărie. In 1988 s-a făcut modificarea acoperișului, anexează ca proba chitanța nr. 2381 din 21.10. 1988, prin care s-a plătit taxa de modificare a acoperișului. Aceasta modificare s-a făcut cu acordul verbal al vecinilor așa cum cerea legea la vremea respectiva, în acest sens este și declarația martorului L. C.( zis M.). Cu privire la amenda civila datorata statului de N. C. si N. R., in suma totala de 10.920, aduc la cunoștința faptul ca ei nu au fost de rea credința si nu au nesocotit hotărârea judecătoreasca data de instanța de fond in sentința civila nr. 2287 din 12.09.2013. Instanța de fond stabilește amenda civila pe fiecare zi de întârziere din momentul rămânerii definitive, insa o lucrare de construcții de o așa amploare nu poate fi executata într-o singura zi, fiind necesare proiecte ale unor specialiști in construcții. Mai precizează si situația financiara precara a familiei, venitul total fiind de 601 lei. Familia este formata din patru membri, doi adulți, o fiica in clasa XII- a la liceu, si o fiica care suferă de un handicap grav. In aceste condiții nu își permit executarea unor lucrări de o așa amploare in construcții, insa au fost de buna credința si au executat-o in limita posibilităților. Menționează ca apelanții Ghinet V. si Ghinet E. le-au cauzat timp de noua ani de când îi poarta pe la instanțe, daune morale si pagube financiare mult peste posibilitățile lor financiare, atașează in acest sens documentația necesara care scoate in evidenta faptul ca in anul 2009 au fost supuși unor expertize tehnice la cerea d-lui Ghinet V., in curtea lor au fost mai multe persoane, respectiv dl. expert Tibuleac, iar minora N. M. E., datorita comportamentului agresiv al d-lui Ghinet V., a intrat in panica făcând mai multe crize epileptice, fapt ce a condus la internare. Aceasta situație de fapt este confirmata si de dl. expert Tibuleac M. F.. In sprijinul acestor afirmații depun ca probe documentația medicala, si adeverința de venit eliberata de Primăria Mogosesti Siret.
In ceea ce privește, obligația de a face, respectiv ridicare gard si amplasare pe linia de hotar, consideră ca instanța de fond a apreciat corect deoarece acțiunea in grănițuire impune stabilirea liniei de hotar prin borne sau țăruși, in niciun caz construirea unui gard. Anexează ca probe fotografia făcuta dl expert A. C., iar in raportul făcut de dumnealui se vede ca gardul a fost făcut așa cum a constatat dl expert C. V. . de expertiza. In raportul existent la Politia Mogosesti-Siret se arata ca a fost de acord cu amplasamentul, cu precizarea ca ar fi dorit ca dl GHINET V. să-l construiască. Consideră ca instanța de fond a procedat corect respingând cererea reclamanților Ghinet V. si Ghinet E. de a face alte rapoarte de expertiza întrucât au fost făcute trei rapoarte de expertiza tehnica de experți diferiți care au constat același lucru, culpa si in vina reclamanților apelanți. Cu privire la cheltuielile de judecată, solicită ca toate cheltuielile de judecata
sa fie in sarcina apelanților GHINET V. si GHINET E..
În această fază procesuală, apelanții-intimați G. au solicitat înscrisuri, martori, interogatoriul intimaților-apelanți, expertiză în construcții și topo-cadastrală. Intimații-apelanți N. au solicitat înscrisuri, interogatoriul apelanților-intimați și martori; totodată, s-au opus administrării expertizelor. Apreciind asupra utilității, pertinenței și concludenței probelor solicitate, instanța de apel a încuviințat pentru ambele părți proba cu interogatoriu, acte și a respins, motivat (potrivit argumentelor expuse în încheierea de ședință din 22.01.2014), proba cu martori și expertiză topo-cadastrală. De asemenea, a încuviințat administrarea probei cu expertiză tehnică în construcții în vederea determinării valorii lucrărilor de reparații la anexa gospodărească și a prejudiciului suferit de apelanții-intimați.
În cauză a fost desemnat expert în construcții doamna C. O., expertiza fiind depusă la dosarul cauzei la 15.04.2014. La termenul din 11.06.2014, părțile au formulat obiecțiuni la expertiza C. O., încuviințate de instanță, răspunsul expertului la obiecțiuni fiind înaintat la 12.08.2014.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul constată întemeiate apelurile formulate.
Prin decizia civilă nr. 698/04.03.2011 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr._, în urma admiterii recursului declarat de reclamanții G., s-a dispus amendarea pârâților N. cu suma de 20 lei/zi întârziere începând cu data pronunțării deciziei și până la executarea obligațiilor stabilite în sarcina lor prin sentința civilă nr. 1564/21.06.2007 a Judecătoriei P..
Prin sentința menționată, pârâții N. C. și N. R. au fost obligați să lase reclamanților G. E. și G. V. în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 32 mp individualizată în expertiza D. D., s-a stabilit linia de hotar între proprietățile părților prin aceeași expertiză și au fost obligați pârâții să zidească fereastra ce le permite vederea către proprietatea reclamanților și să ia măsuri pentru a împiedica scurgerea apelor de pe acoperișul construcției lor pe terenul reclamanților, constând în scurtarea streșinii conform soluției tehnice propuse în anexa 2 la expertiză și realizarea la nivelul acesteia a unui sistem de jgheaburi cu diametrul de 10 cm montate la o distanță de minim 5 cm de la marginea exterioară a acestuia până la linia de hotar.
Legitimarea procesual pasivă a pârâtei N. R. este fundamentată pe calitatea acesteia de debitoare în obligațiile stabilite prin titlul executoriu – sentința civilă nr. 1564/21.06.2007 a Judecătoriei P., susținerile apelanților în sensul că în prezentul litigiu N. R. nu are calitate procesual pasivă, neputând fi primite.
Astfel, după cum rezultă din procesul-verbal încheiat la 27.02.2008 de B.E.J. C. V. (fila 9 dosar fond), la momentul respectiv au fost puși în posesie reclamanții cu suprafața de 32 mp stabilită în expertiza D., s-a stabilit hotarul proprietăților părților, iar în litigiul ce a format obiectul dosarului nr._ (în care reclamanții au învestit instanța cu obligarea pârâților la plata unei amenzi pentru neexecutarea obligațiilor stabilite printr-un titlu executoriu), s-a reținut că pârâții au zidit fereastra și au montat un jgheab. Rezultă, așadar, că din toate obligațiile stabilite prin sentința civilă nr. 1564/21.06.2007 a Judecătoriei P., nu a fost executată de către pârâți dispoziția privind luarea măsurilor necesare pentru împiedicarea scurgerii apei de pe acoperișul construcției lor pe terenul reclamanților. Această situație a antrenat aplicarea amenzii civile de 20 lei/zi întârziere pârâților, prin decizia civilă nr. 698/04.03.2011 și a declanșat și prezentul demers judiciar al reclamanților care au solicitat despăgubiri pentru prejudiciul produs prin scurgerea apelor pe proprietatea lor, fixarea amenzii totale datorate de către pârâți statului. Reclamanții au solicitat obligarea pârâților să amplaseze gardul pe linia de hotar, conform sentinței civile nr. 1564/2007 și obligarea pârâților să le lase în deplină proprietate și posesie suprafața de 20 mp.
În ce privește ultimele două solicitări care au făcut obiectul învestirii instanței, în mod corect instanța de fond a reținut că reclamanții nu au probat că după încheierea procesului-verbal din 27.02.2008 de către executorul judecătoresc C. V., pârâții le-ar fi încălcat dreptul de proprietate prin edificarea gardului despărțitor dintre proprietăți cu depășirea liniei de hotar stabilită de expertiza D. D.. Dimpotrivă, expertiza A. C. efectuată la prima instanță a stabilit că în urma edificării gardului, conform hotărârii judecătorești pronunțată în acest sens, reclamanții dețin în plus 20 mp din proprietatea pârâților. Cum o probă contrară acestei situații nu a fost administrată nici în prezenta cale de atac, în mod greșit prima instanță a respins cele două cereri ale reclamanților, criticile formulate de aceștia împotriva dispozițiilor primei instanțe relative la modul de soluționare a cererilor menționate neputând fi primite.
În ce privește despăgubirile stabilite în sarcina pârâților N., instanța de control judiciar are în vedere că toate expertizele efectuate în litigiile derulate între părți au stabilit, în mod neechivoc, faptul că ambele streșini ale imobilelor învecinate depășeau linia de hotar prin conturul lor exterior; că streașina casei pârâților fiind sub streașina casei reclamanților, aceasta prelua o parte din cantitatea de ape pluviale de pe casa pârâților, toată cantitatea deversându-se pe proprietatea reclamanților. Concluzia care se impune este aceea că pentru remedierea acestei situații ambele părți trebuie să efectueze lucrări de modificare a streșinilor celor două imobile, îndeplinirea întocmai a obligațiilor stabilite în acest sens în sarcina pârâților N. prin sentința civilă nr. 1564/21.06.2007 a Judecătoriei P. nefiind de natură a proteja construcția reclamanților de infiltrațiile cauzate de scurgerea apelor pluviale. Evaluarea prejudiciului suferit de reclamanți prin executarea necorespunzătoare de către pârâți a obligației stabilită prin titlul executoriu menționat este, potrivit expertizei C. O., de 1206 lei (părțile neformulând obiecțiuni la expertiză după răspunsul dat de expert obiecțiunilor inițiale). Prejudiciul astfel evaluat nu este doar rezultatul atitudinii pârâților, ci și a conduitei reclamanților, care după săparea unei fântâni au depozitat tot pământul rezultat între cele două imobile învecinate, fapt ce a condus la infiltrații în pereții ambelor construcții. Totodată, expertiza a evidențiat că lipsa trotuarelor de protecție, a hidroizolării fundațiilor și a rigolelor pentru scurgerea apelor au contribuit la infiltrații puternice în pereții structurali ai ambelor imobile. În aceste condiții, tribunalul reține, la fel ca și instanța de fond, o culpă concurentă și egală a ambelor părți în degradarea suferită de imobilul proprietatea reclamanților, astfel că prejudiciul ce urmează a fi reținut în sarcina pârâților este de 603 lei (1/2 din prejudiciul evaluat de expertiza C. O.). Tribunalul notează că sub aspectul cuantumului prejudiciului va avea ca reper expertiza C. O. și nu expertiza D. efectuată la instanța de fond, întrucât prima prezintă o detaliere atât a situației imobilelor cât și a lucrărilor necesare pentru refacerea imobilului proprietatea reclamanților ca urmare a degradărilor produse prin infiltrații în urma scurgerii apelor pluviale.
Relativ la acest aspect, tribunalul constată întemeiată critica reclamanților cu privire la cuantumul despăgubirilor pretinse pârâților prin executarea necorespunzătoare și cu întârziere a dispozițiilor cuprinse în titlul executoriu.
În ce privește cheltuielile de judecată, acestea au fost corect stabilite de instanța de fond, în limita pretențiilor admise (cerea având ca obiect revendicare și ridicare gard pentru care a fost încuviințată expertiza A., fiind respinse, iar despăgubirile admise în proporție de 50%).
În ce privește apelul declarat de pârâții N., tribunalul reține că, deși cu întârziere, obligațiile dispuse prin titlul executoriu au fost executate de pârâți, degradarea continuă suferită de imobilul proprietatea reclamanților fiind și consecința neefectuării de către reclamanți a lucrărilor de protecției a fundației imobilului, nu doar a executării cu întârziere a obligațiilor de către pârâți. De asemenea, tribunalul mai notează că întârzierea în executarea obligațiilor nu poate fi apreciată ca fiind rezultatul relei-credințe a pârâților ci al unui context general defavorabil acestora (faptul că au fost antrenați în mai multe litigii, unul ce viza chiar proprietatea imobilului în care locuiesc – dosar nr._, precum și un alt litigiu cu reclamanții din prezenta cauză – dosar nr._, derulate în intervalul 2008 – 2012, că au resurse financiare modeste, diminuate de cheltuielile deosebite impuse de întreținerea unui copil major, cu handicap grav).
În considerarea celor expuse și a dispozițiilor art. 5803 alin. 3 Cod procedură civilă, tribunalul consideră că se impune respingerea cererii reclamanților privind fixarea sumei datorate statului cu titlu de amendă civilă.
Așa fiind, în temeiul art. 295, 296 Cod procedură civilă, va admite apelurile declarate împotriva sentinței civile nr. 2287/12.09.2013 a Judecătoriei Iași pe care o va schimba în parte și va obliga pârâții-reclamanți N. C. și N. R. la plata către reclamanții-pârâți G. V. și G. E. a sumei de 603 lei cu titlu de despăgubiri. Va menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
În temeiul art. 274 – 276 Cod procedură civilă, va compensa în parte cheltuielile de judecată în limita sumei de 335 lei și va dispune obligarea intimaților-apelanți N. la plata către apelanții-intimați a sumei de 635 lei cheltuieli de judecată (taxă timbru, onorariu expert proporțional pretențiilor admise în prezenta cale de atac).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamanții-pârâți G. V. și G. E. împotriva sentinței civile nr. 2287/12.09.2013 a Judecătoriei Iași pe care o schimbă în parte.
Admite apelul declarat de pârâții-reclamanți N. C. și N. R. împotriva sentinței civile nr. 2287/12.09.2013 a Judecătoriei Iași pe care o schimbă în parte.
Obligă pârâții-reclamanți N. C. și N. R. la plata către reclamanții-pârâți G. V. și G. E. a sumei de 603 lei cu titlu de despăgubiri.
Respinge cererea formulată de reclamanții-apelanți G. V. și G. E. de obligare a intimaților-pârâți N. C. și N. R. la plata de despăgubiri către stat în baza încheierii nr. 428/18.06.2010 dată de Judecătoria P..
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Compensează în parte cheltuielile de judecată în limita sumei de 335 lei și obligă intimații apelanți N. C. și N. R. la plata către apelanții-intimați a sumei de 635 lei.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 22.10.2014.
Președinte, D. M. | Judecător, A. M. C. | |
Grefier, O. S. |
Red. A.M.C.
Tehn. M.M.D.
6 ex./24.02.2015
Judecător fond I. C.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1390/2014. Tribunalul IAŞI | Cereri. Decizia nr. 765/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
