Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 873/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 873/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 22-06-2015 în dosarul nr. 873/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 22 Iunie 2015
Președinte - I. E. B.
Judecător - G. C.
Grefier - N. E.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 873/2015
Pe rol fiind pronunțarea apelului declarat de reclamantul S. C., împotriva sentinței civile nr. 3852/23.12.2014 pronunțată de Judecătoria P. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații F. C. C. și F. D. L., având ca obiect constatare nulitate act juridic .
La apelul nominal lipsesc părțile.
Procedura este completă.
Cauza a rămas în pronunțare în ședința publică din data de 22.06.2015, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, pentru a da părților posibilitatea de a depune la dosar concluzii sau note scrise la solicitarea acestora, a amânat pronunțarea cauzei pentru azi, 22.06.2015, când,
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 3852 din 23.12.2014 pronunțată de Judecătoria P. în dosarul nr._ s-au dispus următoarele:
„Respinge ca nefondată acțiunea având ca obiect constatare nulitate contract formulată de reclamantul S. C. în contradictoriu cu pârâții F. C. și F. D. L..
Respinge ca nefondat capătul de cerere privind rezilierea contactului de vânzare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 388/01.02.2012 la BNP Z. C. M..
Obligă reclamantul la plata către pârâți a sumei de 3.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.”
Pentru a se pronunța în acest sens prima instanță a reținut următoarele:
„Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei P. la data de 13.01.2014 reclamantul S. C. a solicitat în contradictoriu cu pârâții F. C. C. și F. D. L. să se constate nulitatea contractului de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere și uzufruct viager autentificat sub nr. 388/01.02.2012 la BNP Z. C. și în subsidiar rezilierea acestuia pentru nerespectarea clauzelor contractuale de către pârâți.
În fapt, reclamantul a menționat că a cumpărat o casă în localitatea Hărmănești în anul 2001 și nu a avut o relație apropiată cu pârâții care locuiau în aceeași comună. La începutul anului 2012 a suferit un atac cerebral și a fost transportat la spitalul de neurochirurgie N. O. din Iași, în momentul internării având asupra sa suma de 24.000 euro pe care a lăsat-o la casieria unității medicale. La data externării a fost vizitat de către pârâți care au venit din proprie inițiativă și ulterior a fost vizitat de către aceștia pentru a-l convinge să facă acte pentru casa și terenul pe care le deținea.
Ulterior, pârâții l-au condus la un birou notarial unde a semnat mai multe acte fără a avea cunoștință de conținutul acestora și consecințele juridice pe care le implică. La data de 13.02.2012 reclamantul a fost internat din nou în spital, iar după externare și ameliorarea stării de sănătate a început să își amintească episoade din cele întâmplate anterior și le-a solicitat pârâților să îi restituie banii proprii pe care aceștia îi depuseseră la o unitate bancară, fapt care a fost realizat în luna mai 2013 când a trecut întreaga sumă de bani pe numele său cu excluderea împuternicirii pârâților.
Începând cu această perioadă relația cu pârâții s-a degradat și a aflat despre încheierea contractului de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere și uzufruct viager încheiat la notariat în perioada imediat următoare externării.
Reclamantul a susținut că pârâții au profitat de starea sa de sănătate precară care nu îi permitea să își dea seama de conținutul contractului încheiat, discernământul său fiind limitat datorită afecțiunilor medicale, iar pârâții ar fi urmărit un scop ilicit prin utilizarea unor manopere frauduloase și dolosive.
În ceea ce privește capătul de cerere privind rezilierea contractului menționat pentru nerespectarea obligației de întreținere, reclamantul a menționat că începând cu luna octombrie 2013 pârâții nu l-au mai vizitat, i-au adresat reproșuri, l-au șicanat și l-au supus unor presiuni psihologice interzicându-i legăturile cu ceilalți membri ai familiei.
În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile pe dispozițiile art. 1549, art. 1551 teza a II a Cod Civil, art. 453 Cod procedură civilă, a solicitat proba cu interogatoriul pârâților, audierea martorilor Ș. M. și Ș. E., efectuarea unei expertize medico legale și a depus în susținerea acțiunii copii ale actelor medicale, contractul de vânzare cumpărare contestat, dovada procedurii medierii.
Prin întâmpinarea depusă la data de 18.03.2014 pârâții F. C. și F. D. L. au solicitat respingerea acțiunii formulate motivat de nerespectarea obligațiilor privind forma cererii de chemare în judecată, neclaritățile privind obiectul cererii care prezintă capete de cerere cu finalități diferite: constatare nulitate absolută contract și reziliere contract. Pe fondul cauzei, pârâții au menționat că actul de vânzare a fost întocmit cu respectarea tuturor condițiilor de formă și de fond prevăzute de lege, iar reclamantul a fost de acord cu încheierea acestuia. În plus, pârâții ar fi avut grijă de reclamant și s-ar fi ocupat de întreținerea acestuia atât înainte de data contractului în timpul în care reclamantul a fost internat în spital, cât și ulterior după externare.
În plus, la data încheierii actului autentic în fața notarului public, reclamantul se afla într-o stare psihică corespunzătoare fiind conștient de cuprinsul și clauzele acestuia și fără a exista o viciere a consimțământului liber exprimat.
În ceea ce privește cel de al doilea capăt de cerere, pârâții au solicitat respingerea acțiunii motivat de faptul că ar fi prestat întreținere reclamantului, inclusiv alimente, tratament medical și ajutor zilnic la menaj și treburile gospodărești, schimbarea de atitudine a acestuia intervenind o dată cu intervenția altor rude care ar fi intenționat să le ia locul. În aceste condiții, pârâții ar fi fost împiedicați de către reclamant și rudele acestuia de a-și mai îndeplini obligațiile care le reveneau fără a avea o culpă proprie.
În susținerea întâmpinării, pârâții au solicitat administrarea probei cu martori, interogatoriul reclamantului și a depus copii ale notificărilor trimise numiții Ș. M. și E. și răspunsul primit de la aceștia.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată următoarele:
Prin contractul de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere și uzufruct viager autentificat sub nr. 388/01.02.2012 la BNP Z. C., reclamantul a vândut pârâților imobilul compus dintr-o locuință construită din chirpici cu suprafața de 76 mp, suprafața totală de 3.029 mp teren arabil, curți construcții și livezi în schimbul unui preț de 10.000 lei și a obligației pârâților de a-l întreține pe reclamant până la sfârșitul vieții, cu păstrarea dreptului de uzufruct viager al acestuia asupra imobilelor.
Din probele administrate în cursul cercetării judecătorești rezultă că acțiunea formulată de către reclamant este nefondată și urmează a fi respinsă pentru următoarele motive:
În ceea ce privește primul capăt de cerere referitor la constatarea nulității contractului de vânzare cumpărare pentru nerespectarea condițiilor de fond cerute de lege instanța constată că reclamantul a avut capactiate de folosință și de exercițiu la data încheierii actului autentic notarial.
Consimțământul dat în fața notarului public competent a fost liber și neviciat, din probele administrate în cursul cercetării judecătorești nerezultând date sau indicii temeinice privind vicierea acestuia. Astfel, din răspunsul la interogatoriu al părților, coroborat cu declarațiile martorilor propuși de către ambele părți, actele medicale, rezultă că reclamantul se afla într-o stare de sănătate ameliorată în momentul încheierii contractului, fiind externat din Spitalul Clinic de Urgență N. O. din Iași la data de 19.01.2012 cu indicații terapeutice și tratament medicamentos și hemipareză dreapta și tulburări de exprimare a vorbirii.
La data încheierii actului autentic notarul public a certificat consimțământul liber al reclamantului cu privire la clauzele contractului și faptul că nu a solicitat asistență de specialitate din partea autorității tutelare a Primăriei Comunei Hărmănești. Deși starea de sănătate fizică și aptitudinile motorii de deplasare și vorbire ale reclamantului erau afectate ca urmare a accidentelor vasculare cerebrale pe care acesta le-a suferit atât anterior încheierii contractului cât și ulterior, totuși nu s-a probat existența unei lipse temporare totale sau parțiale a discernământului în momentul exprimării acordului de voință.
În plus, din atitudinea pârâților și modul în care aceștia au avut grijă de reclamant pe perioada cât a fost internat rezultă că nu au intenționat să își însușească fără drept nici o parte din valorile mobile importante pe care acesta le avea asupra sa, respectiv suma de 24.000 euro, 6.100 lei și bijuterii, ci le-au depus la o unitate bancară la dispoziția acestuia.
Pentru valabilitatea exprimării unui acord de voință conștient și voluntar nu este necesară exprimarea corectă și completă prin intermediul vorbirii, fiind suficientă citirea actului notarial și exprimarea nemijlocită a intenției de a contracta prin semnarea acestuia, notarul public fiind obligat să îi aducă la cunoștință cuprinsul clauzelor și să ia act de valabilitatea acordului de voință.
De asemenea, nu s-a făcut dovada unei cauze ilicite sau imorale la data încheierii contractului menționat, reclamantul fiind o persoană în vârstă și suferind de mai multe afecțiuni care necesita ajutor zilnic în gospodărie, pregătirea alimentelor și administrarea tratamentului medical prescris. Or, transmiterea dreptului de proprietate în favoarea unor persoane care sunt și rude cu reclamantul în schimbul unui preț real și sincer, cu rezerva clauzei de uzufruct viager și de întreținere reprezintă o cauză justificată din partea ambelor părți pentru perfectarea contractului contestat.
Cauza încheierii contractului nu este nici imorală având în vedere scopul pentru care a fost încheiat și contraprestațiile reciproce pe care părțile și le-au promis în schimbul transmiterii dreptului de proprietate asupra imobilelor.
În ceea ce privește cel de-al doilea capăt de cerere, instanța apreciază că nu există date și indicii temeinice care să ateste neîndeplinirea culpabilă a obligațiilor asumate de către pârâți, în condițiile în care reclamantul este cel care nu le mai premite acestora să își execute obligațiile. Astfel, din declarațiile martorilor audiați atît la cererea reclamantului cât și a pârâților reiese că în prezent reclamatul dorește să fie ajutat la întreținere de către alte persoane decît pârâții cu care ar avea diverse neînțelegeri referitoare la dreptul de folosire al unei fântâni.
Instanța nu va lua în considerare declarațiile olografe ale numitilor Balcan maria, Ș. M. și S. T. C. depuse de către reclamant prin apărător având în vedere că nu au fost date direct și nemijlocit în fața instanței, iar identitatea părților și cuprinsul inscrisurilor nu au fost atestate de către un notar public competent.
De asemenea, instanța va înlătura ca nefiind utilă cauzei declarația martorei Ș. E., deoarece aceasta a petrecut mai mult timp în străinătate și l-a vizitat pe reclamant aproximativ o dată pe lună, iar declarația martorului P. V. nu este pertinentă în condițiile în care acesta nu l-a vizitat pe reclamant anterior lunii octombrie 2013 și nu cunoaște dacă pârâții l-au ajutat sau nu pe reclamant la întreținerea zilnică.
În ceea ce privește concluziile raportului de expertiză medico legală psihiatrică îndeplinit în cauză, instanța ia act de faptul că în prezent reclamantul are discernământ asupra faptelor sale și a consecințelor care decurg din acestea și prezintă o dispoziție depresivă cu labilitate psiho emoțională, iritabilitate accentuată și toleranță scăzută la frustrări
Având în vedere data încheierii contractului menționat, instanța constată că acesta este supus prevederilor Noului cod civil intrat în vigoare la data de 01.10.2011 în ceea ce privește motivele de valabilitate ale contractului, condițiile de fond și de formă ale acestuia, iar reclamantul nu a probat nerespectarea obligațiilor pârâților în condițiile prevăzute de art. 2254 și următoarele Cod Civil de natură a atrage rezilierea acestuia.
În baza art. 451 și următoarele Cod procedură civilă, reclamantul va fi obligat la plata sumei de 3.000 lei către pârâți cu titlu de cheltuieli de judecată deoarece a căzut în pretenții față de aceștia.”
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal reclamantul S. C. solicitând anularea hotărârii pronunțate de Judecătoria P. și, în rejudecare, în principal constatarea nulității contractului ori, în subsidiar, desființarea contractului.
În motivare apelantul a arătat că hotărârea pronunțată de Judecătoria P. este netemeinică și nelegală, fiind în contradicție cu majoritatea probelor administrate în cauză și, totodată rezultatul unei interpretări subiective a materialului probator de la dosar și al unei obstrucționări a reclamantului în administrarea probelor.
În mod neîntemeiat, deși la dosarul cauzei existau acte medicale care atestă starea gravă a sănătății sale dintr-o perioadă foarte apropiată de momentul la care a fost încheiat contractul, instanța de fond a respins cererea de efectuare a unei contraexpertize medico-legale și, în același timp, a acceptat fără nicio rezervă aspectele invocate de pârâți prin întâmpinare, în sensul că la data încheierii contractului reclamantul și-ar fi exprimat liber voința și ar fi avut discernământul necesar pentru a încheia convenția. Instanța de fond a ignorat răspunsul pârâților la interogatoriul în cadrul cărora au fost confirmate unele dintre motivele invocate în cererea de chemare în judecată, cu privire la condițiile în care a fost încheiat contractul și la modul în care au decurs ulterior relațiile dintre părți.
De asemenea, în mod injust instanța de fond a dat eficiență exclusiv depozițiilor martorilor audiați la solicitarea pârâților și a ignorat total declarațiile martorilor audiați la solicitarea reclamantului din care rezultă că nu le-a interzis pârâților să vină la domiciliul său, ci dimpotrivă, aceștia l-au ignorat total.
Apelantul-reclamant nu a invocat un temei juridic în susținerea apelului formulat.
În privința probelor, a menționat înscrisurile, contraexpertiza medico-legală, proba testimonială.
Prin întâmpinare, intimații-pârâți F. C. C. și F. D.-I. au solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
În motivare intimații au arătat că este legală și temeinică sentința instanței de fond, în privința ambelor capete de cerere.
Intimații nu au menționat un temei juridic în susținerea cererii formulate.
În privința probelor, au menționat înscrisurile.
În apel a fost administrată proba cu înscrisuri noi, pentru ambele părți, fiind respinse cererile de probe formulate de apelant suplimentar, privind ..
Analizând actele aflate la dosarul cauzei raportat la conținutul cererii de apelul și la dispozițiile legale incidente, Tribunalul reține că apelul este nefondat, urmând a fi respins pentru considerentele ce succed:
În fapt, prin cererea introductivă de instanță reclamantul a investit instanța de fond cu soluționarea a două capete de cerere formulate alternativ, anume o cerere de constatare a nulității contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere și uzufruct viager nr. 388/01.02.2012 la BNP Z. C. formulată în principal și, în subsidiar, o cerere de reziliere (rezoluțiune) a aceluiași contract pentru nerespectarea clauzelor contractuale de către pârâți.
În privința primului capăt de cerere reclamantul a invocat lipsa discernământului și, totodată, cauză imorală constând în aceea că scopul urmărit de pârâți a fost acela de a profita de starea fizică și psihică în care se afla și de a obține prin manopere frauduloase și viclene proprietatea imobilelor.
Motivele de nulitate a convenției nu au fost confirmate de probele administrate în cauză, raportul de expertiza medico-legală depus la dosarul instanței de fond la filele 135 și urm. concluzionând că nu există elemente obiective suficiente pe baza cărora să se aprecieze asupra stării psihice a reclamantului la data încheierii actului notarial, 01.02.2012.
Nici cauza imorală nu a fost identificată în cauză, din probele administrate la dosar reieșind că pârâții au dobândit imobilele de la reclamant prin bună învoială, în deplină cunoștință de cauză, neexistând elemente care să contureze aspectele reclamate în cererea principală, în sensul că pârâții ar fi profitat de starea de sănătate precară a reclamantului în scopul de a obține, prin manopere viclene, frauduloase, proprietatea asupra imobilelor.
Pe de altă parte, din celelalte probe administrate în cauză, martori, interogatorii, nu rezultă ipoteza avansată de reclamant, anume aceea că acesta nu ar fi avut discernământ la data semnării convenției.
Astfel cum cu temei a reținut instanța de fond la data încheierii actului autentic notarul public a certificat consimțământul liber al reclamantului cu privire la clauzele contractului și faptul că nu a solicitat asistență de specialitate din partea autorității tutelare a Primăriei Comunei Hărmănești. Deși starea de sănătate fizică și aptitudinile motorii de deplasare și vorbire ale reclamantului erau afectate ca urmare a accidentelor vasculare cerebrale pe care acesta le-a suferit atât anterior încheierii contractului cât și ulterior, totuși nu s-a probat existența unei lipse temporare totale sau parțiale a discernământului în momentul exprimării acordului de voință.
În plus, din atitudinea pârâților și modul în care aceștia au avut grijă de reclamant pe perioada cât a fost internat rezultă că nu au intenționat să își însușească fără drept nici o parte din valorile mobile importante pe care acesta le avea asupra sa, respectiv suma de 24.000 euro, 6.100 lei și bijuterii, ci le-au depus la o unitate bancară la dispoziția acestuia.
Nici cauza ilicită și imorală reclamată în sensul definit de reclamant nu a fost probată în cauză, lipsind orice element probatoriu care să susțină ipotezele reclamantului, avându-se în vedere că deși era de notorietate faptul că reclamantul este o persoană în vârstă și care suferă de mai multe afecțiuni care necesita ajutor zilnic în gospodărie, pregătirea alimentelor și administrarea tratamentului medical prescris, faptul că pârâții ar fi profitat de aceste circumstanțe, în plus folosindu-se de manevre frauduloase pentru a-l determina pe reclamant să le înstrăineze imobilele, nu s-a probat.
Cauza, ca element al actului juridic civil, se identifică cu motivul, obiectivul urmărit la încheierea contractului..
Existența cauzei și caracterul ei licit și moral sunt prezumate de lege, în orice convenție, conform art.1239 alin. 2 din C.civ.
Astfel cum întemeiat a reținut instanța de fond, transmiterea dreptului de proprietate în favoarea unor persoane care sunt și rude cu reclamantul în schimbul unui preț real și sincer, cu rezerva clauzei de uzufruct viager și de întreținere reprezintă o cauză justificată din partea ambelor părți pentru perfectarea contractului contestat, cauza nefiind nici imorală având în vedere scopul pentru care a fost încheiat și contraprestațiile reciproce pe care părțile și le-au promis în schimbul transmiterii dreptului de proprietate asupra imobilelor.
În consecință, nu au fost identificate motive de netemeinicie și /sau de nelegalitate a sentinței instanței de fond pe primul capăt de cerere, principal, motiv pentru care nu se poate primi apelul formulat.
Nici în privința capătului de cerere formulat în subsidiar, constatând în rezoluțiunea contractului autentificat sub nr. 388/01.02.2012 criticile formulate prin cererea de apel nu se pot reține.
Contrar argumentației apelantului, tribunalul reține că judecătorul instanței de fond a analizat cu atenție și cu echidistanță probatoriul administrat la solicitarea reclamantului, pe de o parte și la solicitarea pârâților pe de altă parte, expunând care au anume au fost considerentele pentru care nu a avut în vedere, pe de o parte, declarațiile olografe ale numiților Balcan M., Ș. M. și S. T. – pentru că nu au fost date direct și nemijlocit în fața instanței, iar identitatea părților și cuprinsul înscrisurilor nu au fost atestate de către un notar public competent, respectiv depozițiile martorilor Ș. E. și P. V., pe de altă parte.
Astfel a motivat judecătorul de la instanța de fond că a înlăturat ca nefiind utilă cauzei declarația martorei Ș. E., deoarece aceasta a petrecut mai mult timp în străinătate și l-a vizitat pe reclamant aproximativ o dată pe lună, iar declarația martorului P. V. nu este pertinentă în condițiile în care acesta nu l-a vizitat pe reclamant anterior lunii octombrie 2013 și nu cunoaște dacă pârâții l-au ajutat sau nu pe reclamant la întreținerea zilnică.
În privința răspunsului pârâților la interogatoriu, în sensul recunoașterii că nu au plătit în realitate prețul parțial de_ lei, aspect ce nu ar fi fost examinat de instanța de fond, reține tribunalul că în realitate se tinde a se retracta recunoașterea autentică a reclamantului, menționată în cuprinsul contractului, în sensul că a primit suma integral de la cumpărători la momentul autentificării contractului, chestiune inadmisibilă dat fiind caracterul irevocabil al mărturisirii, nefiind probată o eroare de fapt în care s-ar fi aflat reclamantul la momentul efectuării declarației la notar.
Față de toate cele reținute, Tribunalul urmează a respinge apelul formulat de apelantul S. C. împotriva sentinței nr.3852/23.12.2014 a Judecătoriei P. pronunțată în dosarul nr._, sentință pe care o va păstra.
În temeiul dispozițiilor art. 45Va fi obligat apelantul să achite în solidar intimaților suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat redus.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelantul S. C. împotriva sentinței nr.3852/23.12.2014 a Judecătoriei P. pronunțată în dosarul nr._, sentință pe care o păstrează.
Obligă pe apelant să achite în solidar intimaților suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat redus.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 22.06.2015.
Președinte, I. E. B. | Judecător, G. C. | |
Grefier, N. E. |
Red/Tehnored.B.I.E.
5ex./29.07.2015
Jud. fond: B. V.
| ← Validare poprire. Decizia nr. 871/2015. Tribunalul IAŞI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 595/2015. Tribunalul IAŞI → |
|---|
