Contestaţie la executare. Decizia nr. 595/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 595/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 13-05-2015 în dosarul nr. 595/2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 13 Mai 2015
Președinte - S. F.
Judecător - O. I.
Judecător - M. C.
Grefier - O. S.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 595/2015
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurentul F. G. L. în contradictoriu cu intimata L. C., având ca obiect contestație la executare rejudecare.
Susținerile intimatei au avut loc în ședința publică din data de 28.04.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 05.05.2015, pentru data de 12.05.2015 și respectiv pentru astăzi, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Prin sentința nr.4834/02.04.2014, Judecătoria Iași a dispus:
Respinge ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatorul F. M. G. L., domiciliat în Tomești, ., județul Iași, în contradictoriu cu intimata L. C., cu domiciliul în Iași, ., ., ., cu privire la somația de plată nr. 339/2012 din data de 23.10.2012, înștiințarea de poprire din 23.10.2012, adresele de poprire nr. 339/2012 din 23.10.2012 și expediate către 28 instituții bancare, adresa către creditorul L. C. din 23.10.2012, adresa către codebitoarea L. (fostă F.) L. din data de 23.10.2012, procesul verbal de stabilire a cheltuielilor suplimentare de executare din 23.10.2012 și adresa privind stabilirea prețului imobilului din data de 23.10.2012, întocmite în dosarul nr. 339/_ al B. D. C. și T. V. B..
Obligă contestatorul F. M. G. L. să plătească intimatei L. C. suma de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 02.04.2014.
Pentru a se pronunța în acest sens, prima instanță a reținut următoarele:
Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 29 octombrie 2012 sub numărul de dosar_, contestatorul F. G.-L. a chemat-o în judecată pe intimata L. C., formulând contestație la executare împotriva executării silite împotriva executării silite a următoarelor titluri executorii ce formează obiectul dosarului de executare silită nr. 339/2012 al Biroului Executorilor Judecătorești Asociați D. C. și T. V. B.: sentința civilă nr. 7798 din 14 mai 2010 pronunțată de Judecătoria Iași; decizia civilă nr. 712 pronunțată în 17 octombrie 2011 de Tribunalul Iași; decizia civilă nr.972 din 18 mai 2012 pronunțată de Curtea de Apel Iași; sentința penală nr. 1324/2012 pronunțată de Judecătoria Iași.
În motivarea contestației la executare, s-a invocat, în esență, împrejurarea că deși debitorul contestator a dorit executarea benevolă a obligațiilor stabilite prin hotărârile judecătorești menționate, nu a putut proceda în acest sens, întrucât obligația de plată a fost stabilită în solidar cu fosta sa soție și contestatorul nu cunoștea întinderea exactă a obligației sale. S-a pretins că debitorul a încercat de mai multe ori să ia legătura cu creditoarea pentru a lămuri aspectele ce țineau de modalitatea de executare a obligației, că întâmplător a aflat că Biroul Executorilor Judecătorești Asociați D. C. și T. V. B. a solicitat încuviințarea executării silite, că luând legătura cu executorul T. V. B. i-a prezentat o adresă și i-a comunicat intenția sa de a achita benevol datoria, care i-ar fi promis că va lua îndată legătura cu el, fapt ce nu s-a întâmplat. S-a mai precizat că debitorul a luat legătura cu un avocat care i-a comunicat că trebuie să achite întreaga datorie, că în așteptarea unui răspuns de la executorul judecătoresc a fost contactat de un angajat al RBS Bank România care i-a comunicat că i-au fost blocate conturile. S-a invocat nulitatea actelor de executare, precum și fictivitatea procesului verbal de situație din 19 septembrie 2012.
În drept, au fost invocate prevederile art. 399 - 404 din Codul de procedură civilă.
În susținerea cererii de chemare în judecată au fost depuse înscrisuri (filele 9-73).
Legal citată, intimata L. C. a formulat întâmpinare, invocând pe cale de excepție tardivitatea formulării contestației, iar, pe fondul cauzei, solicitând respingerea contestației la executare ca neîntemeiată și obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecată. În esență, partea intimată a apreciat că printr-un titlu executoriu atât debitorul contestator, cât și fosta sa soție, au fost obligați către creditoare să plătească o sultă de_ lei, astfel că executarea silită începută împotriva unuia dintre cei doi debitori este legală.
La solicitarea instanței, Biroul Executorilor Judecătorești Asociați D. C. și T. V. B. a depus la dosarul cauzei fotocopii certificate de pe actele dosarului de executare silită nr. 339/2012, în conformitate cu prevederile art. 402 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
În ședința publică din 28 noiembrie 2012, instanța, după ce a pus în dezbaterea orală și contradictorie a părților excepția tardivității formulării contestației la executare, instanța a admis-o exclusiv în privința procesului-verbal de situație și a procesului-verbal privind cheltuielile de executare.
În cadrul cercetării judecătorești s-a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând probele administrate în cauză prin raportare la dispozițiile legale incidente, instanța, prin seintința civilă nr._/12.12.2012 a respins ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatorul F. M. G. L. în contradictoriu cu intimata L. C., cu privire la somația de plată nr. 339/2012 din data de 23.10.2012, înștiințarea de poprire din 23.10.2012, adresele de poprire nr. 339/2012 din 23.10.2012 și expediate către 28 instituții bancare, adresa către creditorul L. C. din 23.10.2012, adresa către codebitoarea L. (fostă F.) L. din data de 23.10.2012, procesul verbal de stabilire a cheltuielilor suplimentare de executare din 23.10.2012 și adresa privind stabilirea prețului imobilului din data de 23.10.2012, întocmite în dosarul nr. 339/_ al B. D. C. și T. V. B., obligând contestatorul și la plata cheltuielilor de judecată.
Prin decizia civilă nr. 2653 pronunțată la data de 13.12.2013, Tribunalul Iași- Secția civilă a admis recursul declarat de contestatorul F. G.-L. împotriva sentinței civile nr._/12.12.2012 a Judecătoriei Iași, sentință pe care a modificat-o în parte, trimițând cauza spre rejudecare Judecătoriei Iași în ceea ce privește contestația împotriva actelor de executare întocmite în dosar nr.339/2012 a B. B. Asociați D. C. și T. V. B. și menținând soluția de respingere a contestației la executare împotriva executării silite însăși formulata de contestatorul F. G.-L. în contradictoriu cu intimata L. C..
În rejudecare, cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 26 februarie 2014 sub nr._ . Ambele părți au formulat concluzii atașate la dosar.
Judecarea cauzei s-a făcut în lipsa părților legal citate, contestatorul solicitând judecarea cauzei și în lipsa sa. În cadrul cercetării judecătorești s-a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri.
Analizând susținerile părților coroborate cu ansamblul probelor administrate în prezenta cauză, instanța reține următoarele:
Din analiza considerentelor reținute în decizia civilă nr. 2653 pronunțată la data de 13.12.2013, instanța reține că Tribunalul Iași - Secția civilă a stabilit foarte clar limitele rejudecării. Astfel în rejudecare instanța este investită cu analiza și aprecierea legalității următoarelor acte de executare: somația de plată nr. 339/2012, întocmită la data de 23.10.2012; adresele de proprie nr. 339/2012, întocmite la data de 23.10.2012 și expediate către 28 de instituții bancare; adresa către creditorul L. C. emisă in data de 23.10.2012; adresa către (co)debitorul L. (fostă F.) L. emisă in data de 23.10.2012; procesul-verbal de stabilire cheltuieli suplimentare de executare întocmit in data de 23.10.2012; adresa întocmită la data de 23.10.2012 privind stabilire preț imobil urmărit.
În fapt, prin patru hotărâri judecătorești - sentința civilă nr. 7798 din 14 mai 2010 pronunțată de Judecătoria Iași; decizia civilă nr. 712 pronunțată în 17 octombrie 2011 de Tribunalul Iași; decizia civilă nr.972 din 18 mai 2012 pronunțată de Curtea de Apel Iași; sentința penală nr. 1324/2012 pronunțată de Judecătoria Iași - F. G.-L. și F. L. au fost obligați în solidar să plătească creditoarei L. C._,84 lei.
În septembrie 2012, L. C. s-a adresat BIROULUI EXECUTORILOR JUDECĂTOREȘTI ASOCIAȚI D. C. și T. V. B., solicitând, în temeiul celor patru hotărâri judecătorești anterior menționate, executarea silită împotriva debitorilor F. G.-L. și F. L., cerere ce a fost înregistrată sub nr. de dosar 339/2012.
Prin încheierea pronunțată în 14 septembrie 2012 în dosarul nr._/245/2012, Judecătoria Iași a încuviințat executarea silită a titlurilor executorii reprezentate de sentința civilă nr. 7798 din 14 mai 2010 pronunțată de Judecătoria Iași; decizia civilă nr. 712 pronunțată în 17 octombrie 2011 de Tribunalul Iași; decizia civilă nr. 972 din 18 mai 2012 pronunțată de Curtea de Apel Iași; sentința penală nr. 1324 din 8 mai 2012 pronunțată de Judecătoria Iași.
În cadrul dosarului de executare nr. 339/2012 al BIROULUI EXECUTORILOR JUDECĂTOREȘTI ASOCIAȚI D. C. și T. V. B., se emite în 19 septembrie 2012 procesul-verbal privind cheltuielile de executare (fila 93), precum și procesul verbal privind cheltuielile de executare, acte de executare față de care contestația la executare a fost tardiv formulată, așa cum a apreciat și instanța de control judiciar.
În ceea ce privește actele de executare întocmite în dosarul de executare nr. 339/2012 al Biroului Executorilor Judecătorești Asociați D. C. și T. V. B., respectiv somația de plată nr. 339/2012 din data de 23.10.2012, înștiințarea de poprire din 23.10.2012, adresele de poprire nr. 339/2012 din 23.10.2012 și expediate către 28 instituții bancare, adresa către creditorul L. C. din 23.10.2012, adresa către codebitoarea L. (fostă F.) L. din data de 23.10.2012, procesul verbal de stabilire a cheltuielilor suplimentare de executare din 23.10.2012 și adresa privind stabilirea prețului imobilului din data de 23.10.2012 instanța constată că acestea au fost întocmite cu respectarea prevederilor legale incidente.
- Somația de plată nr. 339/2012 din data de 23.10.2012.
Verificând somația de executare, instanța reține că aceasta a fost adresată ambilor debitori ai unei obligații stabilite în mod solidar în titlul executoriu. Natura juridică a obligației solidare scutește creditorul de a stabili cât anume revine din obligație fiecărui codebitor, oferindu-i totodată posibilitatea de a executa creanța împotriva oricăruia dintre codebitori, alegerea fiind la latitudinea sa. Pentru a concluziona în acest sens, instanța reține dispozițiile art. 1443 cod civil „Obligația este solidară între debitori atunci când toți sunt obligați la aceeași pretenție, astfel încât fiecare poate să fie ținut separat pentru întreaga obligație, iar executarea acesteia de către unul dintre codebitori îi liberează pe ceilalți față de creditor”, art. și ale art. 1447 Cod civil potrivit căruia „Creditorul poate cere plata oricăruia dintre debitorii solidari, fără ca acesta să îi poată opune beneficiul de diviziune”.
Instanța reține totodată, dispozițiile art. 387 alin. 1 Cod procedură civilă potrivit căruia „În afară de cazurile în care legea prevede altfel, executarea poate începe numai după ce se va comunica debitorului o somație care va cuprinde următoarele: 1. denumirea și sediul organului de executare; 2. data emiterii somației și numărul dosarului de executare;3. numele și domiciliul sau, după caz, denumirea și sediul debitorului; 4. arătarea titlului executoriu anexat în baza căruia urmează să se facă executarea silită; 5. termenul în care cel somat urmează să-și execute de bunăvoie obligația prevăzută în titlul executoriu și arătarea consecințelor nerespectării acesteia; 6. semnătura și stampila organului de executare.”, elemente care se regăsesc în somația nr. 339/2012, întocmită de B. D. C. și T. B..
Așadar somația nr. 339 din data de 23.10.2012 este corect întocmită, înștiințând pe ambii debitori cu privire la cuantumul debitului total datorat – 22.953,84 lei și cheltuieli de judecată.
- înștiințarea de poprire din 23.10.2012. și adresele de poprire nr. 339/2012 din
23.10.2012 și expediate către 28 instituții bancare
Instanța reține că, înființarea popririi la cererea creditoarei până la concurența
întregii sume datorate este legală, caracterul solidar al obligației permițând creditorului să se îndrepte împotriva oricăruia dintre debitorii solidari.
- adresele către creditorul L. C. din 23.10.2012, către codebitoarea
L. (fostă F.) L. și către F. L. din data de 23.10.2012 și adresa întocmită la data de 23.10.2012 privind stabilire preț imobil urmărit.
În fapt, executorul judecătoresc a emis la data de 23.10.2012, adrese către creditoare, dar și către cei doi debitori solidari, invitând părțile la data de 26.10.2012 la sediul B. D. C. și T. V. B., în vederea stabilirii prețului imobilului urmărit, conforma art. 500 alin. 2 Cod procedură civilă. Aceste invitații aveau scopul de a stabili prețul vânzării, fiind acte premergătoare declanșării procedurii de vânzare. Chiar dacă am considera că aceste acte au fost făcute anterior expirării termenului de 15 zile prevăzut de art. 500 alin. 2 Cod procedură civilă, contestatorul trebuie să facă dovada vătămării pe care a suferit-o, fapt care, nu s-a întâmplat, contestația fiind nefondată și sub acest aspect.
- procesul verbal de stabilire a cheltuielilor suplimentare de executare din
23.10.2012
Raportat la apărările contestatorului, dar și la cele reținute anterior, instanța va aprecia că stabilirea cheltuielilor de executare suplimentare este justificată legal, procesul verbal fiind legal și temeinic.
Față de cele ce preced, instanța urmează să respingă contestația la executare formulată de către contestator.
În temeiul art. 274 din Codul de procedură civilă, reținând culpa procesuală a contestatorului în declanșarea și derularea prezentului litigiu, instanța îl va obliga la plata către intimata L. C. a cheltuielilor de judecată. În acest sens, instanța reține că aceste cheltuieli sunt alcătuite exclusiv din onorariu de avocat (1000 lei). În consecință, instanța îl va obliga pe contestator să plătească intimatei 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatorul F. G. L.. În motivarea recursului contestatorul a arătat că prima instanță nu a răspuns criticilor referitoare la conținutul somației în sensul că numele său corect este F. M. G. L. iar domiciliul codebitoarei F. L. este notat incorect ca fiind în Iași precum și la faptul că potrivit procesului verbal de afișare din 19.09.2012 executorul nu a anexat titlurile executorii în baza cărora urma să se facă executarea. Somația de plată are ca dată de întocmire 23.10.2012 și executorul susține că a comunicat-o la 19.09.2012, în fapt somația fiind întocmită la 23.10.2012 și a fost antedatată, nelegalitate care nu poate fi tolerată și impune anularea executării silite.
Adresele de poprire, a arătat de asemenea recurentul, au fost întocmite doar pe numele lui deși creditoarea a solicitat executarea împotriva ambilor co-debitori și, în pofida acestei solicitări executorul a înțeles să declanșeze executarea împotriva recurentului în toate formele de executare iar împotriva co-debitoarei numai în forma urmăririi silite imobiliare, aspecte sub care sentința este insuficient motivată.
Prima instanță are un mod personal de a aprecia cu privire la respectarea dispozițiilor legale privind termenul prohibitiv de 15 zile de la emiterea somației.
Procesul verbal privind cheltuielile suplimentare de executare din 23.10.2012 nu a fost analizat în mod corespunzător cât timp motivarea nu cuprinde contraargumente sustenabile la susținerile contestatorului.
Intimata L. C. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului și obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată. Cu privire la somația de plată și adresele de poprire, în mod corect prima instanță a avut în vedere solidaritatea codebitorilor. În motivele de recurs sunt însă invocate alte aspecte legate de această somație decât cele supuse analizei instanței de fond, care nu atrag nulitatea iar susținerea privind antedatarea somației este nefondată. Adresele de invitare a părților în vederea stabilirii prețului imobilului nu sunt acte de executare propriu zise, efectuate cu încălcarea termenului prohibitiv de 15 zile, și oricum, cum corect a reținut prima instanță, contestatorul nu a probat nici o vătămare în sensul art. 105 alin.2 C.proc.civ. Procesul verbal de cheltuieli de executare suplimentare a fost corect întocmit față de derularea în mod legal a executării silite și nici un motiv intrinsec de nelegalitate a acestui act nu a fost invocat.
În recurs nu au fost administrate probe noi.
Analizând lucrările cauzei, Tribunalul reține următoarele raportat la motivele de recurs:
Somația de plată din 23.10.2012 include, după cum corect a reținut prima instanță, toate mențiunile impuse de art. 387 din codul de procedură civilă de la 1865. În privința erorii referitoare la numele recurentului, în sensul că nu a fost indicat în mod complet prenumele său ( G. L. și nu numai G.), nu intervine nulitatea întrucât, chiar dacă s-ar reține că numele debitorului este o mențiune impusă sub sancțiunea nulității în mod expres, totuși această nulitate rămâne una condiționată de existența unei vătămări în sensul art. 105 alin.2 C.proc.civ ( actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea lor). Or este cert că o asemenea vătămare nu s-a produs în condițiile în care contestatorul a intrat în posesia somației la data de 25.10.2015 când s-a prezentat la sediul executorului judecătoresc, după cum arată el însuși prin cererea depusă în dosarul primei judecăți de primă instanță la 28.11.2012, și nu a avut nici un dubiu cu privire la calitatea sa de destinatar. Cât privește eventuala omisiune de comunicarea a titlurilor executorii împreună cu somația și eventuala eroare privind domiciliul codebitoarei, intervin aceleași considerente referitoare la inexistența unei vătămări și oricum, în privința menționării corecte a domiciliului codebitoarei, dat fiind caracterul solidar al datoriei,legalitatea executării silite împotriva contestatorului nu este condiționată de executarea silită împotriva codebitoarei și legalitatea ei.
Tribunalul reține că într-adevăr există o inadvertență între data întocmirii somației 23.10.2012 și data de comunicare prin afișare la domiciliul contestatorului care, potrivit procesului verbal, este 19.09.2012. Nu rezultă de aici în mod necesar că ar fi fost vorba despre antedatarea vreunei somații și este indubitabil că somația datată 23.10.2015 i-a fost comunicată personal contestatorului la 25.10.2015 la sediul executorului judecătoresc. Potrivit art. 90 alin.1 și C.proc.civ, înmânarea actului de procedură se poate oriunde când destinatarul îl primește personal. Pentru aceste motive Tribunalul reține că nici o cauză de nulitate a executării silite nu poate fi reținută raportat la conținutul și comunicarea somației.
Cu privire la adresele de poprire emise numai cu privire la contestator, după cum s-a arătat, față de caracterul solidar al datoriei, executarea silită împotriva contestatorului în orice formă, în măsura în care aceasta nu a fost exclusă de creditoare, nu este condiționată de executarea silită împotriva codebitoarei și cu atât mai puțin de executarea silită a codebitoarei în aceeași formă.
În privința adreselor de invitare a părților în vederea stabilirii prețului imobilului, Tribunalul apreciază, în acord cu prima instanță că, inclusiv dacă s-ar considera că aceste acte au fost făcute anterior expirării termenului de 15 zile de la primirea somației prevăzut de art. 500 alin. 2 Cod procedură civilă, nu s-a făcut dovada unei vătămări în sensul art.105 alin.2 C.proc.civ în condițiile în care oricum contestatorul n a înțeles să achite debitul în termenul respectiv și nici nu a invocat vreun alt tip de vătămare.
Finalmente, motivarea primei instanțe prin trimitere la considerentele sale precedente în sensul inexistenței vreunei cauze de nulitate a executării este adecvată și justă în condițiile în care, după cum în mod corect a arătat intimata prin întâmpinare, contestatorul nu a invocat nici o cauză de nulitate care să privească acest act de executare privit în mod separat incidentă la momentul întocmirii lui. Cât privește împrejurarea, ivită în cursul judecății recursului împotriva sentinței nr._/12.12.2012, că la 23.10.2013 a intervenit încetarea executării întrucât creditoarea a renunțat la executarea silită și că potrivit art. 371 alin.2 C.proc.civ, cheltuielile de executare nu mai sunt în sarcina debitorului, Tribunalul reține că prima instanță a fost chemată să se pronunțe cu privire la legalitatea actelor de executare față de situația de fapt și de drept de la momentul formulării contestației la executare. Mai mult, renunțarea la executare și textul de lege indicat nu justifică o dispoziție de anulare a procesului verbal menționat cât timp a fost întocmit la 23.10.2012 cu respectarea legii ci la momentul renunțării intervine o modificare în drept cu privire la cheltuielile de executare de care partea interesată se poate prevala în viitor și pentru viitor.
Pentru aceste motive Tribunalul apreciază recursul ca nefundat și în baza art.312 alin.1 C.proc.civ, îl va respinge iar în baza art.274 C.proc.civ va obliga recurentul la plata sumei de 620 lei cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariu de avocat potrivit chitanței nr.1063/09.10.2014.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de contestatorul F. G. L. împotriva sentinței civile nr.4834/02.04.2014 a Judecătoriei Iași, pe care o menține.
Obligă contestatorul F. G. L. să plătească intimatei L. C. suma de 620 lei cheltuieli de judecată în recurs ( onorariu de avocat).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 13.05.2015.
Președinte, S. F. | Judecător, O. I. | Judecător, M. C. |
Grefier, O. S. |
OII 26.10.2015 2ex
Jud. fond M. N.
| ← Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 873/2015.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 655/2015. Tribunalul IAŞI → |
|---|
