Fond funciar. Decizia nr. 208/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 208/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 12-02-2015 în dosarul nr. 208/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 12 Februarie 2015
Președinte - A. M. C.
Judecător - L. H.
Judecător - E.-C. P.
Grefier - F. L. I.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 208/2015
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurent C. L. A . STABILIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE. PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR prin PRIMAR și pe intimat B. E., având ca obiect fond funciar obligația de a face.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 27.01.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 05.02.2015, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 12.02.2015, când:
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr._/20.12.2013 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta B. E. în contradictoriu cu pârâta C. L. de Fond Funciar Valea L.; a fost obligată pârâta la punerea în posesie a reclamantei cu suprafața de 0,30 ha teren pe raza . Hotărârii nr. 1383/17.05.2011 a Comisiei Județene Iași de fond Funciar; a fost obligată pârâta la efectuarea tuturor demersurilor necesare punerii în posesie, întocmirii documentației prealabile și înaintării acesteia către C. Județeană de Fond Funciar, în vederea emiterii titlului de proprietate în favoarea reclamantei; a fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând contravaloare onorariu apărător ales.
In considerentele acestei sentințe s-a reținut că prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 19.08.2011, reclamanta B. E. a chemat în judecată pârâta C. L. de Fond Funciar Valea L. prin Primar, solicitând obligarea acesteia la efectuarea demersurilor necesare punerii sale în posesie cu suprafața de 03,0 ha teren, obligarea la întocmirea procesului verbal de punere în posesie, a planului parcelar și a schiței terenului și înaintarea documentației în vederea emiterii titlului de proprietate de către C. Județeană de Fond Funciar Iași, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii a arătat reclamanta că este moștenitoarea testamentară a defunctului O. V., fapt ce rezultă din certificatul de moștenitor nr.05/11.03.2009 eliberat de B.N.P. I. M. S. și testamentul autentificat la notariatul de Stat Județean Iași sub nr.3758/20.05.1971 . La data de 09.08.2005 reclamanta s-a adresat Primăriei Comunei R. județul Iași cu o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,30 ha teren pe raza comunei R. județ Iași. Întrucât suprafața de 0,30 ha din totalul celor 2,30 ha se află în zona șes Bahlui, Primăria comunei R. a apreciat că terenul de află pe raza comunei Valea L. motiv pentru care a trimis cererea reclamantei la această din urmă unitatea administrativ teritorială spre competentă soluționare. Până în prezent C. L. de Fond Funciar Valea L. nu a soluționat cerere reclamantei. Prin hotărârea nr.4474/11.11.2008 C. Județeană de Fond Funciar Iași a respins cererea reclamantei de reconstituire a dreptului de proprietate asupra suprafeței de 2,30 ha teren însă prin Sentința civilă nr.3906/09.03.2009, definitivă și irevocabilă, s-a admis plângerea reclamantei împotriva acestei hotărâri, care s-a anulat fiind obligată pârâta să reconstituire reclamantei dreptul de proprietate asupra suprafeței de 0,30 ha teren pe raza comunei Valea L. .Prin Hotărârea nr.1383/17.05.2011 C. Județeană de Fond Funciar Iași a validat dreptul de proprietate al reclamantei asupra suprafeței de teren de 03,.0 ha pe raza comunei Valea L. și a dispus înscrierea reclamantei în anexa 3 a acestei comune.În pofida demersurilor efectuate de reclamantă pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile legale.
În drept s-au invocat prevederile Legii nr.18/1991 și ale HG nr.890/2005.
În dovedire s-a solicitat proba cu înscrisuri.
Anexat cererii s-au depus, în copii, la dosarul cauzei: carte identitate, certificat căsătorie, certificat naștere, certificat calitate de moștenitor nr.05/11.03.2009, Hotărârea nr.1383/17.05.2011, adresa nr.3349/31.08.2006, copie testament autentificat sub numărul 3758/1971, cererea de validare a dreptului nr.3013/09.08.2005, Hotărârea nr.38/31.10.2006, adresa nr.4152/03.11.2006, confirmare primire, certificat nr.901/16.02.1993, extras Tablou de impunere a proprietăților agricole, adresa nr.170/12.02.2009, copie fila registru agricol, Sentința civilă nr.3906/09.03.2009 a Judecătoriei Iași, Hotărârea nr.4474/11.11.2008 a Comisiei Județene de Fond Funciar Iași, adresa nr.3935/02.08.2011, cerere de punere în posesie înregistrată sub numărul 3935/01.07.2011, 2384/13.04.2010, cerere de punere în posesie nr.2384/13.04.2010, cerere de întocmire a documentației aferentă validării dreptului de proprietate nr.19/22.03.2011 (f.12-47 dosar).
Pârâta C. L. de Fond Funciar a formulat întâmpinare (f.75 dosar) invocând lipsa de calitate procesual pasivă a Primarului Comunei Valea L. iar pe fondul cauzei s-au învederat următoarele:Pârâta nu cunoaște motivele pe care se sprijină sentința civilă nr.3906 deoarece reclamanta nu s-a judecat în contradictoriu cu C. L. de Fond Funciar Valea L., această comună luând ființă în anul 2004. Întrucât P. -Iași nu intră în raza de competență a comunei Valea L. pârâta a arătat că nu poate fi de acord cu validarea Comisiei Județene de Fond Funciar și obligarea la punerea în posesie pentru un teren ce nu se află în raza administrativ teritorială a acesteia. S-a solicitat respingerea acțiunii.
Nu s-au solicitat probe.
Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare (fila 78 dosar) solicitând respingerea excepției invocată ca neîntemeiată, în raport de dispozițiile art. 52/2 din Legea nr.18/1991, art.2/1/a din HG nr.890/2005 și respingerea apărărilor pârâtei ca lipsite de relevanță întrucât hotărârea nr.1383/17.05.2011 a fost comunicată acesteia nefiind contestată de aceasta.
Prin încheierea de ședință din data de 17.04.2012 instanța a respins excepția lipsei calității procesual pasive invocată în ceea ce îl privește pe Primarul Comunei Valea L. (fila 92 dosar).
La termenul din data de 22.04.2012 instanța a dispus în temeiul art.244/1/1 C. suspendarea cauzei până la soluționarea definitivă a cauzei nr._ .
Cauza a fost repusă pe rol la data de 17.12.2013, termen la care instanța a luat act de soluționarea irevocabilă a cauzei ce a determinat suspendarea judecății, a încuviințat părților proba cu înscrisuri și a reținut cauza în pronunțare.
Analizând în mod coroborat actele și lucrările cauzei civile de față și susținerile părților instanța a reținut următoarele:
În fapt, prin Sentința civilă nr.3906/09.03.2009 a Judecătoriei Iași, definitivă și irevocabilă, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantă fiind obligată pârâta C. Județeană de Fond Funciar Iași să reconstituire în natură reclamantei dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,30 ha teren situat pe raza comunei Valea L. și să emită titlul de proprietate (fila 74 ds).
Prin hotârărea nr.1383/17.05.2011 a Comisiei Județene de Fond Funciar Iași s-a luat act de sentința civilă anterior menționată și a fost admisă cererea reclamantei privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 0,30 ha teren. S-a dispus prin aceeași hotărâre inscrierea reclamantei în anexa 3 a comunei Valea L. .Potrivit art.3 și 4 din această hotărâre prevederile acesteia urmau a fi aduse la îndeplinire de C. L. de Fond Funciar Iași și OCPI Iași iar copii de pe hotărâre urmau a fi comunicate acestor autorități.
La data de 19.04.2010, 22.03.2011, 30.06.2011 și reclamanta a formulat cereri repetate de punere în posesie și întocmire a documentației aferentă eliberării titlului de proprietate înregistrate la Primăria Comunei Valea L. sub numerele 2384/10.04.2010 (f.41 ds), 3935/01.07.2011 (f.37 dosar) și 1890/28.03.2011 (f.44 dosar).
Prin Sentința civilă_/03.10.2012 a Judecătoriei Iași, irevocabilă prin Decizia civilă nr.747/27.03.2013 a Tribunalului Iași, acțiunea promovată de pârâta C. L. de Fond Funciar Valea L. în vedere anulării Hotărârii nr.1383/17.05.2011 emisă de C. Județeană de Fond Funciar Iași a fost respinsă ca neîntemeiată.
În drept, potrivit dispozițiilor art.27 alineatele 1-2 din Legea nr.18/1991 obligația de punere în posesie a persoanelor îndreptățite precum și obligația de a înainta documentația către Comisa județeană de fond funciar în vederea eliberării titlului de proprietate revine comisiei locale de fond funciar .
De asemenea, potrivit art.5 lit.i) din H.G. nr.890/2005 „ Comisiile comunale, orășenești sau municipale au următoarele atribuții principale: (…) i) pun in posesie, prin delimitare in teren, persoanele îndreptățite sa primească terenul, completează fisele de punere in posesie a acestora, după validarea de către comisia județeană a propunerilor făcute, și le înmânează titlurile de proprietate, potrivit competentelor ce le revin” .
Potrivit art.64 alin.1-2 din Legea nr.18/1991 „În cazul în care comisia locală refuză înmânarea titlului de proprietate sau punerea efectivă în posesie persoana nemulțumită poate face plângere la instanța în a cărei rază teritorială este situat terenul. „
În cauza de față instanța a remarcat faptul că dreptul de proprietate asupra suprafeței de teren de 0,30 ha și îndreptățirea reclamantei la a primi în natură această suprafață de teren pe raza comunei Valea L. au fost recunoscute încă din anul 2009 prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, respectiv Sentința civilă nr.3906/09.03.2009 a Judecătoriei Iași.
În baza acestei sentințe s-a emis de către C. Județeană de Fond Funciar Iași Hotărârea nr.1383/17.05.2011 prin care s-a dispus înscrierea reclamantei în anexa 3 a comunei Valea L., hotărârea fiind comunicată Comisiei Locale de Fond Funciar Valea L. și urmând a fi adusă la îndeplinire de către aceasta.
În baza acestor soluții reclamanta s-a adresat pârâtei cu trei cereri de punere în posesie și întocmire documentație în vedere eliberării titlului de proprietate, fără succes însă.
Pârâta nu a oferit nici o justificare legitimă a faptului că nu înțeles să ducă la îndeplinire operațiunile administrative subsecvente validării dreptului de proprietate în beneficiul reclamantei, de natură să asigure finalizarea procedurii.
Nerecunoașterea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile pentru motivul că aceasta nu a fost pronunțată în contradictoriu cu pârâta nu poate constituit un argument valabil pentru pasivitatea pârâtei. Astfel cum s-a reținut și prin Sentința civilă nr._/03.10.2012 a Judecătoriei Iași, irevocabilă prin Decizia civilă nr.747/27.03.2013 a Tribunalului Iași, obligația pârâtei în calitate de autoritate administrativă cu atribuții în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate era aceea de a se conform celor stabilite prin hotărârea judecătorească mai ales în condițiile în care în aplicarea acestei hotărâri s-a pronunțat de către comisia superioară de fond funciar o hotărâre care a fost adresată direct acesteia în vedere ducerii la îndeplinire.
Concluzionând, instanța a reținut temeinicia cererii reclamantei de obligare a pârâtei C. L. de Fond Funciar prin cel care o reprezintă, Primarul Comunei Vala L. la punerea în posesie a reclamantei pentru suprafața de 0,30 ha teren pe raza comunei Valea L., la întocmirea documentației prealabile necesară pentru emiterea titlului de proprietate și la înaintarea ei către Comisiei Județene de Fond Funciar Iași în vederea eliberării titlului de proprietate, astfel incât reclamanta să se poată bucura de plenitudinea dreptului recunoscut.
Văzând și disp.art.274 cod procedură civilă și reținând culpa procesuală a pârâtei în îndeplinire obligațiilor sale și implicit în declanșarea prezentului litigiu instanța o va obliga la plata cheltuielilor de judecată dovedite de reclamantă, în cuantum de 1000 lei reprezentând onorariu apărător ales conform chitanței depusă al fila 82 dosar.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal, pârâta C. L. Valea L. de Stabilire a Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.În acest sens, recurenta a susținut că din susținerile reclamantei reiese faptul că aceasta, în calitate de moștenitoare testamentară a defunctului O. V., s-a adresat, la data de 09.08.2005, Primăriei ., cu o cerere în vederea reconstituirii dreptului de proprietate asupra suprafeței de 2,30 ha teren pe raza comunei R., jud. Iași. Prin hotărârea nr. 4474/11.11.2008, C. Județeană de fond funciar a respins cererea reclamantei de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,30 ha teren împotriva hotărârii Comisiei Județene reclamanta B. E. a formulat plângere, în contradictoriu cu C. Județeană de Fond Funciar Iași și C. L. de fond funciar R.. Plângerea împotriva hotărârii sus menționate a fost soluționată definitiv și irevocabil prin sentința civilă nr. 3906/09.03.2009, prin care instanța a admis cererea reclamantei și a dispus anularea hotărârii Comisiei Județene „fiind obligată pârâta să reconstituie reclamantei dreptul de proprietate asupra suprafeței de 0,30 ha teren pe raza comunei Valea L.”. Recurenta solicită să se observe că așa, cum a precizat și la instanța de fond, părțile în dosarul ce a avut ca obiect plângerea împotriva hotărârii Comisiei Județene de fond funciar Iași au fost pe de o parte reclamanta – intimată B. E., în calitate de reclamant în respectivul dosar și, pe de altă parte C. Județeană de fond funciar Iași și C. L. de fond funciar R., în calitate de pârâte. Or, în situația dată, C. L. de Fond Funciar Valea L. nu a avut calitate procesuală pasivă în dosarul ce a avut ca obiect plângerea împotriva hotărârii nr. 4474/11.11.2008 a Comisiei Județene de fond funciar. Pe cale de consecință, a solicitat instanței să aibă în vedere faptul că hotărârea judecătorească pronunțată este obligatorie și produce efecte numai între părți și succesorii lor, aceasta însemnând că prin hotărâre se nasc sau se sting drepturi sau obligații numai față de părți și succesorii lor. Nu mai puțin adevărat este faptul că hotărârea este opozabilă oricărei terțe persoane, însă aceasta nu în sensul că prin actul jurisdicțional al instanței iau naștere sau se sting drepturi sau obligații și față de terți, ci în sensul că aceștia sunt ținuți să respecte cele statuate prin hotărâre. Tocmai din acest motiv hotărârea nu este obligatorie și față de terți, ci le este doar opozabilă acestora. Or, în condițiile date, ținând cont de faptul că în dosarul precizat C. L. de fond funciar Valea L. nu a avut calitate procesuală pasivă, având în vedere faptul că sentința civilă nr. 3906/09.03.2009 reprezintă punctul de plecare al acestei situații conflictuale, fiind actul prin care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate ce face obiectul prezentului dosar, fără ca, în fapt, C. L. V. L. să aibă posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în raport de situația de fapt, luând în considerare faptul că prin sentința civilă 3906/09.03.2009, în sarcina Comisiei Locale Valea L., în calitatea sa de terț față de această sentință, a luat naștere o obligație de reconstituire a dreptului de proprietate, fapt ce contravine dispozițiilor referitoare la efectele hotărârii judecătorești, consideră că în mod greșit instanța a admis cererea reclamantei pronunțând în acest sens Sentința civilă nr._/20.12.2013, care a avut la bază inclusiv Sentința civilă nr. 3906/09.03.2008, criticată anterior. Mai mult decât atât, solicită a se avea în vedere că suprafața de teren de 0,30 ha ce face obiectul prezentei cauze și care, deopotrivă, a fost reconstituit reclamantei prin sentința civilă nr. 3906/09.03.2014, nu face parte integrantă din raza administrativ teritorială a comunei Valea L.: Învederează totodată, faptul că, în fapt, . luat ființă în baza Legii 84/07.04.2004 prin reorganizarea comunei R.. Prin urmare, consideră că în mod greșit instanța de judecată a admis cererea reclamantei și a dispus punerea în posesie și efectuarea tuturor demersurilor de către C. L. de Fond Funciar Valea L. în vederea întocmirii documentației prealabile și înaintarea acesteia către C. Județeană de fond funciar pentru emiterea titlului de proprietate având în vedere faptul că această suprafață de teren nu se află pe raza administrativ teritorială a comunei Valea L.. Având în vedere considerentele expuse anterior, a solicitat admiterea recursului împotriva sentinței civile nr._/20.12.2013 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._ .
Prin întâmpinarea formulată, intimata B. E. a solicitat respingerea recursului . În motivarea acestei poziții procesuale, intimata a arătat relativ la criticile recurentei în sensul că aceasta nu a avut calitate procesuala pasivă în cauza civilă nr._/245/2008 în care a fost pronunțată sentința civilă nr. 3906 din 09 03 2009 definitivă și irevocabilă care stă la baza emiterii de către C. Județeană Iași de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a Hotărârii nr. 1383 din 17.05.2011, că acestea sunt nefondate și nu pot face obiectul analizei instanței de recurs dat fiind că obiectul prezentei cauze este obligație de a face, respectiv obligația de punere în posesie a persoanelor îndreptățite. Dreptul de proprietate al intimatei B. E. cu privire la suprafața de 0,30 ha teren pe raza comunei Valea L. a fost recunoscut încă din anul 2009 prin sentința civilă nr. 3906 din 09 03 2009 pronunțată de Judecătoria lași, definitivă și irevocabilă. În baza sentinței civile nr. 3906 din 09 03.2009, C. Județeană Iași de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor emite Hotărârea nr. 1383 din 17.05.2011 și dispune înscrierea intimatei B. E. în anexa 3 a comunei Valea L., hotărârea fiind comunicată recurentei C. L. a Comunei Valea L. de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, care în măsura în care nu ar fi fost de acord cu cele dispuse de C. Județeană Iași, avea posibilitatea de a o contesta în termen legal, ceea ce nu a făcut, tacit achiesând la cele dispuse de C. Județeană Iași de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor. In mod corect reține instanța de fond în considerentele sentinței recurate că nerecunoașterea de către recurentă a celor dispuse într-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă cu motivarea că nu a fost pronunțată in contradictoriu cu aceasta, nu poate constitui un argument valabil pentru pasivitatea recurentei. Mai mult, apărările recurentei referitoare la inopozabilitatea față de aceasta a celor dispuse în cadrul sentinței civile nr. 3906 din 09.03 2009, au fost invocate și în cadrul dosarului civil nr._ având ca obiect constatare nulitate absolută hotărâre nr. 1383 2011, acțiune formulată de Primarul comunei Valea L., județul Iași în contradictoriu cu intimata B. E., acțiune respinsă potrivit sentinței civile nr_ din 03.10.2013 pronunțată de Judecătoria lași, irevocabilă prin decizia civilă nr. 747 din 27 03.2013 pronunțată de Tribunalul Iași. Instanța de judecată, în cadrul dosarului civil nr._, a stabilit cu putere de lucru judecat că inexistența recurentei in calitate de parte în cadrul dosarului civil nr._ 245 2008 in cadrul căruia s-a pronunțat sentința civilă nr. 3906 din 09.03.2009, nu este de natură a conduce spre concluzia nulității hotărârii de punere în aplicare a sentinței civile nr. 3906din 09.03.2009. Obligația recurentei Comisiei Locale a Comunei Valea L. de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de punere în posesie a intimatei B. E. cu suprafața de 0,30 ha teren pe raza comunei Valea L. rezultă din cuprinsul hotărârii nr. 1383 din 17 05 2011 emisă de C. Județeană Iași de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, hotărâre care a fost adresată recurentei în vederea ducerii la îndeplinire. Potrivit dispozițiilor art 27 alin.1 și alin.2 din Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, rezultă clar că obligația de punere în posesie a persoanelor îndreptățite, precum și obligația de a înainta documentația către C. Județeană de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor în vederea eliberării titlului de proprietate, revine comisiei locale de fond funciar. Conform înscrisurilor depuse la dosarul cauzei de către intimată, rezultă cu certitudine că intimata s-a adresat recurentei în nenumărate rânduri cu cereri de punere în posesie cu suprafața de 0,30 ha teren pe raza comunei Valea L. și de întocmire a documentației aferentă emiterii titlului de proprietate pentru suprafața de 0,30 ha teren pe raza comunei Valea L., cereri înregistrate la Primăria comunei Valea L. sub nr. 2384 din 19 04,2010, 1890 din 28.03.2011, 3935 din 01.07.2011.Or, în condițiile în care recurenta a refuzat de fiecare dată să dea curs solicitărilor intimatei B. E., a înțeles să uzeze de prevederile art. 64 din Legea nr. 18 1991 a fondului funciar care stabilesc că în cazul în care comisia locală refuză înmânarea titlului de proprietate sau punerea efectiv în posesie, persoana nemulțumită poate face plângere la instanța în a cărei rază teritorială este situat terenul și am promovat prezenta cerere de chemare în judecată.
În concluzie, având în vedere cele sus menționate, apreciază că soluția pronunțată de Judecătoria Iași în prezenta cauză este legală și temeinică și, prin urmare, se impune respingerea recursului promovat de recurenta C. L. a Comunei Valea L. de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, ca fiind nefondat.
In drept, invocă prevederile art. 308, art.312 cod procedură civilă aplicabil în cauză, art. 27 alin I și alin 2, art 51, art.53, art. 64 din Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, art. 5 lit. i din H G nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituirea, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor.
În această fază procesuală nu au fost administrate probe.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, prin prisma motivelor invocate dar și din oficiu raportat la prevederile art. 304 in d. 1 Cod proc. Civilă, tribunalul constată neîntemeiat recursul formulat.
Instanța de fond a făcut o corectă evaluare a probatoriului administrat în cauză, stabilind în mod corect situația de fapt astfel încât aceasta nu se mai impune a fi redată în considerentele prezentei decizii de către instanța de control judiciar, ea nefăcând de altfel, obiectul criticilor recurentei. Tribunalul notează că recurenta chiar dacă nu a fost parte în litigiul ce a format obiectul dosarului_/245/2008 finalizat prin sentința civilă nr. 3906/09.03.2009 pronunțată de Judecătoria Iași, are în mod neechivoc obligația de punere în posesie a reclamantei pe administrativ Valea L., potrivit hotărârii nr. 1383/17 mai 2011 emisă de C. Județeană Iași pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor. Contrar susținerilor recurentei, reclamanta a probat faptul că, anterior colectivizării, autorul ei, O. V. figura în arhiva Pretirii Plășii Copou cu suprafața de 0,30 ha în Valea L., aspect ce rezultă din certificatul nr. 901/16.02.1993 eliberat de Direcția Generală a Arhivelor Statului Iași.
Susținerile pârâtei-apelante în sensul că fosta proprietate a autorului reclamantei nu s-ar fi aflat pe administrativul Valea L. nu pot fi primite iar ceea ce are relevanță în cauză este, așa cum s-a arătat, faptul că reclamanta este beneficiara unei hotărâri emisă de C. Județeană Iași de Fond Funciar prin care i se recunoaște îndreptățirea la reconstituire pe raza . în raport de care tribunalul notează că nu există niciun un fundament legal care să o absolve pe recurentă de îndeplinirea atribuțiilor ce-i revin în procedura reglementată de legile fondului funciar.
Art. 1 din Protocolul nr. 1 prevede următoarele:
"Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
Dispozițiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții, sau a amenzilor."
În ce privește noțiunea de „bunuri”, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că poate acoperi atât „bunurile actuale” cât și valorile patrimoniale, inclusiv creanțele, în baza cărora un reclamant poate pretinde să aibă cel puțin o „speranță legitimă” de a obține folosința efectivă a unui drept de proprietate (Kopecky împotriva Slovaciei [GC], nr._/98, paragraful 35, 28 septembrie 2004).
În speță, așa cum s-a menționat, prin hotărârea judecătorească pronunțată în dosarul nr._/245/2008 dar și prin hotărârea emisă de C. Județeană Iași de Fond Funciar, s-a recunoscut îndreptățirea reclamantei la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,30 ha teren pe raza . încât reclamanta beneficiază de o „speranță legitimă” de punere efectivă în posesie și de emitere a titlului de proprietate pe suprafața de teren reconstituită. Prin nerespectarea de către comisia locală de fond funciar a obligației de a o pune în posesie pe reclamantă, aceasta a suferit o ingerință în exercitarea dreptului la respectarea bunurilor sale, fiind aplicabile în speță garanțiile art. 1 din Protocolul nr. 1, Convenția având drept scop protejarea drepturilor neteoretice sau iluzorii ci concrete și efective (Artico împotriva Italiei, Hotărârea din 13 mai 1980, . nr. 37, pag. 16, paragraful 33 ;a se vedea în acest sens și Cauza C. P. împotriva României, Hotărârea din 30 septembrie 2008, paragrafele 31 și 36 ).
Potrivit art. 5 lit. „i” din H.G. nr. 890/2005, punerea în posesie este o atribuție exclusivă a comisiei locale și nu există nici o împrejurare care să o poată exonera de această obligație legală .
În considerarea celor expuse, tribunalul constată că nu pot fi primite criticile aduse de recurentă sentinței primei instanțe astfel că va respinge recursul formulat iar în baza art. 312 alin.1 Cod proced. civilă va menține sentința atacată.
În temeiul art.274 Cod procedură civilă, va obliga recurenta să plătească intimatei B. E. suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată ( onorariu de avocat conform chitanței ).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta C. L. Valea L. de Stabilire a Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor împotriva sentinței civile nr._/20.12.2013 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._ , sentință pe care o menține.
Obligă recurenta să plătească intimatei B. E. suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă
Pronunțată în ședință publică astăzi, 12.02. 2015
Președinte, A. M. C. | Judecător, L. H. | Judecător, E.-C. P. |
Grefier, F. L. I. |
Red.CAM
Dact.OLG
2 ex./09.09.2015
Jud. fond D. C. E.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 134/2015. Tribunalul IAŞI | Fond funciar. Decizia nr. 131/2015. Tribunalul IAŞI → |
|---|
