Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 540/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 540/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 28-04-2015 în dosarul nr. 540/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 28 Aprilie 2015
Președinte - O. I.
Judecător - P. T.
Judecător - M. A.
Grefier - F. L. I.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 540/2015
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurent S. N. și pe intimat S. C. M., având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial disjungere.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 06.04.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 14.04.2015, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 21.04.2015, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 28.04.2015, când:
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 9916 din 22.07.2014, Judecătoria Iași a hotărât următoarele:
Admite cererea de partaj formulata de reclamanta S. C. M., cu domiciliul procedural ales la Cabinet avocat A. G., din Iași, ., nr. 35, jud. Iași, in contradictoriu cu paratul S. N., cu domiciliul ales în Iași, ., ., ., jud. Iași.
Admite in parte cererea reconventionala formulata de paratul-reclamant S. N. in contradictoriu cu reclamanta-parata S. C. M..
Mentine dispozitiile incheierii de admitere in principiu pronuntata la data de 24.09.2013.
Constata ca valoarea bunurilor ce compun masa partajabila este urmatoarea:
1. AUTOTURISM RENAULT CLIO 3 1.5 DCI-21 930 lei
2. BUNURI MOBILE
SUFRAGERIE
- MOBILA X-TEND-420 lei
- CANAPEA COLTAR-616,50 lei
- PERDEA M.-200 lei
- AER CONDIȚIONAT-506 lei
- COVOR -20 lei
- TELEVIZOR-120 lei
- LUSTRA -30 lei
- MASA EXTENSIBILA CU SCAUNE -70 lei
- RADIOCASETOFON CU CD -30 lei
DORMITOR M.
- MOBILA DORMITOR PROTI -350 lei
- SALTEA -0 lei
- TELEVIZOR-175 lei
- PERDEA-15 lei
- COVOR -10 lei
- APLICE -12 lei
DORMITOR M.
- MOBILA DORMITOR PROTI-375 lei
- DULAP CU 2 USI-134 lei
- CANAPEA 1 PERSOANA PROTI -107 lei
- CALCULATOR -337 lei
- MULTIFUNCȚIONALA -260 lei
- COVOR OVAL -30 lei
- FOTOLII 2 BC-0 lei
- PERDEA -200 lei
- ASPIRATOR -0 lei
BUCĂTĂRIE
-MOBILA BUCĂTĂRIE 170 lei
-COMBINA FRIGORIFICA 240 lei
-MAȘINA DE SPĂLAT-190 lei
-C. CU MICROUNDE-44,5 lei
-STIMER -90 lei
-ROBOT BUCĂTĂRIE-100 lei
-ARAGAZ-22,50 lei
-JALUZELE VERTICALE-60 lei
-HOTA-5,35 lei
B.
- CENTRALA TERMICA-0 lei
- DULAPURI B. 2BC-20 lei
SET B. 2 BC -140 lei
DEPENDINȚE
- MAȘINA GĂURIT BOSH-75 lei
- ADAPTOR MAȘINA GĂURIT-75 lei
- TRUSA SUDURA -140 lei
- SET 3 SCULE ELECTRICE-128 lei
- GWS 850-170 lei
- FAI-90 lei
Valoarea totala a masei partajabile este de 27 709 lei
Constata in favoarea paratului un drept de creanta in cota de 35% din valoarea imbunatatirilor aduse imobilului proprietatea paratei in valoare de 701,064 lei
Dispune iesirea din indiviziune.
Atribuie reclamantei-parate bunurile mobile cu exceptia celor din sectiunea “dependinte”.
Atribuie paratului-reclamant bunurile mobile din sectiunea “dependinte” precum si autoturismul marca Renault Clio.
Obliga paratul-reclamant la plata catre reclamanta-parata a sumei de 12 909,85 lei cu titlu de sulta
Obliga reclamanta-parata la plata catre paratul-reclamant a sumei de 701,064 lei contravaloarea dreptului de creanta.
Compenseaza in totalitate cheltuielile de judecata.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a n reținut următoarele:
Prin încheierea de admitere in principiu din 24.09.2013, astfel cum a fost indreptata prin incheiere de sedinta din 26.11.2013, instanta a admis in principiu cererea de partaj formulata de reclamanta S. C. M. in contradictoriu cu paratul S. N.; a admis in parte, in principiu cererea reconventionala formulata de paratul-reclamant S. N. in contradictoriu cu reclamanta-parata S. C. M.; a constatat ca partile au dobandit in cote de 65% reclamanta si 35% paratul urmatoarele bunuri mobile: 1. AUTOTURISM RENAULT CLIO 3 1.5 DCI; 2. SUFRAGERIE - MOBILA X-TEND; - CANAPEA COLTAR;- PERDEA M.; - AER CONDIȚIONAT;- COVOR;-TELEVIZOR;- LUSTRA;- MASA EXTENSIBILA CU SCAUNE;- RADIOCASETOFON CU CD; 3. DORMITOR M.- MOBILA DORMITOR PROTI; - SALTEA; - TELEVIZOR; - PERDEA; - COVOR ;- APLICE ; 4. DORMITOR M.- MOBILA DORMITOR PROTI ; - DULAP CU 2 USI; - CANAPEA 1 PERSOANA PROTI ; - CALCULATOR ; - MULTIFUNCȚIONALA ; - COVOR OVAL; - FOTOLII 2 BC; - PERDEA ; - ASPIRATOR; 5. BUCĂTĂRIE B. SI DEPENDINȚE -MOBILA BUCĂTĂRIE; -COMBINA FRIGORIFICA ; -MAȘINA DE SPĂLAT ; -C. CU MICROUNDE; -STIMER; -ROBOT BUCĂTĂRIE; -ARAGAZ; -JALUZELE VERTICALE; -HOTA; 6. B. SI DEPENDINȚE - CENTRALA TERMICA; - DULAPURI B. 2BC; SET B. 2 BC ; 7. DEPENDINȚE- MAȘINA GĂURIT BOSH; - ADAPTOR MAȘINA GĂURIT; - TRUSA SUDURA ; - SET 3 SCULE ELECTRICE; - GWS 850; - FAI; a constatat in favoarea paratului un drept de creanta in cota de 35% din valoarea imbunatatirilor aduse imobilului proprietatea paratei si a respins cererea paratului de includere in masa partajabila a locului de veci din cimitirul “P. si P.”.
In motivare instanta a retinut ca, in temeiul prezumției relative de comunitate instituite de către legiuitor la art 357 al 2 Noul Cod Civil, oricare bun dobândit in timpul căsătoriei de oricare dintre soți, se consideră comun, câtă vreme nu se face dovada că este propriu, respectiv că se incadrează într-una din categoriile prevăzute de art.340 Noul Cod Civil.
Din probele administrate in cauza, inscrisuri si interogatorii a rezultat ca, au fost dobandite in timpul casatoriei si ca atare sunt bunuri comune, bunurile in privinta carora ambele parti au cazut de acord in ceea ce priveste existenta acestora, respectiv un autoturism marca Renault Clio 3 1,5 DCI inmatriculat la data de 19.05.2008 cu nr._ pe numele reclamantei (fila 67) si care in prezent se afla in posesia paratului (fila 66) precum si urmatoarele bunuri comune: SUFRAGERIE- MOBILA X-TEND; CANAPEA COLTAR;- PERDEA M.; AER CONDIȚIONAT; COVOR; TELEVIZOR; LUSTRA; MASA EXTENSIBILA CU SCAUNE; RADIOCASETOFON CU CD ; DORMITOR M.- MOBILA DORMITOR PROTI; SALTEA; TELEVIZOR; PERDEA; COVOR; APLICE; DORMITOR M.- MOBILA DORMITOR PROTI; DULAP CU 2 USI; CANAPEA 1 PERSOANA PROTI; CALCULATOR; MULTIFUNCȚIONALA; COVOR OVAL; FOTOLII 2 BC; PERDEA; ASPIRATOR; BUCĂTĂRIE B. SI DEPENDINȚE-MOBILA BUCĂTĂRIE; COMBINA FRIGORIFICA; MAȘINA DE SPĂLAT; C. CU MICROUNDE; STIMER; ROBOT BUCĂTĂRIE; ARAGAZ; JALUZELE VERTICALE HOTA; B. SI DEPENDINȚE; CENTRALA TERMICA; DULAPURI B. 2BC; SET B. 2 BC.
Cat priveste cererea reclamantei de includere in masa partajabila a bunurilor mentionate la sectiunea DEPENDINTE si asupra carora a existat contestatia paratului cu privire la calitatea de bun comun, instanta a retinut ca desi paratul a afirmat ca ele reprezinta bunuri proprii dat fiind ca sunt de uz personal si profesional, nu a fost dovedita in cauza conditia ca ele sa fie destinate acestui uz.
Faptul ca paratul, ocazional, a prestat si in afara serviciului, diferite lucrari de instalatii, in care foloseste aceste bunuri, nu le transfera automat calitatea de bun propriu, asa cum s-ar intampla daca aceste bunuri ar fi destinate exclusiv profesiei din care se intretine paratul, ci, asa cum personal a precizat, el realizeaza venituri suplimentare, fiind o activitate desfasurata dupa serviciu. In plus, destinatia acestor bunuri este de uz general, atat bormasina, cat si faiul si celelalte unelte nefiind dedicate prestarii activitatii de inginer electrician, putand fi folosite in orice gospodarie, iar pentru toate aceste motive instanta a constatat ca ele au caracter de bun comun, fiind dobandite in timpul casatoriei, de ambii soti.
Cu privire la dreptul de creanta al sotului parat, acesta a aratat ca in timpul casatoriei au fost realizate mai multe imbunatatiri la apartamentul proprietate personala a sotiei reclamante, astfel cum aceasta a recunoscut la interogatoriu (raspunsurile la intrebarile 6, 7, 8), fapt pentru care instanta a recunoscut acestuia un drept de creanta asupra acestor imbunatatiri, in aceeasi cota de contributie ca si la dobandirea masei bunurilor comune, dat fiind ca in cauza nu s-a dovedit ca imbunatatirile ar fi fost efectuate din banii proprii ai paratului, ci din bugetul comun al partilor. Cat priveste dreptul de creanta asupra sumelor achitate la Amway de catre parat, in cauza nu exista nici o dovada a acestor plati, si, in orice caz, nu din veniturile proprii ale paratului. Aceeasi situatie exista si in ceea ce priveste suma de bani primita ca dar de nunta, in cauza neexistand nici o dovada ca a existat o suma, care este aceasta si care a fost destinatatia acesteia. Pentru toate aceste motive, instanta a recunoscut paratului un drept de creanta reprezentand valoarea imbunatatirilor aduse imobilului proprietatea paratei, in cota de contributie ce a fost analizata in continuare.
In ceea ce priveste cererea de partajare a locului de veci din cimitirul „P. si P.”, raportat la obiectul partajului, respectiv dreptul de concesiune (fila 90), instanta a respins-o ca neintemeiata avand in vedere ca potrivit anexei la Legea nr.213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, la capitolul III, pct. 10, se prevede faptul ca cimitirele, deci implicit si locurile de inmormantare, fac parte din domeniul public al unitatilor administrativ-teritoriale pe raza carora se afla. Locurile de inmormantare sunt proprietate de stat si se concesioneaza prin acte administrative. Pe calea actului administrativ de concesiune, titularul dobandeste un drept real de folosinta asupra locului de inmormantare pe durata concesiunii. Acest drept real de folosinta face parte din activul patrimoniului persoanei titulare a concesiunii si nu poate trece in alt patrimoniu decat prin unul din modurile in care se pot dobandi astfel de drepturi. In acest sens sunt si dispozitiile art. 9 din Regulamentul tip pentru administrarea cimitirelor si crematoriilor localitatilor, conform caruia unei persoane i se poate atribui in folosinta, pe durata de 25 de ani, numai un singur loc de inhumare. In acest loc vor putea fi inhumati titularii dreptului de folosinta, sotii acestora, precum si ascendentii si descendentii lor.
Concluzionand asupra masei bunurilor comune dobandite de soti in timpul casatoriei, instanta a retinut ca pe langa bunurile initial retinute si asupra carora nu au fost contestatii, in masa partajabila intra si bunurile din sectiunea dependinte, dreptul de creanta al sotului parat asupa imobilului proprietatea reclamantei, si va respinge cererea de includere in masa a locului de veci din cimitirul „P. si P.”.
De asemenea, părțile au purtat discutii si asupra cotei de contribuție la dobândirea bunurilor, cu privire la care instanța a apreciat că probatoriul administrat în cauză înlătură prezumția contribuției egale a soților la dobândirea bunurilor comune si la susținerea sarcinilor căsătoriei, prezumție prevăzută la art. 357 al. 2 din Noul Cod Civil.
Temeiul juridic al comunității de bunuri îl constituie nu numai existența căsătoriei, ci și participarea fiecăruia dintre soți prin munca sau prin mijloacele sale la dobândirea și conservarea bunurilor comune, stabilindu-se cota parte ce revine fiecăruia dintre soți funcție de contribuția la dobândirea si conservarea bunurilor comune, soluție ce se impune pentru a nu se ajunge la soluții inechitabile.
Pentru a determina cota de contribuție a soților urmează a se lua în considerare atât efortul financiar și material al soților pe întreaga durată a căsătoriei cât și toate obligațiile de natura căsătoriei in virtutea principiului unicității cotei de contributie. Masa de bunuri comune este afectată întâmpinării sarcinilor comune ce revin soților in cadrul căsătoriei. Reglementarea raporturilor patrimoniale dintre soți rezidă din comunitatea de interese ale soților în cadrul căsătoriei, raporturile patrimoniale dintre soți fiind o consecință a relațiilor lor personale și nu invers.
Instanța a retinut că ambele parti au realizat, reclamanta din anul 1987 iar paratul din 1989 activitate remunerata, reclamanta realizand venituri substantial mai mari decat paratul, astfel cum rezultă din copia carnetului de muncă.
Desi paratul a incercat prin depozitia martorului Draniceru I. sa dovedeasca faptul ca a realizat venituri suplimentare din activitati prestate dupa program, incasand sume intre 3500-4000 lei pentru fiecare lucrare, instanta nu a avut in vedere aceasta declaratie la solutionarea cauzei, apreciind pe de o parte ca este facuta pro causa si nu este confirmata de inscrisuri care sa ateste incasarea legala si publica a acestor venituri, (declaratii de venit) astfel ca instanta nu poate retine cu caracter de certitudine incasarea unor venituri „la negru”. Astfel, fara ca instanta sa fi negat faptul ca paratul a realizat venituri suplimentare, arata doar ca declaratia martorului Draniceru I. nu poate primi aceeasi valoare probatorie pe care o au inscrisurile depuse de reclamanta. In plus, din declaratia martorei M. D. a rezultat faptul ca de-a lungul casniciei reclamanta a fost ajutata financiar de parintii ei si tot ea a fost aceea care s-a ocupat preponderent de gospodarie, cresterea copilului, suportarea unor cheltuieli comune, or munca soției în gospodăria casnică reprezintă contribuția acesteia la dobândirea bunurilor din timpul căsătoriei, aceasta constituind o comunitate de fapt( Trib. Suprem, Secția Civilă, decizia nr. 1531/1955).
În concluzie, raportat la toate cele prezentate anterior, în virtutea principiului unicității cotei de contributie, instanța a reținut în favoarea reclamantei o cotă de contribuție de 65% iar în favoarea pârâtului o cotă de contributie de 35%, urmand ca dreptul de creanta al paratului sa fie de 35% din valoarea imbunatatirile ce se vor evalua in cursul solutionarii cauzei.
La termenul din 29.10.2013 instanta a incuviintat expertiza in constructii pentru evaluarea imbunatatirilor reprezentand dreptul de creanta al paratului, expertiza de evaluare a bunurilor mobile si expertiza de evaluare a autoturismului ce face parte din masa bunurilor comune.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține ca in cauza sint aplicabile dispozitiile Noului cod civil referitoare la regimul matrimonial al comunitatii legale de bunuri, reglementat in Cartea a II a, capitolul VI, sectiunea a 2 a din Noul Cod Civil.
Potrivit disp. art.320 Noul Cod Civil, in caz de incetare, regimul matrimonial se lichideaza potrivit legii, prin buna invoiala, sau, in caz de neintelegere, pe cale judiciara.
Față de aceste dispoziții legale și având în vedere manifestarea de voință a părților, instanța va admite cererea de partaj al bunurilor comune și ieșire din indiviziune și va dispune ieșirea din indiviziune a reclamantei și a pârâtului, cu privire la bunurile comune identificate anterior.
Cat priveste valoarea bunurilor care compun masa partajabila, acestea vor fi avute in vedere astfel cum au fost stabilite prin expertizele efectuate in cauza, respectiv evaluare bunuri mobile (filele 172-173), evaluare imbunatatiri (fila 165); evaluare autoturism (fila 208).
În conformitate cu dispozițiile art.6739 C. pr. civ. pentru formarea si atribuirea loturilor sunt enumerate o . criterii pe care instanța le va avea în vedere, textul de lege indicând printre acestea, acordul părților, mărimea-cotei părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor.
Lichidarea comunității de bunuri urmează a se dispune in conformitate cu prevederile art.736, 741 C.civil, art.673 indice 5, 673 indice 9 C.pr.civ., prin atribuirea reclamantei-parate a bunurilor mobile cu exceptia celor din sectiunea “dependinte” precum si a autoturismului marca Renault Clio care vor fi atribuite paratului-reclamant.
Având în vedere că loturile nu au valoare egală, în temeiul art. 673, ind. 5, alin. 2, teza a II a Cod procedură civilă, inegalitatea urmează a se compensa prin sulta la care va fi obligat paratul-reclamant la plata catre reclamanta-parata a sumei de 12 909,85 lei cu titlu de sulta iar cat priveste dreptul de creanta, constatand ca reclamantei ii profita imbunatatirile efectuate la apartamentul proprietate personala, va obliga reclamanta-parata la plata catre paratul-reclamant a sumei de 701,064 lei contravaloarea dreptului de creanta.
În ceea ce privește cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, instanța reține că în procesele de partaj, părțile, având calități duble, nu se poate reține în sarcina lor o „culpă procesuală”, astfel ca, in temeiul disp.art.276 va compensa in totalitate cheltuielile de judecata.
Împotriva sentinței civile nr.9916/22.07.2014, pârâtul S. N. a formulat apel, susținând că instanța de fond nu a ținut cont de punctul de vedere al pârâtului reclamant, de precizările, probele și de obiecțiunile formulate la toate cele 3 expertize efectuate în cauză. În primul rând nu este de acord cu cota stabilită prin încheierea de admitere în principiu, pe care înțelege să o atace . de altfel cotele au fost greșit calculate, întrucât 65% puls 45% însumează 110 %.
Apreciază că nu a fost justificată o cotă majorată în favoarea reclamantei și că nu s-a răsturnat prezumția legală de contribuție egală a soților.
Este adevărat că reclamanta a depus mai multe înscrisuri, însă acesta nu este un motiv pentru a desconsidera declarația martorului Draniceru I., care este o persoană imparțială având cu pârâtul doar relații de muncă și retribuindu-l pentru serviciile prestate ca instalator.
Mai mult susține că a dovedit instanței că pârâtul a lucrat permanent, fiind și angajat și realizând și venituri suplimentare, fapt recunoscut și de reclamantă la interogatoriu. Pârâtul a beneficiat de prime de concediu, C. și Paști, decontări de bilete și a înregistrat venituri și la . .
Pe de altă parte, din cartea de muncă a reclamantei rezultă că în perioada 1992-1995 a lucrat cu jumătate de normă.
Susține apelantul că în mod greșit bunurile din secțiunea dependințe au fost incluse în masa bunurilor comune și deși nu mai există nici în posesia pârâtului, nici în fostul domiciliu comun au fost evaluate virtual și adăugate în masa de împărțit.
Se arată că autoturismul inclus în masa bunurilor de împărțit este supraevaluat, fiind vorba de un autoturism din 2008 care a fost avariat și pentru evaluarea căruia expertul nici nu s-a deplasat să vadă bunul, ci l-a evaluat doar scriptic. Nu s-a avut în vedere numărul de kilometri și uzura acestui autoturism, care a fost folosit intens, în folosul întregii familii, pentru interesul personal al membrilor, cât și pentru deplasările în interes de serviciu.
Se susține că reclamanta a recunoscut la interogatoriu că pârâtul a plătit suma de 5000 lei reparațiile și că îmbunătățirile aduse imobilului proprietatea reclamantei le-a aproximat la valoarea de_ lei, iar deși a explicat punctual și argumentat de ce expertul evaluator a greșit subevaluând drastic îmbunătățirile, instanța a reținut suma de numai 701,064 lei. Arată calculul greșit al suprafețelor și problema centralei termice care a presupus o investiție semnificativă și care a fost trecută cu valoarea 0.
Consideră că nu este corect ca acest bun care a constat peste 2000 lei să fie eliminat practic din masa de împărțit. Este ca și cum pârâtul ar fi demontat autoturismul și acesta ar fi fost evaluat la 0 lei din acest motiv.
Prin urmare arată că instanța de fond a făcut erori de calcul, a omis să se pronunțe cu privire la anumite aspecte și a apreciat greșit probatoriul administrat, pronunțând o hotărâre nelegală și netemeinică .
Intimata Stătineanu C. M. a solicitat respingerea apelului, arătând că a fost stabilită cota de 65 % pentru reclamant și 35% pentru pârât, iar această greșeală despre care se pomenește a fost îndreptată în ședința din 26.11.2013, sentința civilă 9916/2014 fiind clară în acest sens.
La termenul din 9.03.2015, raportat la valoarea masei de împărțit, tribunalul în temeiul disp. art. 282 și 282 ind. 1, a calificat ca fiind recurs calea de atac formulată de pârâtul S. N..
La dosar au fost depuse înscrisuri.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței recurate, raportat la motivele invocate, tribunalul reține următoarele:
Prin încheierea de admitere în principiu dată de Judecătoria iași în data de 24.09.2013 s-a constatat că la bunurile mobile dobândite de pârât în timpul căsătoriei reclamanta a avut o cotă de contribuție de 65%, iar pârâtul o cotă de 45%.
La data de 26.11.2013, prima instanță a dispus îndreptarea eroii materiale strecurate în minuta și dispozitivul încheierii de admitere în principiu din 24.09.2013 formulată în dosarul nr._ /2013, în sensul că se constată că părțile au dobândit bunurile mobile în cotă de 65% reclamanta și 35% pârâtul .
Prin urmare, greșeala de calcul strecurată în încheierea de admitere în principiu a fost îndreptată de prima instanță potrivit disp. art. 281 Cod procedură civilă .
Recurentul a criticat cota de contribuție reținută de prima instanță, considerând că se impune a se constata o cotă de 50%, avându-se în vedere declarația martorului Draniceru I. și faptul că a lucrat permanent și a realizat venituri suplimentare.
Din declarația martorului Draniceru I. rezultă că acesta a colaborat cu pârâtul aproximativ 5 ani, perioadă în care S. N. efectuat 12-13 lucrări. Din cele declarate nu rezultă că acele lucrări au fost efectuate pe perioada în care soții S. erau căsătoriți și nici dacă veniturile obținute astfel de pârât erau permanente.
La interogatoriul luat intimatei la prima instanță, aceasta a precizat că nu cunoaște dacă pârâtul muncea în timpul liber și ca nu aducea acasă venituri suplimentare.
În ceea ce privește primele de concediu C., Paști, decontările de bilete și veniturile de la . de care recurentul susține că a beneficiat, tribunalul reține că nu s-au depus înscrisuri noi doveditoare. Se reține și faptul că înscrisurile depuse ( fișe fiscale, carnete de muncă) în care sunt menționate veniturile realizate de soți în timpul căsătoriei au fost avute în vedere de prima instanță la stabilirea cotelor de contribuție la dobândirea bunurilor comune.
Pentru considerentele expuse, tribunalul reține că nu s-a făcut dovada că recurentul ar fi avut o cotă de contribuție la dobândirea bunurilor comune mai mare decât cea constatată de instanța de fond.
Cu privire la bunurile reținute în secțiunea „ dependințe” recurentul a susținut că erau bunuri strict personale, dar nu a făcut dovezi din care să rezulte că erau destinate exclusiv exercitării profesiei sale.
Se notează și faptul că valoarea stabilită de d-na expert în raportul de expertiză întocmit nu a fost contestată de pârât prin obiecțiunile formulate în fața primei instanțe.
În ceea ce privește îmbunătățirile aduse de soți apartamentului proprietatea reclamantei, tribunalul constată că în rapoartele de expertiză efectuate de d-nul expert Ș. s-a arătat că acestea constau în termoizolație în valoare de 1152,23 lei, schimbarea ușii de la intrare -850,81 lei și a instalație sanitare – 3488 lei.
Susținerile recurentului privind subevaluarea îmbunătățirilor sunt nedovedite. Astfel, la solicitarea pârâtului de a reevalua termoizolația, d-nul expert Ș. a arătat că valoarea de 1152,23 lei reflectă realitatea la data elaborării expertizei, valoarea stabilita de expertiza acoperind un pret de 40-45 lei/mp. Recurentul a invocat în cererea de recurs faptul ca au fost calculate greșit suprafetele, dar nu a facut dovada acestui fapt și nici a subevaluarii îmbunatatirilor.
În ceea ce privește valoarea 0 stabilită de d-na expert H. E. pentru centrala termică, tribunalul reține aspectele constatate și prezentate de către aceasta în raportul de expertiza întocmit și raspunsul formulat la obiectiuni, respectiv că centrala este defecta, degradata și neutilizabila, nefiind efectuate verificările tehnice periodice.
Față de aceste susțineri ale experților evaluatori, în lipsa unor dovezi din care să rezulte că bunurile expertizate au o valoarea mai mare, valoarea totală a îmbunătățirilor este de 5491,04 lei.
Cum cota de contribuție a pârâtului la dobândirea bunurilor comune este de 35%, se constată un drept de creanță în favoarea pârâtului de 35% din valoarea îmbunătățirilor aduse apartamentului proprietatea reclamantei pârâte S. C. M. în sumă de 1921,864 lei.
În ceea ce privește valoarea autoturismului, recurentul a arătat că acesta a fost supraevaluat neavându-se în vedere numărul de kilometri și uzura acestuia. S-a mai susținut că autoturismul a fost avariat, iar expertul nu s-a deplasat pentru vizionarea acestuia.
În raportul de expertiză efectuat de d-nul expert Drosescu R.- G. în perioada 08-12.01.2014 se estimează că valoarea autovehiculului la data de 21.05.2012 era de 5100 euro.
Cu privire la valoarea stabilită și la faptul că d-nul expert nu a văzut autoturismul pârâtul- reclamant a formulat obiecțiuni în fața instanței de fond ce au fost respinse prin încheierea din 04.03.2014.
Întrucât stabilirea valorii unui bun presupune și vizionarea acestuia pentru a se putea raporta atât la uzura firească a acestuia cât și la degradările accidentale suferite, tribunalul constată că se impune efectuarea unui supliment la expertiza prețuitoare auto.
Pentru considerentele expuse, în temeiul disp. art. 312 Cod proc.civ., tribunalul va admite recursul declarat de pârâtul reclamant S. N. împotriva sentinței civile nr. 9916/2014 pe care o va casa în parte, în sensul de a reține cauza spre rejudecare pentru efectuarea unui supliment la expertiza prețuitoare auto.
Se va constata în favoarea pârâtului un drept de creanță de 35% din valoarea îmbunătățirilor în sumă de 1921,864 lei și se vor menține dispozițiile sentinței recurate privind cotele stabilite și componența masei de împărțit.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul- reclamant S. N. împotriva sentinței civile nr. 9916/22.07.2014 a Judecatoriei Iași, sentință pe care o casează în parte și:
Reține cauza spre rejudecare pentru efectuarea unui supliment la expertiza pretuitoare auto.
Constata in favoarea paratului un drept de creanța in cota de 35% din valoarea imbunatatirilor aduse imobilului proprietatea paratei in valoare de 1921,864 lei.
Mentine dispozițiile sentintei recurate privind cotele stabilite și componenta masei de împărțit.
Acorda termen la 29.06.2015, cu citarea părților.
Irevocabila.
Pronunțata în ședință publică astăzi, 28.04.2015
Președinte, O. I. | Judecător, P. T. | Judecător, M. A. |
Grefier, F. L. I. |
Red.: jud. T.P./tehnored: B.D.
2 ex./24.06.2015
Jud. fond: C. D. B.
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... | Modificare măsuri privind copilul. Decizia nr. 697/2015.... → |
|---|
