Pensie întreţinere. Decizia nr. 261/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 261/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 25-02-2015 în dosarul nr. 40282/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 25 Februarie 2015
Președinte - D. M.
Judecător - A. M. C.
Grefier - O. S.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 261/2015
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe apelanta B. D. V. în contradictoriu cu intimatul D. M. S., având ca obiect pensie întreținere majorare.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 10.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 17.02.2015 și respectiv pentru astăzi, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 8611/ 18.06.2014 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul_, s-a admis acțiunea formulată de reclamant B. D. V. în contradictoriu cu pârâtul D. M. S., s-a majorat cuantumul pensiei de întreținere stabilită în bani, datorat de pârât minorilor D. D. M. și D. Dominik Ș. de la 200 lei lunar la 1/3 din venitul net obținut lunar (câte 1/6 pentru fiecare minor), de la data introducerii acțiunii și până la majoratul minorilor, s-au compensat cheltuielile de judecată.
În considerentele acestei sentințe s-a reținut că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași sub nr._ din 12.12.2013, reclamanta B. D. V. a chemat in judecată pe pârâtul D. M. S. solicitând să se dispună majorarea pensiei de întreținere datorata de parat în favoarea minorilor D. D. M. născut la 5.07.1997 și D. Dominik Ș. născut la 4.09.2009.In motivare, a arătat că prin sentința de divorț pârâtul a fost obligat să plătească lunar 100 lei pentru fiecare minor. A precizat că de la data divorțului, cheltuielile necesare creșterii si educării minorilor s-au majorat, in timp ce paratul obține venituri mult mai mari.
Cererea nu a fost motivata in drept. Atașat acțiunii, a depus înscrisuri.
Legal citat, pârâtul a depus întâmpinare – fila 40 dosar fond, arătând că de la data divorțului a încercat să convină cu reclamanta o modalitate de plată a pensiei de întreținere mai puțin costisitoare, dar în interesul minorilor, motiv pentru care a trimis sume mai mari la distanță mai mare de timp. În ceea ce privește veniturile sale, pârâtul precizează că nu are un loc de muncă în Italia, nefiind angajat sau administrator al unei firme, ci, din motive financiare, a obținut o autorizare de persoană fizică autorizată pentru a realiza o activitate lucrativă de transport mobilier, aceasta fiind o activitate incipientă, din care nu rezultă venituri mari. Solicită respingerea acțiunii motivat de faptul că situația sa materială nu s-a modificat.
In susținerea cererii au fost atașate înscrisuri.
Din dispoziția instanței s-a înaintat autorităților italiene solicitarea de a comunica prin comisie rogatorie veniturile pârâtului în ultimele șase luni,răspunsul fiind tradus și atașat la dosarul cauzei – f 179 -180.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:
Așa cum rezultă din actele depuse la dosar, minorii D. D. M., născut in data de 5.07.1996 și D. Ș. Dominik născut în data de 4.09.2009 sunt copiii reclamatei si a pârâtului. Prin sentința civilă nr._/ 23.11.2011 a Judecătoriei Iași părțile au divorțat, s-a dispus ca exercitarea autorității părintești asupra minorilor să se realizeze de către mamă, iar pârâtul a fost obligat la plata sumei de 200 lei lunar, cu titlu de pensie de întreținere în favoarea minorilor (câte 100 lei pentru fiecare), de la data introducerii acțiunii și până la majoratul copiilor. De la data pronunțării sentinței de divorț pârâtul s-a mutat în Italia, unde deși nu este angajat cu un salariu fix, a obținut o autorizare de a funcționa ca persoană fizică autorizată în transportul de mobilă. Din relațiile transmise de autoritatea jurisdicțională competentă italiană a rezultat ca în anul 2013 profitul fiscal brut a fost de 5639,21 euro iar în ultimele șase luni ale acestui an, de 4418,21 euro. – f. 179 -180. Apărătorul pârâtului a susținut că nu a fost depusă documentația corectă întrucât așa cum rezultă din traducerea depusă la dosar acesta nu se referă la veniturile obținute în ultimele șase luni. Instanța a ținut cont de documentația depusă, mai ales având în vedere practica completului ce a soluționat cauza în fond, ca în situația incertitudinii cuantumului veniturilor, debitorul întreținerii să fie obligat în cuantum procentual sau fracțional.
În drept, instanța a reținut că potrivit art. 526 din Noul Cod Civil, obligația de întreținere există între rudele in linie dreaptă, iar conform art.524 N.C.civ., are drept de întreținere numai acela care se află în nevoie, neputându-se întreține din munca sau din bunurile sale.
Având în vedere vârsta minorilor, instanța a reținut că aceștia sunt in continuare creditori al obligației de întreținere, conform sentinței judecătorești mai sus enunțată.
În conformitate cu dispozițiile art. 529 N.C.civ., întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui ce urmează a o plăti, iar conform art. 531 N.c.Civ., instanța de judecată putând mări sau micșora cuantumul obligației de întreținere, respectiv putând dispune încetarea ei, după cum se schimbă mijloacele celui care dă întreținerea sau nevoia celui care o primește.
În cauza de față, împrejurările de fapt avute în vedere la momentul pronunțării hotărârii judecătorești prin care s-a stabilit pensia de întreținere în favoarea minorilor s-au modificat. Odată cu vârsta, cheltuielile de creștere si educare ale minorilor s-au majorat, unul dintre ei fiind elev iar celălalt preșcolar. În ceea ce privește veniturile pârâtului, din înscrisurile depuse la dosar în urma solicitării autorității competente italiene de efectuare a comisiei rogatorii, a rezultat că acestea, cu toate că nu au un cuantum fix, s-au majorat în ultimele șase luni. Reținând obligația pârâtului de a achita lunar aceste sume, instanța a recomandat ambelor părți să încerce să găsească o cale de a colabora și de a contribui eficient la cheltuielile de creștere și educare ale minorilor, precum și la cheltuielile pregătirii profesionale ale acestora. Totodată, întrucât veniturile sunt oscilante, s-a avut în vedere majorarea pensiei de întreținere lunare datorate de pârât, de la o sumă fixă la o sumă acordată sub formă fracțională, în cuantum de 1/3 din venitul net lunar pentru cei doi copii, de la data introducerii acțiunii până la majoratul acestora.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, s-a constatat că reprezentantul reclamantei nu a solicitat cheltuieli de judecată cu prilejul concluziilor pe fond, iar cererea reprezentantului pârâtului nu se justifică în condițiile admiterii cererii principale. Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, reclamanta B. D. V., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În acest sens apelanta a susținut că nemulțumirea sa vizează faptul că prima instanță nu a stabilit în mod cert veniturile pârâtului și în felul acesta nu poate pune în executare sentința apelată. Cu toate că instanța de fond a reținut, din relatările transmise de autoritatea jurisdicțională competentă italiană, că pârâtul realizează un profit în ultimele luni ale anului 2013 de 4.418,21 Euro (filele 179 – 180 dosar fond), în finalul sentinței se contrazice și reține că veniturile pârâtului nu au un cuantum fix, dar s-au majorat în ultimele 6 luni. Instanța a recomandat ambelor părți să încerce să găsească o cale de a colabora și de a contribui eficient la cheltuielile de creștere și educare a minorilor. Soluția pe care a pronunțat-o instanța de fond, respectiv de majorare a cuantumului pensiei de întreținere de la 200 lei lunar (câte 100 lei pentru fiecare minor), la 1/3 din veniturile net lunar efectuat de pârât, nu poate fi pusă în executare, întrucât nu s-a trecut venitul net lunar obținut de către pârât. Pârâtul,de la pronunțarea sentinței și până la data declarării căii de atac nu a mai trimis nici o sumă de bani alocată în contul pensiei de întreținere și poate motiva că nu realizează venituri, fiind astfel în situația de a nu mai primi nici cei 200 lei lunar pentru minori. Solicită ca instanța să rețină că din probele administrate în cauză, venitul lunar realizat lunar de pârât este de 736,36 Euro (4.418,21:6 = 736,36) și acest venit să fie trecut în dispoziția deciziei pentru a putea benefica de pensia de întreținere pentru minori necesară pentru alimente, medicamente, îmbrăcăminte, încălțăminte, produse igienice, rechizite școlare (pentru clasele a XI-a și a XII-a manualele se achiziționează de către elevi), transport și altele. Prin întâmpinarea formulată, intimatul D. M. S. a solicitat respingerea apelului și obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată. În susținerea acestei poziții procesuale, intimatul a arătat că prin cererea de apel se aduce de fapt o singură critică sentinței fondului, aceea că prin sentință nu s-a fixat cuantumul în lei sau Euro a pensiei de întreținere pentru a fi pusă în executare de către reclamantă. Față de această situație, intimatul arată că nu se pot primi criticile apelantei întrucât prin cererea de chemare în judecată și pe parcursul cercetării judecătorești pe fondul cauzei nu s-a solicitat în mod expres acest aspect – stabilirea unei sume fixe de către instanță – iar instanța, raportat la particularitățile cauzei și dispozițiile legale – art. 530 punctul 3 Cod civil, a considerat această modalitate procentuală adecvată situației. Intimatul arată că prin întâmpinarea depusă la judecata în primă instanță și-a exprimat disponibilitatea de a achita o sumă fixă pe care știe că o poate susține, dar nu a găsit înțelegere din partea reclamantei pentru realizarea unui acord. Arată că situația sa privitoare la nivelul veniturilor s-a înrăutățit în sensul că sumele pe care le câștigă actualmente, respectiv 400 Euro lunar nu sunt suficiente nici pentru propria întreținere pe teritoriul statului în care își are reședința, având cheltuieli ce depășesc uneori veniturile. Intimatul arată că pentru fiul major nu mai subzistă obligația de plată a întreținerii conform sentinței judecătorești pronunțată la divorț. A înțeles și înțelege și în continuare să pună la dispoziția copiilor imobilul în care aceștia locuiesc cu mama lor, imobil al cărui coproprietar este șui pentru care nu a cerut partajarea tocmai pentru a asigura o locuință copiilor. Reiterează solicitarea către apelantă de a comunica în vederea stabilirii unei sume rezonabile în raport de costurile vieții sale și veniturile reale. Față de situația de fapt și dispozițiile legale incidente în cauză solicită instanței de apel să constate că apelul este neîntemeiat. Menționează intimatul faptul că nu i-a fost comunicată sentința de fond la domiciliul procedural ale și își rezervă dreptul de a formula apel față de această sentință în momentul comunicării. În drept a invocat disp. art. 205 C.p.c., art. 513 și următoarele Cod Civil. Intimatul solicită în dovedire proba cu înscrisuri constând în chitanțe cu care atestă nivelul cheltuielilor lunare ale sale și acte contabile cu care atestă nivelul veniturilor realizate, menționând că, față de termenul de depunere al întâmpinării și dificultățile de comunicare date de reședința sa în alt stat nu este în măsură să prezinte la momentul depunerii întâmpinării înscrisurile, dar se obligă ca în cel mai scurt termen să le depună cu traducere și duplicat, fiind necesare deslușirii corecte a cauzei. Apelanta a formulat răspuns la întâmpinare prin care a arătat că motivul apelului formulat nu vizează cotele reținute de prima instanță, ci faptul că nu s-a specificat din ce sumă vor fi reținute aceste cote.Nu are relevanță ce venituri realizează pârâtul în această perioadă, întrucât în mod corect instanța de fond a solicitat relații cu privire la veniturile pe care acesta le-a realizat în perioada de 6 luni anterioară cererii de dare în judecată. Chiar dacă instanța s-ar raporta la veniturile pe care pârâtul susține că le realizează, fără vizarea unui organ competent, respectiv 400 Euro luna, acestea sunt net superioare față de cei 200 lei pe care intimatul îi trimite cu titlu de pensie.La stabilirea pensiei nu interesează cheltuielile de întreținere ale pârâtului ci cotele legale care se realizează după veniturile nete legale. Nu interesează soluționare prezentei cauze regimul juridic al imobilului în care apelanta locuiește împreună cu cei doi copii, ci doar nevoile acestora raportate la momentul actual. Față de toate acestea, solicită instanței să-i admită apelul. În această fază procesuală apelanta nu a administrat probe iar intimatul a depus înscrisuri pentru a demonstra cheltuielile pe care le are de suportat acesta. Examinând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul constată neîntemeiat apelul formulat. Potrivit art. 530 alin. 3 Noul Cod Civil, „pensia de întreținere se poate stabili sub forma unei sume fixa sau într-o cotă procentuală din venitul net lunar al celui care datorează întreținere (……..)”. Dispoziția primei instanțe este așadar în concordanță cu prevederile legale ce reglementează modalitățile de executare a pensiei de întreținere, iar susținerea potrivit căreia hotărârea judecătorească nu poate fi pusă în executare nu poate fi primită în condițiile în care baza de calcul la care se raportează cota procentuală este venitul net lunar realizat de pârât, sumă ce poate avea un caracter fluctuant, maniera de stabilire a executării obligației de întreținere aleasă de instanța de fond fiind în mod evident în interesul minorilor, cu atât mai mult cu cât nu se au în vedere și mijloacele de plată ale debitorului, respectiv cheltuielile obișnuite ale traiului acestuia, astfel cum prevăd dispozițiile art. 529 alin. 1 N.C.C., ci doar venitul net realizat de pârât. În considerarea celor expuse, față de dispozițiile art. 476 – 480 din N.C.P.C., tribunalul va respinge ca neîntemeiat apelul formulat. Având în vedere că intimatul nu a produs nici o dovadă relativă la cuantumul cheltuielilor de judecată efectuate în prezenta cale de atac, față de dispozițiile art. 452 N.C.P.C., va respinge cererea formulată în acest sens.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de reclamanta B. D. V. împotriva sentinței civile nr. 8611/11.06.2014 a Judecătoriei Iași pe care o păstrează.
Respinge cererea intimatului D. M. S. de obligare a apelantei la plata cheltuielilor de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 25.02.2015.
Președinte, D. M. | Judecător, A. M. C. | |
Grefier, O. S. |
Red./ tehnored. – jud. C.A.M./ N.D
09 Septembrie 2015/ 5 ex.
Jud. fond P. V. Ș.
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... → |
|---|
