Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 188/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 188/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 01-04-2013 în dosarul nr. 188/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 01 Aprilie 2013
Președinte - C. C. S.
Judecător C. D.
Grefier D. C.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 188/2013
Pe rol se află judecarea apelului formulat de apelanții A. G. și A. E. împotriva sentinței civile nr._/20.06.2012 pronunțată de Judecătoria Iași în contradictoriu cu intimații: A. C., ., P. N., P. L. M., A. C., T. A. și S. P. C. L. DE EVIDENȚĂ A P. IAȘI, având ca obiect „constatare nulitate act juridic rejudecare”.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, prin care se arată că dezbaterile asupra fondului apelului au avut loc în ședința publică din data de 18.03.2013 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie și când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea la data de 25.03.2013, când din aceleași motive, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, când:
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față:
Prin sentința civilă nr._/20.06.2012 pronunțată de Judecătoria Iași a fost respinsă cererea reclamanților A. G., A. E., A. C. în contradictoriu cu pârâții P. N., P. L. M., A. C., T. A., S. P. C. L. de Evidență a P. Iași pentru lipsa de interes.
Instanța de fond a constatat că, prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._ 30.04.2009 completată ulterior, reclamanții A. G., A. E., A. C. și S.C. „C. G.” S.R.L. au chemat în judecată pârâții P. N., P. L. M., A. C., T. A. și S.P.C.L.E.P. Iași, solicitând a se constata nulitatea absolută a contractului de închiriere înregistrat la A.F.P.G. la data de 26.03.2009, încheiat între pârâții P. N. și T. C., a cărții de identitate ..X. nr._ emisă pe numele pârâtei A. C. și a cărții de identitate ..X. nr._, emisă pe numele pârâtului T. A..
Acțiunea a fost legal timbrată.
În motivarea acțiunii se arată că actele a cărei nulitate absolută se solicită a fi constatată au fost emise prin inducerea în eroare sau chiar coruperea funcționarilor care au emis cele două cărți de identitate prin fraudarea legilor în vigoare, contractul de închiriere fiind încheiat în mod fraudulos, deoarece se pronunțase deja sentința civilă nr. 848 în dosarul nr._/245/2008 al Judecătoriei Iași.
Prin sentința civilă nr._/22.10.2009 a Judecătoriei Iași a fost respinsă acțiunea civilă formulată și completată ulterior de reclamanți, ce a fost menținută apoi de Tribunalul Iași ca urmare a respingerii apelului acestora, prin Decizia civilă nr. 258/03.05.2010 respectiv de Curtea de Apel Iași ca urmare a respingerii recursului, prin Decizia civilă nr. 505/15.10.2010.
Împotriva Deciziei nr.505/15.10.2010 au formulat contestație în anulare A. G., A. E., A. C. și ., ce a fost admisă prin Decizia nr.4/2011 a Curții de Apel Iași, pronunțată în dosarul nr._ prin care a fost dispusă totodată anularea Deciziei contestate și casarea Deciziei civile nr.258/03.05.2010 a Tribunalului Iași respectiv a sentinței civile nr._/22.10.2009 a Judecătoriei Iași ca urmare a admiterii recursului acestora cu trimiterea cauzei spre rejudecare la această instanță, unde a fost înregistrată sub nr._ la data de 03.01.2012.
Împotriva acestei soluții a formulat recurs numita P. N. ce a fost respins ca inadmisibil de ÎCCJ prin Decizia nr.8064/14.11.2011.
La termenul din 23.05.2012 instanța a invocat din oficiu excepția lipsei de interes a reclamanților în formularea acțiunii, cu privire la care aceștia au depus răspuns înregistrat sub nr._ din 11.06.2012, cu atașarea de înscrisuri, excepție ce a fost pusă în discuție la termenul din 13.06.2012.
Analizând excepția instanța a considerat-o întemeiată din următoarele considerente:
Din punct de vedere al condițiilor de exercitare a acțiunii civile cererea de chemare în judecată adresată instanței trebuie să îndeplinească în mod obligatoriu și cumulativ o . condiții, comune dealtfel oricărei cereri în justiție și anume: interesul, calitatea și capacitatea.
Referitor la cea de a doua condiție, calitatea procesuală activă semnifică titlul care conferă unei persoane puterea în virtutea căreia poate exercita acțiunea în justiție, justificată de regulă de un interes personal și direct, aceasta aparținând în majoritatea cazurilor titularului dreptului sau interesului.
Astfel, pentru a putea promova o acțiune în constatarea nulității absolute a actelor a căror valabilitate este contestată în speță este necesar ca persoana reclamantă să justifice un interes, care să să fie legitim, personal, născut și actual. Astfel, chiar dacă constatarea intervenirii acestei sancțiuni poate fi invocată de orice persoană interesată această noțiune nu se referă la oricine are un interes oarecare în declararea nulității, fiind necesar ca interesul să îndeplinească condiții cum ar fi: să fie recunoscut de lege, să fie în strînsă legătură cu cauza nulității, să fie născut și actual, aspecte ce presupun în mod indubitabil prejudicierea persoanei reclamante ca urmare a încheierii acelor acte.
În speță instanța a constatat în primul rând faptul că reclamanții solicită să se constate nulitatea absolută a contractului de închiriere încheiat între pârâții T. C. și P. N., ce a fost înregistrat la D.G.F.P. G. la data de 26.03.2009 precum și a cărților de identitate aparținând pârâților T. A. respectiv A. C., ce au fost întomcite de D.L.E.P. Iași în baza contractului menționat, pentru frauda la lege, invocând, în susținerea interesului lor în promovarea acțiunii, calitatea de proprietari ai apartamentului din Iași, ..8, ., ., în baza titlului de proprietate nr.9383/24.09.1981 intabulat sub nr. 6803/29.10.1981.
Din înscrisuri reiese că prin cererea ce a formulat obiectul dosarului nr._/245/2008 al Judecătoriei Iași numiții A. G., A. E., A. C. și S.C. „C. G.” S.R.L, în calitate de contestatori, au solicitat, în contradictoriu cu P. N., P. L. M. dar și cu A. București, RAIFFEISEN BANK IAȘI, C. P. T., B. A. C. și B. B. G. întoarcerea executării silite respectiv repunerea lor în situația anterioară efectuării executării silite în dosarul de executare nr.286/2003 al B. A. C. cu reintegrarea lor în imobilul din Iași, ., nr.8, ., ., cerere ce a fost admisă pe fond prin sentința civilă nr.848/22.01.2009.
Ulterior, prin Decizia civilă nr.433/13.02.2012 a Tribunalului Iași, au fost admise recursurile formulate de Autoritatea pentru Valorificarea Arhivelor Statului, P. N., P. M., C. P. T. și Raiffeisen Bank împotriva sentinței civile nr.848 din 21.01.2009 pronunțată de Judecătoria Iași și modificată aceasta în tot, admise excepțiile lipsei calității procesuale active a S.C.C. G. S.R.L. și A. C. cu respingerea în mod implicit a cererii formulată de aceștia. Totodată, au fost admise excepțiile lipsei calității procesuale pasive a A., Raiffeisen Bank, B. A. C., B. B. G. și P. M. și respinsă cererea formulată de A. G. și A. E. în contradictoriu cu aceștia pentru lipsa calității procesuale pasive. Nu în ultimul rând, a fost respinsă ca neântemeiată, prin decizia menționată, cererea formulată de A. G. și A. E. în contradictoriu cu Carabet P. T. și P. N..
Prin considerentele deciziei menționate, a Tribunalului Iași, se arată faptul că și dacă s-ar reține că executarea efectuată în dosarul nr.286/2003 este lovită de nulitate ca efect al respingerii cererii de încuviințare a executării silite, întoarcerea executării prin restabilirea situației anterioare executării nu este posibilă motivat de faptul că reclamanții intimați A. G. și A. E. nu mai dețin un titlu de proprietate asupra apartamentului, care să justifice reintegrarea lor în imobil, întrucât, Titlul de proprietate nr. 9883 din 24.09.1981 nu mai este un titlu valabil, din moment ce prin procesul verbal de licitație nr. 316/2003 imobilul a fost adjudecat de C. P. T., care ulterior l-a înstrăinat prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2676 din 08.12.2004 încheiat cu P. N..
S-a mai reținut prin considerente faptul că, deși procesul verbal de licitație nu putea constitui titlu executoriu pentru evacuarea reclamanților intimați din apartament, ci doar titlul de proprietate al adjudecatarului asupra imobilului, întoarcerea executării, prin reintegrarea în apartament a reclamaților intimați A. G. și E. este lipsită de temei având în vedere că aceștia nu mai justifică un drept de proprietate asupra apartamentului.
Raportat la situația de fapt reținută anterior este evident faptul că în acest moment reclamanții A. G. și A. E. nu justifică un interes personal și actual pentru a solicita constatarea nulității absolute a contractului de închiriere din 20.03.2009 încheiat între P. N. și T. C. precum și actelor de identitate emise în baza acestuia pe numele A. C. și T. A. cât timp nu mai au calitatea de proprietari ai apartamentului ce face obiectul închirierii încă din anul 2003 ca urmare a adjudecării acestuia de numitul C. P. T., care ulterior l-a înstrăinat către P. N. prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2676 din 08.12.2004, după cum a statuat cu putere de lucru judecat Tribunalul Iași prin Decizia civilă nr. 433/13.02.2012, împrejurare ce determină lipsa aptitudinii acestor acte de a le produce vreo vătămare.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții A. G. și A. E..
Apelanții au susținut că sentința primei instanțe este nelegală, nici una dintre instanțele care au judecat cauza în primul ciclu procesual nereținând lipsa lor de interes. Consideră apelanții că instanța de fond a încălcat recomandările Curții de Apel din decizia civilă nr. 4/5.01.2011 în sensul că nu s-a analizat dreptul lor de proprietate (s-a depus extras din decizia civilă nr. 4/2011) și nu a dat curs solicitării lor de a se emite o adresă către D.G.F.P.L. G. pentru a obține informații referitoare la contractul de închiriere înregistrat sub nr. 206/26.03.2009. Apelanții au insistat în emiterea acestei adrese.
S-a mai învederat că există putere de lucru judecat în privința procesului verbal de reintegrare 43/29.03.2011 conform deciziilor civile nr. 19/2004; nr. 1/2005; sentințelor civile nr. 9339/2009; nr._/11 și nr. 14/2011.
Apelanții arată că în încheierea de completare a contractului de vânzare cumpărare nr. 2646/2004, intimata P. N. a recunoscut că a cumpărat dreptul litigios pe riscul său.
Consideră apelanții că hotărârea primei instanțe este nelegală și au solicitat admiterea apelului.
Au depus la dosar rezoluția din 24.11.2011 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași.
Analizând sentința atacată în raport de motivele invocate și potrivit art. 294 și urm. Cod procedură civilă, Tribunalul constată apelul neîntemeiat.
Acțiunea introductivă de instanță are ca obiect constatarea nulității contractului de închiriere din 20.03.2009 înregistrată la A.F.P. G. încheiat între P. N. și T. C.; a cărților de identitate ale pârâților A. C. și T. A..
Cauza de față a parcurs un prim ciclu procesual fiind judecat în fond, apel, recurs iar contestația în anulare formulată împotriva deciziei dată în recurs a fost admisă prin decizia civilă nr. 4/2001, cauza fiind restituită spre rejudecare Judecătoriei Iași.
Când susțin că instanța de fond nu a respectat recomandările deciziei civile nr. 4 a Curții de Apel Iași, apelanții arată că nu li s-a analizat dreptul de proprietate, fraudă la lege invocată raportat la contractul de închiriere astfel cum rezultă din decizie.
Din considerentele sentinței atacate rezultă faptul că prima instanță a analizat cu prioritate excepția lipsei de interes. Atât timp cât a apreciat ca întemeiată această excepție, prima instanță nu mai putea analiza celelalte motive invocate de reclamanți pentru anularea actelor.
Faptul că acțiunea a parcurs anterior un ciclu procesual, nu constituie un impediment pentru instanța de fond în soluționarea excepției lipsei de interes. Instanța învestită cu soluționarea cauzei este obligată a verifica interesul reclamantului în promovarea acțiunii, calitatea și capacitatea procesuală a acestuia.
Recomandările deciziei nr. 4 a Curții de Apel Iași urmau a fi respectate ulterior verificării acestor condiții de exercitare a acțiunii în justiție.
În apel, Tribunalul este, astfel, ținut a verifica argumentele primei instanțe cu privire la lipsa de interes a reclamanților în formularea acțiunii. Celelalte motive susținute de apelanți privind fondul cauzei nu pot fi analizate dată fiind hotărârea primei instanțe care a soluționat cauza prin reținerea unei excepții.
În privința lipsei de interes a reclamanților apelanți, Tribunalul constată că prima instanță a apreciat corect.
Astfel cum s-a reținut de instanța de fond, interesul reclamanților în formularea acțiunii trebuie să fie născut, actual și legitim.
Cu alte cuvinte, reclamanții trebuie să fie ei înșiși titularii unui drept de proprietate asupra imobilului în litigiu pentru a putea contesta dreptul de proprietate al altei persoane sau de folosință asupra aceluiași imobil.
Reclamanții apelanți se pretind proprietarii imobilului și invocă sentința civilă nr. 848/2009 a Judecătoriei Iași prin care s-a dispus întoarcerea executării silite și reintegrarea lor în imobil. Prin decizia civilă nr. 433/2012 a Tribunalului Iași au fost însă admise recursurile împotriva sentinței civile 848 care a fost modificată în tot în sensul respingerii acțiunii.
Titlul de proprietate al apelanților (9383/1981) nu mai poate fi invocat în susținerea dreptului lor de proprietate atât timp cât respectivul apartament a fost vândut la licitație, conform procesului verb al nr. 316/2003 unei alte persoane. Acest proces verbal de licitație nu a fost anulat chiar dacă prin decizia civilă nr. 1/2005 a Curții de Apel Iași s-a respins cererea de încuviințare a executării silite a acestui proces verbal iar prin decizia civilă nr. 19/2004 a Curții de Apel Iași a fost respinsă cererea de încuviințare a executării silite a aceluiași proces verbal.
Acest aspect a fost reținut și în considerentele deciziei civile nr. 433/2012 a Tribunalului Iași.
Prin urmare, reclamanții nefiind proprietari asupra imobilului în litigiu, nu au un interes legitim (susținut legal) în promovarea unei acțiuni, în anularea contractului de închiriere și a cărților de identitate emise pe numele pârâților A. C. și T. A..
În raport de aceste considerente, apreciem că prima instanță a soluționat legal această excepție iar apelul este nefondat și va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de către reclamanții A. G. și A. E. împotriva sentinței civile nr._ din 20.06.2012 a Judecătoriei Iași, sentință pe care o păstrează.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 01.04.2013.
Președinte, C. C. S. | Judecător, C. D. | |
Grefier, D. C. |
Red: D.C.
Tehn. H.C.
Ex.11/05.11.2013
Judecător fond: C. C.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 732/2013. Tribunalul IAŞI | Fond funciar. Decizia nr. 775/2013. Tribunalul IAŞI → |
|---|
