Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 318/2012. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 318/2012 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 07-05-2012 în dosarul nr. 318/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 07 Mai 2012
Președinte - M. S.
Judecător O. L.
Grefier D. C.
DECIZIA Nr. 318/2012
Pe rol se află judecarea apelului privind pe apelant G. R. C., apelant G. R. C. prin mandatar G. D. și pe intimat N. M., intimat N. M., având ca obiect constatare nulitate act juridic absolută contract; radiere ipotecă .
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, prin care se arată că dezbaterile asupra fondului apelului au avut loc în ședința publică din data de 30.04.2012 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie și când, la cererea părților prin apărători, de a se amâna pronunțarea pentru a depune concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea pronunțarea pentru astăzi, când:
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
P. sentința civilă nr._/02.06.2011 pronunțată de Judecătoria Iași s-au respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive a mandatarului G. D. și lipsei calității de reprezentant al apărătorului D. A. pentru pârâtul G. R., invocate de către reclamantă, prin apărător.
S-a admis, în parte, acțiunea civilă formulată de reclamanta N. M. cu domiciliul în Iași, ., ., . cu pârâtul G. R. – C. domiciliat în Iași, ., .. C ,. ,prin mandatar G. D. cu domiciliul în Iași, ., ., . consecință:
A fost constatată nulitatea absolută a contractului de împrumut cu garanție imobiliară autentificat sub nr. 1671/11.04.2008 la Biroul Notarial „C. Ș. & Asociații” din Iași.
S-a respins capătul de cerere având ca obiect „radiere ipotecă”.
A fost obligat pârâtul să achite reclamantei suma de 3.659 – cheltuieli de judecată și suma de 2154 lei către stat, reprezentând taxă de timbru pentru care i s-a admis reclamantei cererea de ajutor public judiciar.
S-a respins cererea pârâtului cu privire la cheltuielile de judecată, ca nefondată.
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut următoarele:
Instanța a respins excepțiile invocate, reținând că prin procura specială autentificată sub nr. 792 la 17.06.2008, la BNP Asociați “R. – V. M. și L. P., G. R. C. l-a împuternicit pe G. D. M. să încaseze, de la N. M., împrumutul acordat prin contractul autentificat sub nr. 1671/2008 la B.N. “C. Ș. și Asociați” și să-l reprezinte în acest sens, inclusiv în instanța de judecată (copie filele 70-71 dosar).
La rândul său, mandatarul, în baza procurii, a încheiat contractul de asistență juridică nr. 7/01.03.2011 cu avocat D. A. V. în numele pârâtului, cu privire la prezentul dosar (împuternicire – filele 72 dosar).
Având în vedere că obiectul prezentei cauze îl reprezintă tocmai constatarea nulității absolute a contractului în baza căruia s-a acordat împrumutul, pentru recuperarea căruia s-a întocmit procura anterior menționată, instanța contestă că mandatarul G. D. are calitate procesuală în cauză și implicit, apărătorul ales are calitate de reprezentant al pârâtului.
Referitor la fondul cauzei, instanța a constatat din probele administrate, că este incidentă eroarea obstacol, reclamanta având convingerea că semnează în calitate de garant, pentru un împrumut acordat cumnatei și nepotului său, de către pârât, în valoare de 3.000 lei.
În realitate, în contractul de împrumut cu garanție imobiliară a cărui desființare a cărui desființare se solicită, reclamanta are calitatea de împrumutată, obiectul actului reprezentându-l suma de 32.000 euro, cu termen de restituire de 6 luni de la data autentificării, împrumutul fiind garantat cu apartamentul proprietatea acesteia (copie filele 16-18 dosar).
Din declarațiile martorilor L. N. și T. E. (filele 77,78,92 dosar), rezultă că reclamanta, la momentul încheierii contractului, a avut convingerea că a semnat în calitate de garant pentru un împrumut de 3000 lei pe care l-au luat cumnata și nepotul său, act pe care nu l-a citit și de pe care nu I s-a dat nici un exemplar.
A mai precizat martora T. E. că nepotul reclamantei i-ar fi spus acesteia că a semnat în calitate de garant pentru împrumutul în valoare de 3000 lei pe care acesta l-ar fi luat.
De astfel, N. G. M. și N. M. au precizat, prin declarația autentificată sub nr. 393/18.08.2010 la BNP “I. – M. S. “ că suma de bani împrumutată a fost folosită integral de către aceștia, obligându-se față de reclamantă, că până la data de 18.02.2011, să-i cumpere alt apartament având o valoare echivalentă cu cel adus în garanție sau să-i doneze reclamantei o sumă în lei ori euro, echivalentă cu valoarea apartamentului (fila 7 dosar)
Totodată, se mai reține că anterior, reclamanta a mai deținut calitatea de garant pentru un alt împrumut luat de către N. G. – M. (filele 14-15 dosar), care nu i-a creat probleme, astfel încât și de această dată, a avut convingerea că încheie un act juridic similar cu primul.
Astfel, având în vedere relațiile de rudenie și de bună înțelegere existente între reclamantă, pe de o parte și N. G. – M. și N. M. de cealaltă parte, existente la data de 11.04.2008, coroborat cu faptul că anterior își mai ajutase nepotul garantând un împrumut pe care acesta îl luase, se ajunge la raționamentul că reclamanta a avut deplină încredere în aceștia și în precizările care i-au fost date cu privire la natura actului semnat, neavând nici un moment reprezentarea că dobândește calitatea de împrumutată pentru suma de 32.000 euro, motiv pentru care nici nu a citit respectivul contract.
Declarațiile martorilor cât și declarația notarială a cumnatei și nepotului reclamantei confirmă, de asemenea, că aceasta a fost în eroare în ceea ce privește natura actului semnat, neexistând practic voința acesteia de a lua cu împrumut suma de 32.000 euro.
P. urmare, s-a constată incidența erorii obstacol, distructivă de voință la momentul încheierii respectivului contract, în ceea ce o privește pe reclamantă, motiv pentru care, văzând și dispunând art. 948 pct. 2 C.civ., s-a admis, în parte acțiunea și s-a constatat nulitatea absolută a acestuia.
S-a respins capătul de cerere având ca obiect “radiere ipotecă”, reclamanta nefăcând dovada înscrierii respectivei mențiuni în cartea funciară.
În temeiul art. 274 C.pr.civ., au fost obligați pârâții să achite reclamantei cheltuieli de judecată, (timbru judiciar, taxă de timbru, onorariu avocat).
Au fost obligați pârâții să achite statului suma de 2154 lei – taxa timbru pentru care reclamantei I s-a admis cererea de acordare a ajutorului public judiciar.
S-a respins cererea pârâților cu privire la cheltuielile de judecată, ca nefondată, nefiind întrunite cerințele art. 274 C.pr.civ.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel atât pârâtul G. R. C. cât și petenta N. M. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel apelantul G. R. C. a susținut că pentru valabilitatea unei convenții, este necesar ca, consimțământul să provină de la o persoană cu discernământ, consimțământul trebuie exprimat cu intenția de a produce efecte juridice, consimțământul trebuie exteriorizat, consimțământul să nu fie alterat de vreun viciu de consimțământ, respectiv eroarea, violența, dolul sau leziunea.
Potrivit art. 953 cod civil „consimțământul nu este valabil, când este dat prin eroare, smuls prin violență, sau surprins prin dol”.
Eroarea – obstacol intervine, potrivit art. 954 Cod civil, atunci când falsa reprezentare cade fie asupra naturii juridice a actului care se încheie, în sensul că o parte crede că încheie un anumit act juridic, iar cealaltă parte crede că încheie un alt act juridic, fie când cade asupra identității fizice a obiectului.
Temeiurile nulității absolute a contractului invocate de reclamantă, respectiv eroarea obstacol constând în falsa reprezentare asupra naturii actului încheiat cu pârâta (error in negotium), respectiv credința sa că semnează în calitate de garant un contract de împrumut, și nu în calitate de împrumutat un astfel de contract de împrumut nu pot fi reținute, deoarece nu au fost dovedite.
Eroarea obstacol atrage nulitatea absolută a actului juridic pentru că împiedică formarea acordului de voință însă, între părți s-a încheiat un act autentic care face dovada până la înscrierea în fals, în ce privește constatările personale ale agentului instrumentator făcute în limitele atribuțiilor sale ori, în cauză notarul a constatat personal că părțile încheie un contract de împrumut, în calitățile menționate în contract -. Reclamanta împrumutat, apelantul împrumutant, și a dispus autentificarea lui după citarea actului și consimțământul părților la autentificarea contractului. Celelalte mențiuni ale actului autentic fac dovada până la proba contrară (fiind admisibilă administrarea de probe prin care să se încerce o astfel de dovadă, așa cum s-a procedat în prima instanță). Luarea consimțământului la încheierea actului este însă o constatare personală și prin urmare face dovada până la înscrierea în fals, la fel și mențiunea notarului în sensul că părțile au semnat după ce li s-a citat conținutul actului,face parte din categoria constatărilor personale ale agentului instrumentator și în consecință poate fi combătută doar prin procedura înscrierii în fals.
În aceste condiții, proba necunoașterii conținutului contractului se putea face doar urmând procedura înscrierii în fals, depozițiile celor doi martori audiați în cauză care au declarat doar ceea ce au aflat de la reclamantă (că aceasta nu a citit actul fiindcă era sigură că era garant, ca și altădată) – iar nu ceea ce ar fi perceput în mod direct, prin propriile lor simțuri,martorii nefiind de față la autentificarea contractului, nu sunt relevante, fiind probe indirecte care nu pot înlătura constatările personale ale notarului cu privire la natura actului încheiat. Același raționament este valabil și cu privire la suma menționată în contract,de 32.000 euro împrumutată, fiind clar menționată în contract această sumă. Suma împrumutată pe care pretinde reclamanta că s-ar fi angajat să o garanteze, de 3000 lei, este una derizorie, nefiind veridică o astfel de susținere și fiind puțin probabil că o persoană, de 63 ani, precum reclamanta, cu experiență dfe viață considerabilă, să fie de acord cu instituirea unei ipoteci asupra apartamentului proprietate pentru o astfel de valoare a împrumutului.
Probele testimoniale administrate în cauză, cum a subliniat în cele ce preced, nu au fost în măsură să combată constatările personale ale agentului instrumentator câtă vreme nici unul dintre martori nu a fost prezent în momentul încheierii contractului, iar relatările lor au la bază discuțiile subiective cu reclamanta.
Declarația notarială a numiților N. M. și N. G. M., cumnata, respectiv nepotul reclamantei nu poate fi avută în vedere, la rândul său, nefiind o probă în sensul constatării nulității absolute a contractului. Este absolut relevant, din acest punct de vedere, că sus-numiții au folosit integral suma de 32.000 euro împrumutată de reclamantă și au recunoscut acest lucru. Odată semnat și asumat contractul de împrumut de cătrre reclamantă, deasupra semnăturii sale olografe fiind menționată în clar, cu majuscule calitate de împrumutat, aceasta avea libertatea de a dispune cum dorește de acești bani, de a-i înmâna nepotului și cumnatei pentru a-i întrebuința. Este chiar posibil ca aceasta să fi fost înțelegerea lor încă de dinainte de semnarea contractului pentru simplificarea operațiunilor notariale, dar cu intenția de a da banii ulterior nepotului. Acest lucru nu înseamnă însă că împrumutată nu rămâne tot reclamanta, cu toate consecințele juridice implicate de acest act juridic, inclusiv obligația restituirii sumei de bani către apelant, contractul de împrumut fiind perfect valabil, neexistând nici o cauză de nulitate absolută.
În apel au fost depuse înscrisuri.
P. motivele sale de apel petenta N. M. a precizat că înțelege să critice hotărârea instanței de fond cu privire la al II-lea capăt de cerere, respectiv respingerea cererii de radiere a ipotecii.
A susținut apelanta că așa cum rezultă din considerentele hotărârii, cererea de radiere ipotecă a fost respinsă întrucât ea nu ar fi făcut dovada înscrierii respectivei mențiuni în cartea funciară.
În acest sens apelanta a anexat recursului și extrasul de carte funciară din 17.05.2010 cu care a făcut dovada înscrierii dreptului de ipotecă încă din data de 14.04.2008 în favoarea intimatului G. R. C. asupra apartamentului situat în Iași, ., ., . (pentru care s-a deschis Cartea Funciară nr._ – C1 – U1, provenită din conversia de pe hârtie a CF nr._).
Mai mult, conform alin. 1 al art. 54 din Legea nr. 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare, „Notarul public care a întocmit actul privitor la un drept tabular este obligat să ceară din oficiu înscrierea în cartea funciară la biroul teritorial în a cărei rază de activitate se află imobilul”.
În mod cert și în această cauză notarul și-a respectat obligația de înscriere din oficiu a dreptului de ipotecă.
În apel a fost încuviințată proba cu înscrisuri pentru ambele părți.
Analizând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei raportat la motivele de apel și dispozițiile legale incidente tribunalul reține că apelul formulat de pârâtul G. R. C. este întemeiat urmând a fi admis pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
P. cererea de chemare în judecată formulată în fața instanței de fond N. M. l-a chemat în judecată pe G. R. C. pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a contractului de împrumut cu garanție imobiliară, autentificat sub nr. 1671 la BNP C. Ș. și Asociații motivat de faptul că reclamanta ar fi fost indusă în eroare cu privire la natura tranzacției pe care a realizat-o în sensul că ea a avut convingerea că încheia un act cu care garanta un împrumut de doar 3000 lei luat de N. M. și N. G. M. și nicidecum un împrumut de 32.000 euro cu garanție imobiliară, în cauză fiind incidentă eroarea obstacol. A solicitat totodată și radierea ipotecii înscrisă pe numele pârâtului în C.F._ Iași a imobilului situat în Iași, ., .,.> P. contractul de împrumut cu garanție imobiliară autentificat sub nr. 1671/11.04.2008 la BNP C. Ș. și Asociații, N. M. a împrumutat de la G. R. C-tin suma de 32.000 euro în scop personal cu termen de restituire de 6 luni de la data autentificării contractului, respectiv 11.10.2008.
Împrumutata a garantat împrumutul cu imobilul proprietatea ei – apartament nr. 5 situat în Iași, ., .. Ipoteca de rang I asupra apartamentului a fost înscrisă în C.F._ a localității Iași OCPI Iași. Toate aceste aspecte reies din conținutul contractului aflat la f. 16 – 18 dosar fond, în care se specifică și următoarea mențiune „Noi, părțile, declarăm că am citit conținutul prezentului înscris, suntem de acord cu el și consimțim la autentificarea prezentului contract de împrumut cu garanție imobiliară, întrucât am întocmit actul prin bună înțelegere”.
Eroarea obstacol,conf. art. 954 Cod civil, intervine atunci când falsa reprezentare cade fie asupra naturii juridice a actului care se încheie, respectiv o parte crede că încheie un act juridic, iar cealaltă parte crede că încheie alt act juridic, sau atunci când cade asupra identității fizice a obiectului.
În speța de față suntem în situația în care a fost încheiat un act autentic prin care s-a consfințit învoiala părților.
Conform art. 1191 Cod civil alin. 1 și 2 se prevede că „Dovada actelor juridice al căror obiect are o valoare ce depășește suma de 250 lei, chiar pentru depozit voluntar, nu se poate face decât sau prin act autentic, sau prin act sub semnătură privată.
Nu se va primi niciodată o dovadă prin martori, în contra sau peste ceea ce cuprinde actul, nici despre ceea ce se pretinde că s-ar fi zis înaintea, la timpul sau în urma confecționării actului, chiar cu privire la o sumă sau valoare ce nu depășește 250 lei”.
Reiese în mod clar, raportând situația de fapt la dispozițiile legale menționate, că în speța de față în mod greșit prima instanță a reținut incidența erorii obstacol în urma administrării probei cu martori, atât timp cât există încheiat un act autentic ce consfințește învoiala părților și care face dovada consimțământului valabil exprimat până la proba contrarie stabilită prin înscriere în fals.
Pentru toate aceste considerente în temeiul disp. art. 296 Cod procedură civilă instanța reține că este întemeiat apelul formulat de pârâtul G. R. C. împotriva sentinței civile nr._/02.06.2011 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o schimbă în parte, în sensul că:
Va respinge acțiunea reclamantei N. M. în contradictoriu cu pârâtul G. R.-C..
Va obligă reclamanta să achite pârâtului suma de 420 lei cu titlu de cheltuieli de judecată la fond.
Vor fi păstrate restul dispozițiilor sentinței apelate ce nu contravin prezentei decizii referitoare la respingerea excepțiilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de pârâtul G. R.-C. împotriva sentinței civile nr._/02.06.2011 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o schimbă în parte, în sensul că:.
Respinge acțiunea reclamantei N. M. în contradictoriu cu pârâtul G. R.-C..
Obligă reclamanta să achite pârâtului suma de 420 lei cu titlu de cheltuieli de judecată la fond.
Păstrează restul dispozițiilor sentinței apelate ce nu contravin prezentei decizii referitoare la respingerea excepțiilor.
Obligă intimata - apelantă N. M. să plătească apelantului - intimat G. R.-C. suma de 5158,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Definitivă. Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 07.05.2012.
Președinte, M. S. | Judecător, O. L. | |
Grefier, D. C. |
Red. S.M.
Tehn. A.G.
6 ex./05.11.2012
Jud. fond: C. A. D.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 952/2012. Tribunalul IAŞI | Obligaţie de a face. Decizia nr. 328/2012. Tribunalul IAŞI → |
|---|
