Contestaţie la executare. Decizia nr. 614/2012. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 614/2012 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 02-03-2012 în dosarul nr. 614/2012
Dosar nr. _
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 02 Martie 2012
PREȘEDINTE - M. M.
Judecător - C. M.
Judecător – S. C.
Grefier – M. Getuța
Decizia civilă nr. 614
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul declarat de recurenta C. DE A. DE S. IAȘI împotriva sentinței civile nr._/12.07.2011 a Judecătoriei Iași, intimat G. V., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.
Procedură legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că al dosarul cauzei s-a înaintat de către intimat prin serviciul de registratură concluzi scrise.
Instanța constată cauza la primul termen de judecată, recursul declarat în termen, motivat, semnat, scutit de plata taxei de timbru, că este competentă material, general, teritorial să soluționeze prezenta cerere.
Întrucât s-a solicitat judecata cauzei în lipsa părților conform dispozițiilor art.242 C., constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra cererii de recurs de față reține urmatoarele:
Prin sentința civilă nr._/12.07.2011 Judecătoria Iași a dispus în sensul că:
„Admite contestația la executare promovată de G. V. cu domiciliul ales la Cabinet Avocat S. și Asociații din Iași, .. C. nr. 12 în contradictor cu C. Națională de A. de S. cu sediul în Calea Călărașilor 248, . București și C. de A. de S. Iași cu sediul în Iași .. 18-20.
Dispune anularea titlului executoriu 6447 din 21.12.2010.”
Pentru a decide astfel prima instanță a avut în vedere următoarele considerente:
„Prin contestația la executare înregistrată sub nr._ din 16.06.201, G. V. solicită în contradictoriu cu intimata C. Națională de A. de S. Iași, anularea somației și a titlului executor 6447 din 21.12.2010.
Motivând-o în fapt, arată contestatorul că a primit o somație și un titlu executoriu pentru 2795 lei și nu i-au fost comunicate legal aceste înscrisuri.
Susține contestatorul că nu datorează aceste sume de bani.
La 9 mai 2010, C. Națională de A. de S. formulează întâmpinare invocând excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că doar casele județene colectează contribuțiile persoanelor fizice, iar pe fond solicită respingerea contestației.
Prin sentința civilă 728/2011 a Tribunalului Iași cauza se declină în favoarea Judecătoriei Iași.
La 1.07.2011 C. de A. de S. Iași formulează întâmpinare solicitând respingerea contestației.
Se arată că G. V. avea obligația depunerii declarațiilor fiscale, suma datorată fiind o creanță bugetară. Susține intimata că a comunicat legal somația și titlul executoriu.
Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:
La 21.12.2010 în cadrul dosarului de executare 6247/2010 a fost emisă somația și titlul executoriu 6247 prin care se reține în sarcina contestatoarei obligația de plată a sumei de 2795 lei cu titlu de contribuție, dobânzi și penalități.
Potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală, executarea silită în temeiul unui titlu executoriu emis de organul fiscal competent și comunicarea actului administrativ fiscal, potrivit art. 44 C. pr. fiscală se realizează prin poștă cu scrisoare recomandată și confirmare de primire.
Or, comunicarea deciziei de impunere s-a făcut în frauda contestatorului în disprețul art. 44 Cod pr. fiscală coroborat cu art. 91 C. pr. civ., urmând a admite contestația la executare, a dispune anularea somației și a titlului executor.”
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs C. Națională de A. de S., criticând-o pentru faptul că în mod greșit a fost admisă contestația la executare în contradictoriu cu C. Națională de A. de S. întrucât aceasta nu are calitate procesuală pasivă. Invocă în drept recurenta dispozițiile art. 266 și 267 din legea 95/2006, arătând că sunt instituții publice cu personalitate juridică distinctă casele de asigurări de sănătate județene, acestea colectând contribuțiile persoanelor fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de ANAF, neexistând identitate între persoana pârâtei și persoana obligată în raportul juridic dedus judecății. Susține recurenta că nu are atribuții în colectarea sumelor de bani datorate de asigurați la FNUASS și nu intră în relații contractuale cu persoanele fizice care au obligația plății contribuției de asigurări de sănătate.
Pe fond, menționează recurenta că se impunea respingerea contestației formulate, invocând disp. art. 208 alin 3 lit e) din Legea 95/2006 care statuează caracterul obligatoriu al asigurărilor sociale de sănătate.
Solicită, în consecință, admiterea recursului.
Intimatul G. V. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului
Analizând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate și raportat la dispozițiile legale incidente în cauză, Tribunalul constată că recursul este întemeiat, astfel că îl va admite, pentru considerentele ce succed:
În prezenta cauză s-a formulat contestație la executarea începută împotriva contestatorului G. V. în baza titlului executoriu nr. 6447/21.12.2010 și a somației nr._/21.12.2010 emise de C. de A. de S. Iași pentru suma de 2795 lei. Așadar, actele de executare care se contestă au fost emise de pârâta C. de A. de S. Iași, iar nu de C. Națională de A. de S..
Potrivit disp. art. 267 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, alin 1: „Casele de asigurări sunt instituții publice, cu personalitate juridică, cu bugete proprii, în subordinea CNAS”, alin 2 statuând: „Casele de asigurări colectează contribuțiile persoanelor fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de ANAF, și gestionează bugetul fondului aprobat, cu respectarea prevederilor prezentei legi…”
Rezultă așadar că în procesul de colectare a contribuțiilor la fondul de asigurări de sănătate au atribuții directe casele județene de asigurări de sănătate, iar nu CNAS, casele județene având obligația de a întreprinde măsurile necesare colectării sumelor menționate mai sus, implicit prin măsuri de executare silită, cum s-a procedat în speță. Este adevărat că gestionarea fondului se face, în condițiile legii, prin CNAS, prin casele de asigurări de sănătate județene, însă colectarea contribuțiilor și gestionarea fondului sunt chestiuni distincte, instanța apreciind că are calitate procesuală pasivă în prezenta procedură C. de A. de S. Iași, emitenta actelor de executare contestate, instituție căreia îi revine obligația legală de colectare a contribuțiilor.
Calitatea procesuală pasivă reprezintă identitatea dintre persoana chemată în judecată în calitate de pârâtă și cea obligată în raportul juridic dedus judecății, ori recurenta C. Națională de A. de S. nu este persoană obligată în acest raport juridic, neavând obligația colectării contribuțiilor către FNUASS, obligație care revine exclusiv Caselor județene de A. de S. și în îndeplinirea căreia s-au și încheiat actele de executare contestate în prezenta procedură judiciară.
Prin urmare recursul este întemeiat cât privește această excepție, astfel că va fi admis, cu consecința admiterii excepției invocate și a modificării sentinței în consecință.
Cât privește fondul cauzei, reține însă Tribunalul că în mod corect a fost admisă contestația la executare de prima instanță, pe considerente care țin de comunicarea nelegală a actului administrativ fiscal. Astfel, comunicarea prin publicitate a actelor administrative fiscale reprezintă una dintre cele patru modalități enumerate în art.44 alin.(2) lit.a)-d) din Ordonanța Guvernului nr.92/2003 prin care legiuitorul a stabilit că pot fi comunicate actele administrative fiscale. Textul de lege menționat enumera aceste modalități fără să conțină vreo precizare referitoare la ordinea de prioritate în care acestea pot fi folosite. Însă, așa cum a reținut și Curtea Constituțională prin Decizia 536/2011 enumerarea pe care o conțin nu este întâmplătoare, ci modalitățile de comunicare a actelor administrative fiscale sunt menționate într-o ordine de prioritate în ceea ce privește aplicarea lor.
În mod evident, intenția legiuitorului a fost de a institui o anumită ordine pentru modalitățile de comunicare a actelor administrative fiscale, prefigurând, prin succesiunea menționată la lit.a)- d), obligația organului fiscal de a proceda la comunicare doar cu respectarea ordinii de utilizare a acestora prevăzută în art.44 alin.(2).
De altfel, în jurisprudența sa, reprezentată de Decizia nr.667 din 30 aprilie 2009 și de Decizia nr.891 din 6 iulie 2010, Curtea Constituțională a reținut, în mod judicios, că prevederile art.44 alin.(3) din Ordonanța Guvernului nr.92/2003, care consacră posibilitatea realizării comunicării prin publicitate, reglementează o modalitate ultimă și subsidiară de comunicare a actelor administrative fiscale, folosită doar în cazul în care celelalte modalități de comunicare nu au putut fi îndeplinite din motive obiective. Curtea a observat, cu acele prilejuri, că este apanajul exclusiv al instanțelor judecătorești constatarea folosirii abuzive a acestui mod de comunicare a actelor administrative.
Față de aceste considerente apreciază Tribunalul că, neprocedând conform legii la comunicare actului administrativ fiscal, executarea silită este nelegală, astfel că în mod corect a admis pe fond contestația prima instanță.
Pentru aceste considerente Tribunalul, în temeiul disp. art. 312 alin 1 cod procedură civilă, va admite recursul formulat de C. Națională de A. de S. împotriva sentinței civile nr._/12.07.2011 a Judecătoriei Iași, sentință pe care o va modifica în parte în sensul că va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Casei Naționale de A. de S. și în consecință va respinge ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă contestația la executare formulată de G. V. în contradictoriu cu C. Națională de Asigurării de S., urmând a menține restul dispozițiilor sentinței care nu contravin prezentei decizii.
Pentru aceste motive
În numele legii
Decide:
Admite recursul formulat de C. Națională de A. de S. împotriva sentinței civile nr._/12.07.2011 a Judecătoriei Iași, sentință pe care o modifică în parte în sensul că:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Casei Naționale de A. de S. și în consecință:
Respinge ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă contestația la executare formulată de G. V. în contradictoriu cu C. Națională de Asigurării de S..
Menține restul dispozițiilor sentinței care nu contravin prezentei decizii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 02.03.2012.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
M.M. C.M. S.C. M.G.
Red./Tehnored. M.M.
2 ex/08.03.2012
Jud. fond Acrâșmăriței C.
| ← Evacuare. Decizia nr. 147/2012. Tribunalul IAŞI | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
